3ra-713/20 — contestarea ca fiind ilegal răspunsul de a achita adaosul la pensie, încasarea restanței la plata majorării pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea ca fiind ilegal răspunsul de a achita adaosul la pensie, încasarea restanţei la plata majorării pensiei
- Temei legal
- Temeiurile degrevării de probaţiune. Majorarea pensiei pentru vechime în muncă pentru participanţii la acţiuni de luptă în timp de pace, pentru persoanele supuse represiunilor nedrepte şi pentru familiile acestora
3ra-713/20 — contestarea ca fiind ilegal răspunsul de a achita adaosul la pensie, încasarea restanței la plata majorării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-713/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, A. Minciuna
DECIZIE
29 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecători Nina Vascan
Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
judecând recursul declarat de către Ștefan Lungu, reprezentat de avocatul Serghei
Șteliman,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
către Ștefan Lungu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoana terță
Ministerul Afacerilor Interne cu privire la constatarea obligației de achitare a pensiei,
contestarea ca fiind ilegal refuzul de a achita adaosul la pensie și încasarea restanței la
plata majorării la pensie,
împotriva deciziei din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a admis apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat
hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu
emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată,
constată:
La 01 iulie 2019 Ștefan Lungu a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoana terță Ministerul Afacerilor Interne, prin
care a solicitat constatarea obligației Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita
începând cu 01 ianuarie 2017 majorarea la pensie în mărime de 135 lei lunar,
constatarea ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita
adaosul la pensie, încasarea restanței la plata majorării pensiei pentru perioada 01
ianuarie 2017 – 01 iulie 2019, în mărime de 4 050 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Ștefan Lungu a indicat că prin decizia
Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008 s-a obligat Ministerul Afacerilor
Interne de a-i achita lui Ștefan Lungu, începând cu 01 octombrie 2007 majorarea la
pensia pentru limită de vârstă ca participant la acțiuni de luptă pe timp de pace în
mărime de 135 lei.
Ministerul Afacerilor Interne a efectuat achitarea acestei majorări până la data de
01 ianuarie 2017, când a fost modificată legislația, iar plătitor de pensii pentru
pensionarii Ministerului Afacerilor Interne a devenit Casa Națională de Asigurări
Sociale.
1
Reclamantul a menționat că Ministerul Afacerilor Interne l-a informat că nu poate
să-i achite în continuare această majorare deoarece nu mai este plătitor de pensii, iar
majorarea urmează să-i fie achitată în continuare de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Casa Națională de Asigurări Sociale l-a informat pe Ștefan Lungu că nu poate să
achite această majorare, dat fiind faptul că prin decizia Curții Supreme de Justiție s-a
obligat Ministerul Afacerilor Interne la plata acestei majorări, dar nu Casa Națională
de Asigurări Sociale.
La 19 noiembrie 2020 Ștefan Lungu s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu cerere
prin care a solicitat substituirea Ministerului Afacerilor Interne cu succesorul său în
drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale.
Prin încheierea din data de 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cererea
reclamantului a fost admisă, s-a substituit Ministerul Afacerilor Interne cu succesorul
său în drepturi și obligații Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura de
executare a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2008 și a deciziei Curții
Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008.
Ștefan Lungu a indicat că Casa Națională de Asigurări Sociale prin scrisoarea nr.
II-03/- 4580 din 14 mai 2019 i-a comunicat că deoarece acesta nu este beneficiar de
pensii în Republica Moldova, dar beneficiază de pensie în România, nu există temei de
a-i achita majorarea la pensie în sumă de 135 lei lunar.
În opinia reclamantului Casa Națională de Asigurări Sociale condiționează
punerea în executare a încheierii Curții de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2019 cu aceea
ca reclamantul să opteze pentru beneficierea de pensie din sistemul public de asigurări
sociale al Republicii Moldova.
La 27 mai 2019 Ștefan Lungu a expediat către Casa Națională de Asigurări
Sociale cerere prealabilă, solicitând achitarea adaosului la pensie de 135 lei lunar,
precum și achitarea restanțelor acumulate la acest adaos pentru perioada de la 01
ianuarie 2017.
La 05 iunie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale i-a expediat răspunsul nr.
2-1293/19, prin care cererea prealabilă a fost respinsă, argumentele fiind similar celora
din scrisoarea din 14 mai 2019.
Prin hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis acțiunea depusă de către Ștefan Lungu, s-a constatat obligația Casei
Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita lui Ștefan Lungu, începând cu 01 ianuarie
2017 o majorare a pensiei în mărime de 135 lei lunar, s-a constatat ca fiind ilegal
refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita reclamantului Ștefan Lungu
adaosul la pensie, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Ștefan
Lungu restanța la plata majorării la pensie pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 01 iulie
2019 în mărime de 4 050 lei. (f.d. 49,52-54)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 18 martie 2020 a admis apelul
declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, a casat hotărârea din data de 19
noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri
privind respingerea cererii de chemare în judecată. ( f.d. 102,103-106)
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Ștefan Lungu, reprezentat de
avocatul Serghei Șteliman, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d. 113-117)
La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma
articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea
2
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul judecătoresc de
dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății
este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat
și dacă a fost declarată în termen.
La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia Curții de Apel Chișinău
din data de 18 martie 2020, emisă ca instanță de apel, care intră în categoria de acte
specificate în articolul 244 alin. (1) din Codul administrativ. Cererea de recurs nu este
depusă în mod repetat, fiind depusă de către o persoană împuternicită.
Succesiv, cu referire la termenul de declarare a recursului, completul de
admisibilitate a constatat că în sensul art. 245 din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului
se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului
se depune la instanța de apel.
Astfel, completul de admisibilitate a opinat că, în speță, calea de atac în ordine
de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece instanța de apel a
pronunțat decizia contestată la data de 18 martie 2020, în lipsa participanților la proces.
Potrivit avizelor de recepție a corespondenței DS9350157199AS și
DS9350157204AS Ștefan Lungu și avocatul Serghei Șteliman au recepținat decizia
motivată la 27 aprilie 2020. (f.d. 110,111)
Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 s-a
declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie
-15 mai 2020.
Potrivit pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a căilor de
atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi
termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare
a recursului pentru Ștefan Lungu, reprezentat de avocatul Serghei Șteliman, a început
a curge de la data de 16 mai 2020.
Ștefan Lungu, reprezentat de avocatul Serghei Șteliman, a depus recursul motivat,
la 25 mai 2020, în termen.
La 15 iulie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Ștefan Lungu,
reprezentat de avocatul Serghei Șteliman, împotriva deciziei din 18 martie 2020 a
Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în
complet de cinci judecători.
Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs
a remis Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului Afacerilor Interne copia
recursului, iar recurentului copiile referințelor, creându-le participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procesului în recurs, cât și acordându-
le posibilitatea să intervină cu concluzii scrise.
3
În întâmpinarea recursului, la 25 iunie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a depus
referință, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu
emiterea unei noi hotărâri privind admiterea pretențiilor lui Ștefan Lungu, criticând
instanța de apel pentru faptul că a pus la îndoială caracterul imperativ al încheierii
Curții Supreme de Justiție din data de 01 octombrie 2008, neglijând faptul că Ministerul
Afacerilor Interne a achitat adaosul de 135 lei lunar până la 01 ianuarie 2017, indiferent
de faptul transferării achitării pensiei lui Ștefan Lungu în România. (f.d. 126-128)
La 10 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la cererea
de recurs declarată de către Ștefan Lungu, prin care a solicitat respingerea recursului
ca fiind neîntemeiat, menționând că soluția instanței de apel este corectă. (f.d. 132-134)
Casa Națională de Asigurări Sociale în referință a susținut că la momentul când
Ștefan Lungu s-a adresat cu cererea privind achitarea de la 01 ianuarie 2017 a majorării
la pensie cu 135 lei, organul de asigurări sociale, după o analiză a situatei de fapt și de
drept, nu a identificat temei pentru admiterea cererii, odată ce acesta nu este pensionar
în sistemul public de asigurări sociale și neavând la moment pensie în plată.
Din conținutul art. 16, alin (1), lit. a) din Legea nr. 1544- XII din 23 iunie 1993 se
deduce fără echivoc faptul că pentru a beneficia de majorare la pensie de 135 lei,
persoana îndreptățită trebuie să fie beneficiară de pensie din sistemul public de
asigurări sociale, pe când Ștefan Lungu este beneficiar de pensie din partea Casei de
pensii a Ministerului Afacerilor Interne din România. Astfel, odată ce Ștefan Lungu a
optat pentru obținerea unei pensii din partea altui stat, acestuia i s-a suspendat dreptul
la pensie, cât și la eventuale majorări la pensie, inclusiv cea pusă în discuție, prevăzută
în sistemul public de asigurări sociale al Republicii Moldova.
Acest drept poate fi redobândit doar în cazul în care Ștefan Lungu va opta pentru
beneficierea de pensie din sistemul public de asigurări sociale al Republicii Moldova,
adică de la data renunțării la pensie achitată de către România.
Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat a fi apreciate critic alegațiile părții
recurente precum că Casa Națională de Asigurări Sociale se eschivează de la
executarea unui act judecătoresc irevocabil și anume încheierea Curții de Apel
Chișinău din 29 ianuarie 2019. Or, din analiza situației dedusă judecății este evidentă
concluzia că punerea în executare a actului judecătoresc menționat este condiționat de
faptul optării de către recurent pentru pensia din parte sistemului public de asigurări
sociale al Republicii Moldova.
Odată ce legislatorul a prevăzut că suma de 135 se achită ca un adaos (supliment)
la pensie, dar nu ca o sumă distinctă sau independentă de pensie, norma legală în cauză
urmează a fi aplicată fără derogări.
Verificând argumentele invocate în recurs și referințe prin prisma materialelor din
dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 18 martie 2020
a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din următoarele motive.
Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. c) că examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează decizia instanței
de apel și emite o nouă decizie.
În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul
administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III
din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru
procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din
4
prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, în corespundere cu art. 219, alin. (1)-(3) din Codul administrativ,
instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de
solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi
pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă
a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor
necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra
aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la
proces.
Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.
Astfel, din materialele dosarului se observă că Ștefan Lungu a obținut dreptul la
pensie din 20 noiembrie 1995. Din anul 2007 Ștefan Lungu beneficiază de pensie din
partea Casei de pensii a Ministerului Afacerilor Interne din România, plata pensiei în
Republica Moldova fiind sistată.
Tot din lucrările dosarului rezultă că la 24 septembrie 2007 a sesizat instanța de
judecată cu acțiune prin care a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i
achite o majorare la pensie în sumă de 135 lei ca participant la acțiuni de luptă pe timp
de pace.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008 s-a încasat de la
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Ștefan Lungu
diferența neachitată la majorarea pensiei pentru perioada 01 ianuarie 2003- 01
octombrie 2007 în sumă de 6 570,16 lei, s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne de
a-i achita lui Ștefan Lungu, începând cu 01 octombrie 2007 majorarea la pensia pentru
limită de vârstă ca participant la acțiuni de luptă pe timp de pace în mărime de 135 lei.
( f.d 8-12)
Hotărârea în cauză a fost pusă în executare și executată de Ministerul Afacerilor
Interne până la 01 ianuarie 2017, când prin Hotărârea Guvernului nr. 1427 din data de
28 decembrie 2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor
sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de
protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național
Anticorupție, achitarea pensiei militarilor a fost preluată de Casa Națională de
Asigurări Sociale. În legătură că plătitorul de pensie a devenit Casa Națională de
Asigurări Sociale, Ștefan Lungu a solicitat Curții de Apel Chișinău înlocuirea în
procedura de executare a debitorului Ministerul Afacerilor Interne ieșind din raportul
obligațional cu Casa Națională de Asigurări Sociale.
Prin încheierea din data de 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a
substituit Ministerul Afacerilor Interne cu succesorul său în drepturi și obligații în
materie de plată a pensiei Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura de
executare a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2008 și a deciziei Curții
Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008. ( f.d. 18-20)
Ștefan Lungu, depunând Casei Naționale de Asigurări Sociale copia deciziei
Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008 și copia încheierii din data de 29
ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a solicitat să i se achite în continuare suma de
135 lei ca majorare a pensiei pentru meritele față de Republica Moldova și anume ca
participant la acțiuni de luptă pe timp de pace.
5
Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat în achitarea majorării la pensie
pentru limită de vârstă ca participant la acțiuni de luptă pe timp de pace în mărime de
135 lei, menționând că Ștefan Lungu nu este beneficiar de pensie în Republica
Moldova, dar beneficiază de pensie din partea Casei de pensii a Ministerului Afacerilor
Interne din România, astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale nu are temei de a
achita majorarea la pensie în sumă de 135 lei.( f.d. 21)
Ștefan Lungu a depus prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat
constatarea obligației Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita începând cu
01 ianuarie 2017 majorarea la pensie în mărime de 135 lei lunar, constatarea ca fiind
ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita adaosul la pensie,
încasarea restanței la plata majorării pensiei pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 01 iulie
2019, în mărime de 4 050 lei
Colegiul lărgit amintește că instanța de fond a admis acțiunea, reținând că Ștefan
Lungu beneficiază în baza deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008
de dreptul de a primi adaos la pensie în mărime de 135 lei lunar. Casa Națională de
Asigurări Sociale, fiind succesor al Ministerului Afacerilor Interne în obligația de
achitare a pensiei și a altor plăți aferente militarilor pensionați, urmează să execute
decizia Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008. Argumentul Casei Naționale
de Asigurări Sociale, potrivit căruia nu ar exista temei de achitare a adaosului și de a
executa hotărârea judecătorească din motiv că Ștefan Lungu nu beneficiază de pensie
în Republica Moldova, a fost respins de instanța de fond, ori Ștefan Lungu este subiect
ce beneficiază de o majorare a pensiei în mărime de 135 lei lunar în temeiul art.16,
alin.(1) din Legea privind asigurarea cu pensii a militarilor din efectivul de trupă și
corpul de comandă din trupele organelor afacerilor interne, drept constatat, inclusiv,
prin actele judecătorești ale instanțelor naționale, rămase irevocabile.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea
instanței de fond și a emis o nouă decizie, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea
depusă de către Ștefan Lungu.
În susținerea soluției sale instanța de apel a concluzionat că Ștefan Lungu,
beneficiind de exportul de prestații sociale stabilite în baza acordurilor internaționale
în domeniul securității sociale și fiindu-i stabilită pensia în România, i s-a stopat dreptul
la pensie în Republica Moldova. Astfel, nu este îndreptățit la încasarea majorării la
pensie pentru limită de vârstă ca participant la acțiuni de luptă pe timp de pace în
mărime de 135 lei, ori aceasta nu reprezintă o plată separată, independentă, dar este
una integrală cu pensia pentru vechime în muncă, de care Ștefan Lungu nu mai
beneficiază în Republica Moldova.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei,
fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material.
Astfel, pentru justa soluționare a speței, instanța de recurs urmează să stabilească
dacă Ștefan Lungu beneficiază de dreptul de a pretinde la achitarea majorării la pensia
pentru limită de vârstă ca participant la acțiuni de luptă pe timp de pace în mărime de
135 lei lunar și dacă Casa Națională de Asigurări Sociale are obligația de a achita
majorarea la pensie.
În conformitate cu prevederile art. 16, alin. (1), lit. a) din Legea asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din
6
23 iunie 1993, se majorează pensia pentru vechime în muncă militarilor care au
îndeplinit serviciu prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace – cu 135 lei.
Din conținutul normei de drept sus-citate rezultă că persoanelor care au luat parte
la acțiuni de luptă în timp de pace li se majorează pensia pentru vechime în muncă cu
135 lei lunar.
La caz, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008 s-a constatat
cu certitudine că Ștefan Lungu a participat la acțiunile de luptă în timp de pace pentru
apărarea integrității și suveranității Republicii Moldova, iar începând cu 20 noiembrie
1995 este pensionat din trupele organelor afacerilor interne. Astfel instanța de judecată
a obligat Ministerul Afacerilor Interne de a-i achita majorarea la pensie pentru limita
de vârstă ca participant la acțiunile de luptă în timp de pace în mărime de 135 lei.
Conform art. 195 din Codul administrativ procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în
completarea Codului administrativ.
În aceste circumstanțe instanța de recurs menționează că în conformitate cu 123,
alin. (2) din Codul de procedură civilă faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească
irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în
instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi
dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care
participă aceleași persoane.
Instanța de recurs reține că principiul autorității lucrului judecat este consfințit și
de jurisprudența CtEDO (cauzele Lungoci contra României, Caracas contra României).
Aici, se mai reține și prevederile art. 1, Protocolul 1 la Convenția pentru apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale potrivit căruia orice persoană fizică
sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de
proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege
și de principiile generale ale dreptului internațional.
Astfel, instanța de recurs conchide că dreptul lui Ștefan Lungu de a beneficia de
majorarea la pensie pentru limita de vârstă a fost stabilit prin decizia Curții Supreme
de Justiție din 01 octombrie 2008, iar Ministerul Afacerilor Interne ca organ competent
la acel moment a fost obligat de a-i achita majorarea la pensie. Respectiv Ministerul
Afacerilor Interne a achitat lui Ștefan Lungu câte 135 lei până la 01 ianuarie 2017,
necătând la faptul că din 2007 a avut loc transferul de pensie în România.
Argumentul invocat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și reținut ca
fiind întemeiat de instanța de apel, precum că Ștefan Lungu odată cu suspendarea
pensiei din sistemul public național de asigurări sociale al Republicii Moldova și
stabilirea pensiei în România, a pierdut dreptul de a beneficia de majorarea la pensie
pentru limita de vârstă ca participant la acțiunile de luptă în timp de pace este apreciat
critic de instanța de recur.
La acest segment este de menționat că Ștefan Lungu a dobândit dreptul de a
beneficia de un adaos la pensie în mărime de 135 lei lunar pentru meritele sale față de
Republica Moldova și anume pentru participarea la acțiunile de luptă în timp de pace.
Faptul că Ștefan Lungu în anul 2007 a depus cerere cu privire la suspendarea pensiei
7
în legătură cu achitarea acesteia în România nu constituie temei de privare de dreptul
de a beneficia de majorarea la pensie pentru limita de vârstă, odată ce acest drept deja
i-a fost stabilit și la care el nu a renunțat.
Mai mult, dreptul la majorarea la pensie pentru limita de vârstă ca participant la
acțiunile de luptă în timp de pace a fost acordat lui Ștefan Lungu prin hotărârea
judecătorească irevocabilă, iar privarea de acest drept constituie o ingerință în
drepturile acestuia.
De asemenea, instanța de recurs menționează că din lucrările dosarului rezultă că
Ministerul Afacerilor Interne a solicitat instanței de judecată să explice modul de
executare a deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2008, în condițiile în
care ulterior după emiterea deciziei s-a stabilit că Ștefan Lungu primește pensia din
România.
Prin încheierea din data de 09 iunie 2010 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
cererea Ministerului Afacerilor Interne cu privire la explicarea deciziei Curții Supreme
de Justiție din 01 octombrie 2008, fiind menționat faptul că întrucât Ștefan Lungu a
solicitat transferul achitării doar a pensiei în România, suplimentul la pensie urmează
să-i fie achitat în continuare în Republica Moldova. Astfel, în scopul executării
hotărârii judecătorești Ministerul Afacerilor Interne a achitat adausul de 135 lei lunar
până la 01 ianuarie 2017, indiferent de faptul că Ștefan Lungu primește pensia din
România.
În urma celor constatate completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție susține criticile formulate de către recurent cu
privire la faptul că dreptul acestuia de a beneficia din partea Republicii Moldova de
majorarea la pensie pentru limita de vârstă ca participant la acțiunile de luptă în timp
de pace în mărime de 135 lei, indiferent de faptul că pensia i se achită de către
România, și nu i se poate neglija, prin refuzul neîntemeiat al Casei Naționale de
Asigurări Sociale de a-i achita această majorare.
În continuare instanța de recurs va verifica obligativitatea Casei Naționale de
Asigurări Sociale de a achita lui Ștefan Lungu majorarea la pensie pentru limita de
vârstă ca participant la acțiunile de luptă în timp de pace în mărime de 135 lei, începând
cu 01 ianuarie 2017.
Prin prisma pct. 1 și pct. 3 din Hotărârea Guvernului cu privire la preluarea
atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor, care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor
organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție nr. 1427 din 28
decembrie 2016, rezultă că Casa Națională de Asigurări Sociale a preluat atribuțiile de
plată a pensiilor și prestațiilor sociale a persoanelor din trupele organelor afacerilor
interne și va efectua plata pensiilor și prestațiilor sociale, începând cu 1 ianuarie 2017,
în mărimea stabilită de instituțiile menționate la pct.1.
Din conținutul normei de drept menționată rezultă fără echivoc că Casa Națională
de Asigurări Sociale, începând cu 01 ianuarie 2017 a preluat obligațiile de plată a
pensiilor și a adausurilor la pensie a peroanelor din trupele organelor afacerilor interne.
Prin încheierea din data de 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a
substituit Ministerul Afacerilor Interne cu succesorul său în drepturi și obligații Casa
Națională de Asigurări Sociale în procedura de executare a hotărârii Curții de Apel
8
Chișinău din 03 iunie 2008 și a deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie
( f.d. 18-20)
În urma celor relatate rezultă cert că Casa Națională de Asigurări Sociale a preluat
de la Ministerul Afacerilor Interne obligația stabilită prin act judecătoresc irevocabil
de a-i achita lui Ștefan Lungu, începând cu 01 ianuarie 2017 majorarea la pensie pentru
limita de vârstă ca participant la acțiunile de luptă în timp de pace în mărime de 135
lei.
Astfel, completul specializat concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de
fond cu privire la admiterea cererii de chemare în judecată depuse de către Ștefan
Lungu, privind constatarea ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale
de a-i achita adaosul la pensie în mărime de 135 lei, începând cu 01 ianuarie 2017 și
obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite lui Ștefan Lungu restanța la
plata majorării la pensie pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 01 iulie 2019 în mărime
de 4 050 lei.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea instanței de
fond este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea
eronată a normelor de drept material, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia
din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a emite o nouă decizie, prin care se
menține hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de către Ștefan Lungu, reprezentat de avocatul Serghei
Șteliman.
Se casează decizia din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se
emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani emisă în cauza de contencios administrativ la
cererea de chemare în judecată depusă de către Ștefan Lungu împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale, persoana terță Ministerul Afacerilor Interne cu privire la
contestarea ca fiind ilegal refuzul de a achita adaosul la pensie și încasarea restanței la
plata majorării la pensie.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Maria Ghervas
9