ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.07.2020

2ra-552/20 — încasarea datoriei salariale, a penalitătilor, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului material, precum si compensarea cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
22.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
încasarea datoriei salariale, a penalitătilor, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului material, precum si compensarea cheltuielilor de judecată
Temei legal
temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2ra-552/20 — încasarea datoriei salariale, a penalitătilor, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului material, precum si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-552/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. E. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Platon,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Platon

împotriva Cooperativei de Consum din or. Orhei, intervenienți accesorii Ruslan Platon,

Inspectoratul de Stat al Muncii și Inspecția Teritorială de Muncă Orhei cu privire la

încasarea datoriei salariale, a penalităților, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului

material, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Maria Platon și s-a menținut hotărârea din 15 mai

2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 30 noiembrie 2017, Maria Platon a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Cooperativei de Consum din or. Orhei, intervenienți accesorii Ruslan Platon,

Inspectoratul de Stat al Muncii și Inspecția Teritorială de Muncă Orhei cu privire la

încasarea datoriei salariale, a penalităților, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului

material, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, mama sa Alexandra Platon, a activat

în perioada 22 august 1989 – 8 aprilie 2017, în funcția de șef al magazinului nr.7 a

Cooperativei de Consum din or. Orhei, s. Dîșcova, r-nul Orhei.

A explicat că la data de xxxxx, mama sa Alexandra Platon, aflându-se la locul de

muncă, a suferit un xxxxx, ulterior, fiind internată în Spitalul raional Orhei, însă la

xxxxx, a decedat.

A mai menționat că, după decesul mamei sale, la 13 aprilie 2017 a fost invitată la

locul de muncă al acesteia pentru a prezenta cheile de la magazin, însă, sosind la fața

locului, dnul Vasile Pleșca, care este șeful biroului executiv al Cooperativei de

Consum Orhei și dna Oxana Chirilovici, contabila, au solicitat să asiste la inventarierea

magazinului. Ulterior, la finisarea inventarierii, reclamantei nu i-au fost prezentate

careva acte pentru semnare, inventarierea, fiind efectuată pe ciornă, iar totalurile,

urmînd să fie efectuate mai tîrziu, la sediul Cooperativei de Consum din or. Orhei.

1

A mai relatat că din data de 13 aprilie 2017 și pînă în luna iunie 2017, administrația

cooperativei nu a achitat reclamantei, ca succesor de drepturi a mamei sale, achitările

în caz de încetare a contractului individual de muncă în legătură cu decesul angajatului

și nu i-a eliberat carnetul de muncă al mamei.

A explicat că a contactat-o pe doamna Oxana Chirilovici contabila cooperativei, cu

care a convenit că la 21 iunie 2017 să se întîlnească, pentru a primi achitările cuvenite

și carnetul de muncă al mamei sale, Alexandra Platon.

Reclamanta a specificat că, după ce s-a prezentat la sediul Cooperativei de Consum

din or. Orhei, i-a fost eliberat carnetul de muncă al mamei sale, după care i s-a adus la

cunoștință de către dna Oxana Chirilovici că pentru lunile martie-aprilie 2017, mamei

sale Alexandra Platon, i s-au calculat plăți salariale, în total de 3 969, 10 lei, iar din

suma respectivă s-a efectuat o reținere de 2 341, 18 lei, fiindu-i explicat că această

sumă a fost depistată ca neajuns în cadrul inventarierii unilaterale, efectuată de către

administrație, în magazinul nr.7, după decesul Alexandrei Platon.

A indicat că, careva acte de inventariere sau act administrativ (ordin), prin care s-ar

fi dispus reținerea neajunsului, contabila Oxana Chirilovici nu i-a prezentat, însă, i-a

propus să primească suma de 928, 03 lei.

A relevat că, nefiind de acord cu explicațiile Oxanei Chirilovici, dar și cu suma

propusă spre achitare, cu titlu de achitări cuvenite în urma încetării contractului

individual de muncă în legătură cu decesul mamei sale, în aceeași zi, a solicitat printr-o

cerere scrisă prezentarea explicațiilor și actelor de constatare cu privire la reținerile,

care au fost efectuate din achitările, care i se cuveneau mamei sale, Alexandra Platon.

Însă, prin răspunsul nr.13 din 20 iulie 2017, administrația Cooperativei de Consum din

or. Orhei a refuzat furnizarea informației solicitate, pe motiv că Maria Platon nu a

prezentat un certificat, care ar atesta faptul că este succesor de drepturi al defunctei

Alexandra Platon.

Reclamanta a mai invocat că, la 28 septembrie 2017, în urma verificării informației

despre salariile care au fost achitate mamei sale, Alexandra Platon (fond de retribuire a

muncii) și reținerile efectuate din aceste plăți salariale în fondul asigurărilor sociale a

constatat că, în perioada activității Alexandrei Platon în cadrul Cooperativei de

Consum din or. Orhei, i s-au achitat plăți salariale mai mici decît salariul minim

garantat, contrar dreptului la salariul minim garantat de Constituția Republicii

Moldova. Astfel, în aceeași zi, prin e-mail de la adresa electronică xxxxx, a expediat la

adresa electronică „consumcooporhei@mail.ru”, ce aparține administrației

cooperativei, cerere prealabilă în care a solicitat calcularea și achitarea plăților ce i se

cuveneau mamei sale, Alexandra Platon, concediată la xxxxx, în temeiul art. 82 lit. a)

Cod muncii, care se compun din plățile salariale restante, nu mai puțin de salariul

mediu pe țară pentru toată perioada de activitate în cadrul cooperativei, îndemnizația

pentru concediile nefolosite de către mama sa, penalități de 0,1% pentru fiecare zi de

întârziere de la data de 8 aprilie 2017 și pînă la data achitării plăților menționate.

Maria Platon a concretizat că la data de 28 septembrie 2017, prin email, de la

adresa electronică xxxxx, la adresa electronică itmorhei@im.gov.md, iar, ulterior și

personal, a depus petiție la Inspecția Teritorială de Muncă Orhei, prin care a solicitat să

verifice dacă administrația Cooperativei de Consum din or. Orhei, a acționat în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în caz de accident la locul de muncă,

cercetarea accidentului la locul de muncă al mamei sale, Alexandra Platon, constatarea

faptului că administrația ConsumCoop Orhei a admis încălcarea prevederilor legislației

muncii și anume a art. 117 Cod muncii și nu i-a achitat succesorului în drepturi, plățile

2

cuvenite în legătură cu concedierea mamei sale în temeiul art.82 lit. a) Cod muncii,

sancționarea administrației cooperativei pentru neachitarea plăților cuvenite mamei

sale, Alexandra Platon, în termenii prevăzuți de Lege și întreprinderea măsurilor ca

administrația să achite, plățile cuvenite mamei sale, în legătură cu concedierea

acesteia, în temeiul art.82 lit. a) Cod muncii, cu indexarea acestor plăți conform

Legislației în vigoare (penalități pentru reținerea achitării).

În continuare, a indicat că, administrația Cooperativei de Consum din or. Orhei nu

a reacționat nici într-un fel și nu a efectuat recalcularea salariului mamei sale

Alexandra Platon pînă la salariul minim garantat și nu a achitat succesorului în drepturi

plățile solicitate, indicînd în acest sens că, la 6 octombrie 2017, în scopul obținerii

probelor pentru a se adresa în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată, s-a

adresat către administrația cooperativei cu cerere privind furnizarea informației, în care

a solicitat eliberarea copiei contractului individual de muncă, încheiat între Alexandra

Platon și Cooperativa de Consum din or. Orhei, copia contractului de răspundere

materială, copia Actului-Revizie prin care s-au constatat neajunsurile depistate în urma

inventarierii, copia procesului-verbal al Biroului Executiv prin care membrii comisiei

Biroului executiv, au luat decizia de a reține suma de 2 341, 18 lei din ultimul salariu

calculat dnei Alexandra Platon, certificatul despre muncă și salariu conform cerințelor

art. 67 Cod muncii, care se eliberează în termen de 3 zile, pe numele dnei Alexandra

Platon, informație despre funcția la care a activat dna Alexandra Platon și grila de

salarizare conform Rețelei tarifare unice de salarizare, copia tabelelor de pontaj pentru

perioada 1 martie 2014 – 8 aprilie 2017, informație despre concediile nefolosite de

către dna Alexandra Platon, pentru toată perioada de activitate, copia ordinului de

încadrare a dnei Alexandra Platon în cadrul cooperativei, copia ordinului de concediere

în baza art. 82 lit. a) Cod muncii, copia ordinului privind reținerea din salariul dnei

Alexandra Platon a neajunsului depistat în cadrul inventarierii, informație cu privire la

actul, documentul în temeiul cărora de la angajații cooperativei, inclusiv și de la dna

Alexandra Platon, pe parcursul perioadei de activitate s-au efectuat rețineri din salariu,

copia fișei de post și un certificat despre ultimele rețineri, efectuate din veniturile

Alexandrei Platon.

A adăugat că, prin răspunsul nr. P-57/17 din 30 octombrie 2017, a fost informată

de către Inspecția Teritorială de muncă Orhei despre rezultatele examinării petiției din

28 septembrie 2017, fiind specificat că în cadrul controlului inopinat, în baza petiției,

s-a constatat că defunctei Alexandra Platon, i s-a calculat o îndemnizație pentru

concediul nefolosit numai pentru 40 zile, în loc de 56 zile și că în perioada 1 ianuarie –

8 aprilie 2017, mamei sale Alexandra Platon i s-au calculat plăți salariale mai mici

decât salariul minim garantat contrar art.134 Cod muncii, iar în privința administrației

cooperativei, a fost emisă prescripție de înlăturare a ilegalităților. În temeiul acestei

prescripții angajatorul a recalculat îndemnizația pentru concediu și salariul pentru

perioada 1 ianuarie 2017 – 8 aprilie 2017, pînă la salariul minim garantat.

Reclamanta a relatat că în urma apelului telefonic primit de la Liuba Pleșca, la 18

octombrie 2017, s-a prezentat la sediul Cooperativei de Consum din or. Orhei și a

primit suma de 7 261, 81 lei, achitări, cuvenite mamei sale în legătură cu concedierea.

Însă, pînă în prezent, administrația Cooperativei de Consum din or. Orhei, nu a

satisfăcut cerințele înaintate prin cererea prealabilă din 28 septembrie 2017, nu a

recalculat salariul mamei sale, Alexandra Platon, pînă la salariul minim garantat,

pentru o perioada de 3 ani, anterior datei încetării contractului individual de muncă, în

3

legătură cu decesul mamei sale, ci doar numai pentru 3 luni și nu a calculat penalități

pentru reținerea achitărilor și îndemnizațiile pentru concediul nefolosit.

În opinia reclamantei, prin nesatisfacerea cererii prealabile, administrația

Cooperativei de Consum din or. Orhei, în continuare încalcă prevederile legislației

muncii, cauzând, succesorului în drepturi, un prejudiciu material și moral.

În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 117, 119, 131, 134, 142,

143, 144, 145, 329, 330 alin. (2), 331, 348-355, 360 Cod muncii, art. 1398, 1422, 1423

Cod civil.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta Maria Platon a solicitat încasarea din

contul Cooperativei de Consum din or. Orhei beneficiul său a sumei de 52 769,01 lei

cu titlu de diferență dintre salariul achitat și salariul minim garantat conform funcției

deținute, pe care urma să o primească mama sa, defuncta Alexandra Platon; a sumei de

61 019,89 de lei cu titlu de penalități; a sumei de 17 596,67 de lei cu titlu de dobîndă

de întîrziere, a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea din 15 mai 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Maria Platon.

Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Maria Platon și s-a menținut hotărârea din 15 mai 2019 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au constatat că, la 18 octombrie

2017, reclamanta Maria Platon a primit de la Cooperativa de Consum din or. Orhei,

suma de 7 261, 81 de lei ce a înglobat restanța salarială și recalcularea salariului pentru

lunile ianuarie, februarie, martie 2017.

Instanțele de judecată au notat că, de fapt, Cooperativa de Consum din or. Orhei a

întreprins măsurile pertinente pentru a achita Mariei Platon sumele ce i se cuvin în

conformitate cu legislația muncii, anume art. 142 alin. (5) Cod muncii. Iar, la acel

moment reclamanta nu a invocat careva ilegalități în această parte, or, conform art. 130

alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate de una din parți nu trebuie dovedite

în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au explicat că, drepturile ce derivă dintr-un

raport juridic de muncă aparțin exclusiv persoanelor semnatare, adică salariatului și

angajatorului. Mai mult, în temeiul art. 1446 Cod civil (în redacția în vigoare la

momentul deschiderii succesiunii după decesul Alexandrei Platon), în patrimoniul

succesoral nu se includ drepturile și obligațiile patrimoniale care poartă caracter

personal și care pot aparține doar celui ce a lăsat moștenirea și nici drepturile și

obligațiile, prevăzute de contract sau de lege, care sînt valabile numai în timpul vieții

celui ce a lăsat moștenirea și care încetează la decesul lui.

La fel, instanțele de judecată au indicat că Maria Platon nu poate pretinde încasarea

diferenței dintre salariul efectiv achitat și salariul minim garantat conform funcției

deținute de către mama sa, atîta timp cît pe parcursul vieții Alexandra Platon nu a

contestat niciodată salariul primit și respectiv, nu a înaintat angajatorului său nici o

pretenție cu privire la acest aspect.

Prin urmare, instanțele inferioare au stabilit că, drepturile Alexandrei Platon,

derivate din contractul individual de muncă încheiat cu pîrîta Cooperativa de Consum

din or. Orhei, fiind unele patrimoniale și strict personale, nu pot fi preluate de către

moștenitoarea Maria Platon, adică aceasta nu poate fi succesoare în drepturile de

muncă ale mamei sale. Deși, succesiunea în drepturile procedurale este posibilă,

4

situație ce la caz, nu are nici o relevanță, întrucît în timpul vieții, Alexandra Platon nu

a pornit un litigiu de muncă, prin care să-și manifeste dezacordul cu salariu stabilit.

La data de 12 februarie 2020, Maria Platon a declarat recurs împotriva deciziei din

26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că, este eronată concluzia instanței de

fond precum că Maria Platon nu a avut dreptul de a iniția acțiune în instanța de

judecată întru respectarea dreptului său la proprietate, or, acesta derivă din art. 9 Cod

civil, art. 142 alin.(5) Cod muncii și art. 30 alin. (4) Legea salarizării nr. 847 din 14

februarie 2002. Iar, concluzia primei instanțe referitor la faptul că calculele prezentate

de reclamanta sunt incerte și neechivoce nu a fost verificată nicicum, aceasta fiind

făcută pe presupuneri, or, în instanța de fond nu au fost anexate la dosar și nici nu s-a

contribuit într-un fel la prezentarea actelor care să ateste calificarea defunctei,

coeficientul (grila) de salarizare, ordine de încadrare și concediere a defunctei,

certificat de muncă și salariu.

În opinia recurentei instanța de fond a determinat incorect obiectul litigiului dând o

apreciere eronată a circumstanțelor de fapt și de drept, a admis aplicarea eronată a

normelor de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea, și în consecință

neîntemeiat a respins acțiunea.

A relatat că, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu materialele cauzei,

or, Cooperativa de Consum din or. Orhei, fără a ține cont de prevederile art. 143 Cod

muncii nu a efectuat achitările Mariei Platon în ziua imediat următoare concedierii

mamei sale – xxxxx 2017, în legătură cu decesul mamei sale, ci tocmai la 18

octombrie 2017, iar până la această dată, Maria Platon a invocat mai multe ilegalități

comise de angajator în privința mamei sale, și anume: achitarea salariului mai mic

decât salariul minim garantat, reținerea nejustificată a unor sume și cotizații, fiind

sesizată în acest sens și Inspecția de Stat a Muncii.

La fel, și concluzia instanței de apel referitor la faptul că Maria Platon a inițiat un

litigiu individual de muncă fără a fi avut raporturi respective cu cooperativa, este

eronată, deoarece acțiunea a fost înaintată din nume propriu întru adjudecarea de la

pârâtul – angajatorul mamei sale, a sumelor ce i se conveneau mamei sale în cazul

concedierii sale, obținând dreptul dat în temeiul art. 142 alin.(5) Cod muncii și art. 30

alin. (4) Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002.

A explicat că, în apelul declarat și-a argumentat poziția prin prisma art. 1444 Cod

civil, însă instanța de apel în decizia sa, în contradictoriu nu s-a expus referitor la

aceasta.

A afirmat că, instanța ierarhic inferioară la adoptarea concluziei sale nu a verificat

legalitatea hotărârii instanței de fond, a trecut cu vederea și nu a dat apreciere juridică

argumentului precum că reclamanta a depus acțiune din nume propriu, nefiind de

acord cu achitările efectuate, dar a comentat și a justificat omisiunile admise de către

prima instanță.

A susținut că, prin adoptarea unor hotărâri vădit ilegale i-au încălcat dreptul la un

proces echitabil garantat de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale. Hotărârile menționate denotă o vădită tendențiozitate

de depășire de către instanțe a mandatului său la judecarea acțiunii, exprimată prin

formarea unei atitudini preconcepute defavorabile reclamantului. Erorile admise de

5

către instanțele ierarhic inferioare contravin și principiului nr. 6 din Recomandarea

privind principiile de procedură civilă proprii pentru ameliorarea funcționării justiției,

adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 februarie 1984, potrivit

căreia hotărârea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în litigiu și să răspundă într-un mod

sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de părți, adică formulările din

conținutul deciziei trebuie să corespundă exigențelor de rectitudine, certitudine,

concretețe, deplinătate, claritate, consecutivitate, logica, elocvența, lipsa de rezerve,

sobrietate, oficialitate și pertinență.

Prin referința depusă la 27 martie 2020 Ruslan Platon a solicitat ca recursul

declarat de Maria Platon să fie admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond și adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 9 decembrie 2019 (f.d.21, Vol. II), însă dovada

legală de recepționare a acesteia de către recurentă lipsește.

Din acest considerent, completul consideră că recursul din 12 februarie 2020 este

declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Maria Platon, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Maria Platon nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

6

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

către Maria Platon urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Platon.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-07-08
0,94
2ra-465/20 — incasarea sumei in ordine de regres, dobinzii de intirziere si compensarea cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2ra-465/20 Prima instanţă: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: E. Ciubotaru) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, O. Cojocaru, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 08 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil,
CSJ 2020-07-08
0,94
2rac-92/20 — incasarea sumei, dobinzii de intirziere si cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2rac-92/20 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z. Talpalaru) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 08 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil,
CSJ 2020-05-27
0,94
3ra-563/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea furnizării informației
Dosarul nr.3ra-563/20 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central – I. Movilă Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău – V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc ÎNCHEIERE 27 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios
CSJ 2021-06-23
0,94
2ra-134/21 — încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, încasarea compensației de întârziere și a cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-134/21 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: Iu. Movilă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Mihaila, Iu. Cotruță, I. Secrieru) DECIZIE 23 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial ș
CSJ 2020-11-17
0,93
3ra-552/2020 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-552/20 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani – L. Bagrin Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu DECIZIE 17 noiembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Sup
Sursă