2ra-820/20 — obligarea executării corespunzătoare a hotărârii judecătoresti si alte cerinte conexe
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea executării corespunzătoare a hotărârii judecătoresti si alte cerinte conexe
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-820/20 — obligarea executării corespunzătoare a hotărârii judecătoresti si alte cerinte conexe (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-820/20
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud. A. Ucraințeva)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, Iu. Cotruță)
Î N C H E I E R E
29 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Fevronia Stratulat,
reprezentată de avocatul Natalia Moloșag,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Fevronia
Stratulat împotriva Primăriei orașului Călărași, intervenient accesoriu executorul
judecătoresc Eugen Dudnicenco cu privire la obligarea executării corespunzătoare a
hotărârii judecătorești și alte cerințe conexe,
împotriva deciziei din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul incident depus de avocatul Natalia Moloșag în interesele lui Fevronia
Stratulat, a fost admisă cererea de apel depusă de Primăria orașului Călărași, s-a casat
hotărârea din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și s-a emis o nouă
hotărâre de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 28 februarie 2018, Fevronia Stratulat a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei orașului Călărași, intervenient accesoriu executorul judecătoresc
Eugen Dudnicenco cu privire la obligarea executării corespunzătoare a hotărârii
judecătorești și alte cerințe conexe.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în anul 2017 a înaintat cerere în
adresa Primăriei Călărași, prin care a solicitat să îi fie eliberat titlul de autentificare al
deținătorului de teren cu suprafața de 0,2285 m2, cu numărul cadastral xxxxx, care îi
aparține cu drept de proprietate. Însă, prin scrisoarea nr. 1198 din 12 decembrie 2017 a
Primăriei Călărași, Fevroniei Stratulat i-a fost refuzat în satisfacerea cererii.
În opinia reclamantei refuzul Primăriei Călărași este neîntemeiat, or, prin hotărârea
din 13 decembrie 2011 a Judecătoriei Călărași s-a decis obligarea Primăriei Călărași de
a elibera Fevroniei Stratulat un nou titlu de autentificare a deținătorilor de teren, în
care să fie indicată suprafața terenului în drept de proprietate 0,2285 ha, amplasat pe
xxxxx. Hotărârea în cauză nu a fost executată până la momentul de față.
1
A afirmat că pentru disconfortul psihologic și suferințele fizice din cauza
neexecutării hotărârii din 13 decembrie 2011 a Judecătoriei Călărași pe parcursul
anilor 2012 – 2018, urmează să i se repare prejudiciul moral.
În urma completării temeiului acțiunii și înaintând pretenții accesorii, Fevronia
Stratulat a solicitat obligarea de a i se elibera un nou titlul de autentificare a dreptului
deținătorului de teren de 0,2285 ha, amplasat în or. Călărași, str. Mateevici 42, cu
numărul cadastral xxxxx, ca act primar care trebuie să demonstreze dreptul de
proprietate privată a acesteia asupra a 1,0 parte; constatarea faptului că prin
neexecutarea hotărârii din 13 decembrie 2011 Primăria or. Călărași prin inacțiune
precum și prin răspunsul din 12 decembrie 2017 nr. 1198 și nr. 96 din 31 ianuarie 2018
a vătămat reclamantei Stratulat Fevronia dreptul recunoscut și garantat – dreptul de
proprietate; obligarea Primăriei Călărași să execute hotărârea din 13 decembrie 2011 a
Judecătoriei Călărași, prin care a fost obligată să elibereze un nou titlu de autentificare
a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 0,2285 ha, amplasat în xxxxx,
numărul cadastral xxxxx, act care trebuie să demonstreze dreptul de proprietate a
acesteia asupra 1,0 parte; încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei și
compensarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 7 000 de lei și 5 500 de lei pentru
serviciile de asistență juridică.
Prin hotărârea din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași a fost
admisă parțial acțiunea depusă de către Fevronia Stratulat. S-a obligat Primăria
orașului Călărași să execute hotărârea din 13 decembrie 2011 emisă de Judecătoria
Călărași, în capătul ce ține de eliberarea pe numele Fevroniei Stratulat unui nou titlu de
autentificare a dreptului deținătorului de teren în care să fie indicată suprafața terenului
în drept de proprietate 0,2285 ha, amplasat în xxxxx. S-a încasat din contul Primăriei
orașului Călărași în beneficiul Fevroniei Stratulat cheltuieli de judecată ce constau din
cheltuieli de asistență juridică în mărime de 15 500 de lei, prejudiciul moral în valoare
de 20 000 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca nefondată. A fost scutită Primăria
or. Călărași de taxa de stat în mărime de 300 de lei.
Prin decizia din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
incident depus de avocatul Moloșag Natalia în interesele Fevroniei Stratulat, a fost
admisă cererea de apel depusă de Primăria orașului Călărași, s-a casat hotărârea din 17
aprilie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și s-a emis o nouă hotărâre prin
care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Fevronia Stratulat.
Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că fiind, la soluționarea cauzei,
stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond,
concluzia instanței de judecată și soluția dată în sensul admiterii acțiunii parțial este
incorectă, fapt ce rezultă din interpretarea greșită a prevederilor, în coroborare cu
materialul probator prezentat de părți.
Instanța ierarhic inferioară a notat că actele cauzei atestă incontestabil dreptul de
proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în or. Călărași, str.
xxxxx, cu suprafața de 0,2285 ha, a Fevroniei Stratulat, în baza următoarelor acte: 7/8
cotă parte conform contractului de donație nr.3649 din 13 august 2003 și în baza
hotărârii din 13 decembrie 2011 a Judecătoriei Călărași și 1/8 cota parte conform
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx din 6 august 2013.
Instanța inferioară a conchis că este neîntemeiată pretenția Fevroniei Stratulat cu
privire la eliberarea unui singur titlu pe 1.0 cotă parte din teren, or potrivit Registrului
2
bunurilor imobile Stratulat Fevronia este proprietarul terenului cu nr. cadastral xxxxx.
Cu atât mai mult că pe suprafața de 0,2285 ha există deja titlul de autentificare a
deținătorului de teren eliberat la 31 mai 2013 pe numele Fevronia Stratulat - 1/8 și
contractul de donație nr.3649 din 13.08.2003- 7/8, donatar Fevronia Stratulat.
Subsidiar, instanța de apel a menționat că în temeiul documentului executoriu nr.
2-548/2011 eliberat de Judecătoria Călărași în temeiul hotărârii Judecătoriei Călărași
din 13 decembrie 2011, definitive la 2 ianuarie 2012, prin care Primăria orașului
Călărași a fost obligată să elibereze Fevroniei Stratulat un nou titlu de autentificare a
dreptului deținătorului de teren, amplasat în or. Călărași, xxxxx, la cererea creditorului
Fevronia Stratulat, executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco a intentat la 27
noiembrie 2014 procedura de executare silită a documentului executoriu sub nr. 039-
72/14 (f.d.79, vol. I), iar prin încheierea nr. 039-72/14 din 30 noiembrie 2016,
executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco a dispus încetarea procedurii de
executare a documentului executoriu nr.2-548/2011 eliberat de Judecătoria Călărași în
temeiul hotărârii Judecătoriei Călărași din 13 decembrie 2011, pe motiv de executare a
documentului executoriu în temeiul art. 83-85 Cod de executare.
Astfel, instanța inferioară a constatat netemeinicia pretenției Fevroniei Stratulat
privind obligarea executării corespunzătoare a hotărârii judecătorești, iar, subsecvent
instanța de judecată a considerat celelalte pretenții conexe ca fiind neîntemeiate și
nejustificate. Or, în conexiunea celor relatate s-a stabilit că instanța de fond nu a
calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, ceea a dus
la emiterea unei soluții greșite.
La data de 12 martie 2020, Fevronia Stratulat, reprezentată de avocatul Natalia
Moloșag a declarat recurs împotriva deciziei din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și
parțială a hotărârii instanței de fond în partea încasării prejudiciului moral diminuat cu
pronunțarea unei noi decizii prin care să fie încasat din contul Primăriei orașului
Călărași prejudiciul moral în mărime de 100 000 de lei și cheltuielile de judecată
pentru prezentarea în ședințele de judecată în cuantum de 477 de Euro și 1 175 de lei.
Iar, în rest de menținut hotărârea primei instanțe.
În motivarea cererii de recurs a invocat că, decizia instanței de apel urmează a fi
casată, deoarece la judecarea cauzei au fost admise încălcări care au dus la soluționarea
greșită a cauzei și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
A menționat că instanța de apel și-a asumat rolul de apărător al intimatei, contrar
principiului libertății, independenței și imparțialității judecătorului, deoarece prin
decizia contestată justifică în contradictoriu refuzul de a i se elibera titlu de
autentificare a dreptului de deținător a terenului. Astfel, încălcând flagrant recurentei
dreptul la un proces echitabil, principiul securității raporturilor juridice prin
examinarea repetată de către instanța de judecată a litigiului funciar care s-a examinat
anterior și este adoptată o hotărâre irevocabilă.
A afirmat că instanța de apel face constatări în decizie care nu corespund
adevărului și sunt contrare materialelor din dosar, or, invocarea de la pagina 8 aliniatul
5 este eronată, deoarece Fevroniei Stratulat nu i-a fost eliberat nici la 15 noiembrie
2012 și nici altă dată titlu de autentificare a dreptului de deținător al terenului și
3
respectiv un asemenea titlu nu a fost înregistrat în Registrul cadastral la 18 septembrie
2012 și nu există la Dosarul Cadastral la Oficiul Cadastral Teritorial Călărași.
A relatat că Primăria orașului Călărași a emis două titluri de proprietate pe numele
recurentei referitor la același teren, însă niciunul dintre acestea nu corespund hotărârii
din 13 decembrie 2011 a Judecătoriei Călărași, acestea fiind întocmite cu încălcarea
prevederilor Instrucțiunii (Ordin nr. 110 din 5 iunie 2016 pentru aprobarea instrucțiunii
privind modul de completare eliberare și păstrare a titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren), care la pct. 4 expres prevede pentru fiecare teren, deținătorului i
se eliberează un titlu.
În opinia recurentei, reieșind din faptul că actele administrative nu pot fi emise
contrar Legii, nu pot modifica sau interpreta Legea, fiind emise în vederea executării
legii, instanța de apel urma să respecte în acest caz legea și să asigure că Primăria
orașului Călărași exercită întocmai obligația atribuită prin act judecătoresc obligatoriu,
or, prin comportamentul abuziv al instanței sunt vătămate drepturile recunoscute de
Lege a recurentei, și anume la o executare corectă, conformă și promptă, precum și
respectarea dreptului ei la proprietate.
A remarcat că instanța de apel făcând abstracție de la normele legale a tratat
superficial subiectul în cauză. Deși, aceasta a făcut referire generală la careva norme,
însă nu a aplicat prevederile la circumstanțele speței, iar actul normativ aplicabil în
litigiul dedus judecății nu și-a găsit aplicare efectivă și reală.
A susținut că nu este clar pe ce s-a bazat instanța inferioară la respingerea apelului
incident, deoarece decizia este una neargumentată, lipsită de suport juridic, contrară
prevederilor legii și circumstanțelor de fapt.
A mai precizat că la judecarea cauzei date a participat judecătorul Iurie Cotruță
care anterior și-a expus părerea în cauză conexă nr. 2r-782/19.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 6 CEDO, art. 1
Protocol 1 CEDO, art. 20, 93 Codul funciar, art. 1398 alin. (1), 1423 Cod civil, 2, 5,9,
20, 21, 22, 27, 56, 81, 90 lit. (d), 118, 254 alin.(3), 429 alin.(1), 430, 431, 432 alin. (1),
(2) lit. a), c) alin. (3) lit. a) alin. (4), 442 alin. (2), 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură
civilă.
Prin referința depusă la 11 iunie 2020 Primăria orașului Călărași a solicitat ca
recursul declarat de Fevronia Stratulat, reprezentată de avocatul Natalia Moloșag să fie
respins cu menținerea deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în
adresa participanților la proces la 9 ianuarie 2020 (f.d.119, Vol. II), însă careva date ce ar
confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc.
Prin urmare, recursul din 12 martie 2020, este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Fevronia Stratulat, reprezentată
de avocatul Natalia Moloșag, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
4
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Fevronia Stratulat,
reprezentată de avocatul Natalia Moloșag nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța
de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor
și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
5
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de
către Fevronia Stratulat, reprezentată de avocatul Natalia Moloșag, urmează a fi
considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Fevronia Stratulat, reprezentată
de avocatul Natalia Moloșag.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
6