2r-278/20 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei alimentare

2r-278/20 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei alimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r-278/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Jud: M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de apel Chișinău (Jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Î N C H E I E R E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Iulian Alexa,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Sainciuc

împotriva lui Iulian Alexa, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Buiucani cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și

a cheltuielilor de judecată și,

cererea reconvențională depusă de Iulian Alexa împotriva Tatianei Sainciuc,

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani cu

privire la stabilirea graficului de întrevederi cu copilul,

împotriva încheierii din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a restituit cererea de apel depusă de către Iulian Alexa,

c o n s t a t ă :

La 08 februarie 2018, Tatiana Sainciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iulian Alexa, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Buiucani cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor Christian Alexa, încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor în mărime de ¼ din veniturile pârâtului și a cheltuielilor de judecată.

La 07 martie 2018, Iulian Alexa a depus la Judecătoria Chișinău, sediul

Ciocana, cerere de chemare în judecată împotriva Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Buiucani, intervenient accesoriu Tatiana Sainciuc cu privire la

anularea deciziei nr. 05/2 din 21 februarie 2018 și stabilirea unui nou grafic de

întrevederi.

Ulterior, la 10 iulie 2018, Iulian Alexa a depus cerere reconvențională

împotriva Tatianei Sainciuc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Buiucani, solicitând stabilirea graficului de întrevederi cu

minorul Christian Alexa.

Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cauzele nr. 2-393/18 și 3-39/18 au fost conexate într-o singură procedură,

fiindu-le atribuit nr. 2-393/18.

1

Prin hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

atât acțiunea înaintată de Tatiana Sainciuc, cât și acțiunea înaintată de Iulian Alexa

s-au admis parțial.

S-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între Iulian Alexa și Tatiana

Sainciuc la 12 decembrie 2013, de către OSC Rîșcani, mun. Chișinău.

S-a determinat domiciliului copilului minor Christian Alexa, născut la 03

martie 2014, cu mama - Tatiana Sainciuc.

S-a dispus încasarea din contul lui Iulian Alexa în beneficiul Tatianei Sainciuc

a pensiei pentru întreținerea copilului minor Christian Alexa în sumă de 2000 lei

lunar, începând cu data depunerii acțiunii și până la atingerea majoratului copilului.

S-a dispus încasarea din contul lui Iulian Alexa în beneficiul statului a taxei

pentru eliberarea certificatului de divorț în sumă de 200 lei și a taxei de stat în sumă

de 720 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Iulian Alexa.

S-a obligat Tatiana Sainciuc să nu-i creeze lui Iulian Alexa impedimente la

întrevederile cu copilul minor Christian Alexa, conform graficului stabilit prin

decizia Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani nr. 05/2 din 21

februarie 2018.

S-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Iulian

Alexa împotriva Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani,

intervenient accesoriu Tatiana Sainciuc cu privire la anularea deciziei nr. 05/2 din

21 februarie 2018 și stabilirea unui nou grafic de întrevederi.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 11 februarie 2019, Tatiana

Sainciuc, reprezentată de avocatul Sergiu Bejan a depus cerere de apel nemotivată,

solicitând casarea parțială hotărârii din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de

Iulian Alexa.

Prin încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

apelului declarat de către Tatiana Sainciuc. S-a comunicat apelantei despre

necesitatea prezentării în cancelaria Curții de Apel Chișinău a cererii de apel

motivată, fiindu-i acordat un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii.

Neajunsurile fiind înlăturate prin depunerea cererii de apel motivată la 03 octombrie

2019.

La 25 octombrie 2019, Iulian Alexa reprezentat de avocatul Eric Puțuntica a

depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii cu privire la anularea deciziei nr. 05/2 din 21 februarie 2018 și stabilirea

unui nou grafic de întrevederi.

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Iulian Alexa, deoarece a fost depusă în afara termenului

legal, iar repunerea în termen nu a fost solicitată.

Prin decizia din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de Tatiana Sainciuc și s-a menținut hotărârea din 08 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 26 mai 2020, Iulian Alexa a depus cerere de recurs împotriva încheierii din

29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen a

2

recursului, admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu restituirea cauzei

spre examinare în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs, Iulian Alexa a menționat că nu este de acord cu

actul judecătoresc contestat, deoarece în urma studierii materialelor cauzei a

constatat că este anexată scrisoarea președintelui Judecătoriei Chișinău din 18 mai

2020, prin care se constată că odată cu ridicarea dosarelor aflate în procedura

judecătorului Mihai Murguleț, au fost depistate mai multe cereri care nu au fost

soluționate și anexate la materialele cauzei, printre care și cererea de apel nemotivată

din 25 februarie 2019.

Astfel, a considerat că cererea de apel a fost depusă cu respectarea termenului

legal, fapt care impune casarea încheierii din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi restituit din considerentele ce preced.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 4261 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă, prevede că instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a

fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen

sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 4261, alin. (2) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile

prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune nici unei căi de atac.

Din materialele cauzei rezultă că, la 25 octombrie 2019, Iulian Alexa

reprezentat de avocatul Eric Puțuntica a depus cerere de apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii cu privire la anularea deciziei

nr. 05/2 din 21 februarie 2018 și stabilirea unui nou grafic de întrevederi (vol. III,

f.d. 77-80).

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Iulian Alexa, deoarece a fost depusă în afara termenului,

iar repunerea în termen nu a fost solicitată (vol. III, f.d. 91-93).

Potrivit scrisorii de însoțire se confirmă faptul că, la 05 noiembrie 2019,

Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la proces, copia încheierii din 29

octombrie 2019 (vol. II, f.d. 94).

Ulterior, la 12 noiembrie 2019, ora 12:08, încheierea contestată a fost

expediată și la adresa electronică a lui Iulian Alexa iulian_alexa@yahoo.com și a

avocatului Eric Puțuntica putunticaeric@gmai.com (vol. III, f.d. 95), adrese indicate

în cererea de apel din 25 octombrie 2019 (vol. III, f.d. 77-80).

Mai mult, instanța de recurs menționează că încheierea din 29 octombrie 2019

a fost recepționată de avocatul Eric Puțuntica, la 14 noiembrie 2020 și prin

3

intermediul oficiului poștal, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei (f.d. 134).

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În corespundere cu art. 116 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la

instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în

ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Prin prisma prevederilor legale citate supra, instanța de recurs reiterează că

termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite

solicită acest lucru și prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi

putut depune recursul în termen.

Astfel, Colegiul judiciar menționează că Iulian Alexa, solicitând repunerea în

termenul de declarare a recursului, nu a motivat imposibilitatea contestării în termen

a actului judecătoresc și nici nu a prezentat probe ce ar demonstra omiterea

îndeplinirii actului de procedură în termen, fapt ce impune respingerea cererii cu

privire la repunerea în termen a cererii de recurs.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act

și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

În corespundere cu art. 111 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, termenul

de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Având în vedere că avocatul Eric Puțuntica a recepționat actului judecătoresc

contestat la 14 noiembrie 2019, Colegiul judiciar constată că termenul de declarare

a recursului a început să curgă de la 15 noiembrie 2019 și a expirat la 29 noiembrie

2019.

Cu toate acestea, demonstrând o neglijență a drepturilor procedurale, Iulian

Alexa a declarat recursul împotriva încheierii din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel

4

Chișinău, abia la 26 mai 2020, în afara termenului legal prevăzut de art. 425 Cod de

procedură civilă.

Totodată, instanța de recurs menționează că după emiterea încheierii

contestate, instanța de apel a continuat examinarea cauzei, pe marginea cererii de

apel depusă de Tatiana Sainciuc, iar avocatul Eric Puțuntica, cât și Iulian Alexa au

participat la ședințele de judecată din 14 noiembrie 2019 (vol. III, f.d. 131), 21

noiembrie 2019 (vol. III, f.d. 139) și la ședința din 28 noiembrie 2019 (vol. III, f.d.

164). Drept urmare, se va nota că recurentul nu a furnizat nicio explicație plauzibilă

în fața instanței de recurs despre motivul pentru care a așteptat până la 26 mai 2019

să depună cererea de recurs, odată ce cunoștea despre existența actului judecătoresc

contestat.

Un raționament subsidiar în susținerea acestei poziții constă în faptul că, la

materialele cauzei nu este anexată nicio confirmare despre faptul că recurentul a

informat instanța de apel că nu mai utilizează serviciile juridice ale avocatului Eric

Puțuntica, având în vedere că ambii au participat la ședințele de judecată menționate

supra și luând în considerare prevederile art. 107 alin. (2) Cod de procedură civilă,

care stipulează că partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile

până la data ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau

renunțarea la serviciile avocatului, prezentând instanței datele de contact ale noului

avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia.

Ca consecință, luând în considerare că la materialele cauzei este anexat

mandatul avocațial ce îi acordă împuterniciri pentru a contesta hotărârea

judecătorească (vol. II, f.d. 184), relevanță au prevederile art. 75 alin. (4) Cod de

procedură civilă, care indică că actele procedurale efectuate de reprezentant în

limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura

în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă

culpei părții.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În corespundere cu art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, participanții la

proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz

se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Instanța de recurs conchide că recurentul s-a folosit cu rea credință de

drepturile procedurale, deoarece a cunoscut despre încheierea din 29 octombrie 2019

și nu s-a conformat prevederilor legale de contestate a actului judecătoresc, iar

solicitând repunerea în termen, nu a motivat și nici nu a prezentat probe ce ar

confirma faptul imposibilității depunerii cererii de recurs în termen.

Astfel, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția Europeana

a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane

dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile

sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că

„dreptul la o instanță” nu este absolut.

Colegiul judiciar mai notează că, în cazul în care, dreptul de acces la justiție

este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă aceste

5

restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim

și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauza Levages Prestations Servicii vs

Franța, hotărâre din 23 octombrie 1996, § 40, cauza Tricard citată supra, § 29, 33,

cauza Freitag vs Germania, hotărâre din 19 iulie 2007, § 37).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de repunere în termen și de a restitui cererea de recurs depusă de Iulian Alexa, ca

fiind depusă tardiv.

În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. a), alin. (2) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea de repunere în termen a recursului.

Se restituie recursul declarat de către Iulian Alexa împotriva încheierii din 29

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Tatiana Sainciuc împotriva lui Iulian Alexa, intervenient

accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei

pentru întreținerea copilului minor și a cheltuielilor de judecată și,

cererea reconvențională depusă de Iulian Alexa împotriva Tatianei Sainciuc,

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Buiucani cu

privire la stabilirea graficului de întrevederi cu copilul.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6