2r-357/20 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin erorile savirsite in procesul contraventional de agentul constatator

Dosarul nr. 2r-357/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, I. Muruianu, I. Cotruță)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, V. Burduh, N. Vascan)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

DECIZIE

5 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Zaharova,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Guvernului Republicii

Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin erorile săvârșite în procesul

contravențional de agentul constatator și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Zaharova,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva hotărârii din 19 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru și deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău

constată:

La 29 noiembrie 2018, Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii

Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin erorile săvârșite în procesul

contravențional de agentul constatator și încasarea cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. art. 8 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice, art. 1, 5, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea

1

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol

adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, art. 1, 4, 7, 8, 20, 24, 53 din Constituția RM, art. 11, 14

Cod civil, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din bugetul de stat al Republicii

Moldova în beneficiul ei a sumei de 850 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin erorile săvârșite în procesul contravențional de către agentul constatator și a

sumei de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin încheierea protocolară din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul

General al Poliției.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc și menținută

hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc.

La 24 februarie 2020, Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 19 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru și deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe,

cu rejudecarea pricinii în prima instanță de către o instanță de judecată independentă

și imparțială.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC,

a invocat că la 8 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea

nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii Moldova prin

vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și

incompetent.

Așadar, hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 29 ianuarie 2020

a Curții Supreme de Justiție sunt în contradicție cu art. 6 paragraful 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or

instanțele de judecată nu au fost independente și imparțiale, fiind controlate ilegal și

anticonstituțional de fostul regim oligarhic.

Prin încheierea din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc împotriva hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru și deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 iunie 2020, Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc

a declarat recurs împotriva încheierii din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii din 12 mai 2020 a Curții

de Apel Chișinău, soluționarea prin decizie a cererii de revizuire, admiterea cererii

2

de revizuire, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu rejudecarea pricinii în

fond în Judecătoria Chișinău de către o instanță imparțială și independentă.

În motivarea recursului a invocat că Curtea de Apel Chișinău eronat a

considerat că art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019 nu pot servi temei de revizuire prevăzut

de art. 449 lit. b) CPC.

A remarcat că la 8 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat

Hotărârea nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii

Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat,

corupt și incompetent.

Astfel, concluziile Curții de Apel Chișinău, expuse în încheierea din 12 mai

2020, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind interpretate eronat și

aplicate greșit prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului,

art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 1, 6, 41

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1, 4, 7, 20, 116,

120 din Constituția RM și Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din

8 iunie 2019.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 20 mai 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 13

vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la actele cazuei lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 12 iunie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 24 februarie 2020, Irina

Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire

împotriva hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și

deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din 12 mai

3

2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă (f. d. 218-221 vol. I,

7-12 vol. II).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 CPC.

Așadar, cu referire la norma legală citată, la caz se constată că revizuenta,

solicitând revizuirea hotărârii din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru și deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a invocat drept temei

de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC, menționând că a apărut o circumstanță

esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentei la momentul

examinării cauzei în fond.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău

în sensul că temeiul invocat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449

lit. b) CPC și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Or, referirea la Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie

2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova, nu se încadrează în categoria circumstanțelor

și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile, deoarece nu are tangență cu cauza civilă respectivă, declarația

menționată făcând referire la situația social-politică a țării.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

4

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs va respinge argumentul recurentei invocat în

recurs în sensul că Curtea de Apel Chișinău eronat a interpretat prevederile Hotărârii

Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată

Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica

Moldova.

În acest context și alte argumente ale recurentei invocate în recurs sunt lipsite

de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat,

or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii

recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Irina Zaharova, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 12 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Zaharova, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin erorile săvârșite în procesul contravențional de agentul constatator

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5