2ra-552/20 — încasarea datoriei salariale, a penalitătilor, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului material, precum si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-552/20 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. E. Ciubotaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 22 iulie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Platon, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Platon împotriva Cooperativei de Consum din or.

Orhei, intervenienți accesorii Ruslan Platon, Inspectoratul de Stat al Muncii și Inspecția Teritorială de Muncă Orhei cu privire la încasarea datoriei salariale, a penalităților, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului material, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Maria Platon și s-a menținut hotărârea din 15 mai 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, c o n s t a t ă: La 30 noiembrie 2017, Maria Platon a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cooperativei de Consum din or. Orhei, intervenienți accesorii Ruslan Platon, Inspectoratul de Stat al Muncii și Inspecția Teritorială de Muncă Orhei cu privire la încasarea datoriei salariale, a penalităților, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului material, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, mama sa Alexandra Platon, a activat în perioada 22 august 1989 – 8 aprilie 2017, în funcția de șef al magazinului nr.7 a Cooperativei de Consum din or. Orhei, s. Dîșcova, r-nul Orhei. A explicat că la data de xxxxx, mama sa Alexandra Platon, aflându-se la locul de muncă, a suferit un xxxxx, ulterior, fiind internată în Spitalul raional Orhei, însă la xxxxx, a decedat. A mai menționat că, după decesul mamei sale, la 13 aprilie 2017 a fost invitată la locul de muncă al acesteia pentru a prezenta cheile de la magazin, însă, sosind la fața locului, dnul Vasile Pleșca, care este șeful biroului executiv al Cooperativei de Consum Orhei și dna Oxana Chirilovici, contabila, au solicitat să asiste la inventarierea magazinului.

Ulterior, la finisarea inventarierii, reclamantei nu i-au fost prezentate careva acte pentru semnare, inventarierea, fiind efectuată pe ciornă, iar totalurile, urmînd să fie efectuate mai tîrziu, la sediul Cooperativei de Consum din or. Orhei. 1 A mai relatat că din data de 13 aprilie 2017 și pînă în luna iunie 2017, administrația cooperativei nu a achitat reclamantei, ca succesor de drepturi a mamei sale, achitările în caz de încetare a contractului individual de muncă în legătură cu decesul angajatului și nu i-a eliberat carnetul de muncă al mamei. A explicat că a contactat-o pe doamna Oxana Chirilovici contabila cooperativei, cu care a convenit că la 21 iunie 2017 să se întîlnească, pentru a primi achitările cuvenite și carnetul de muncă al mamei sale, Alexandra Platon.

Reclamanta a specificat că, după ce s-a prezentat la sediul Cooperativei de Consum din or. Orhei, i-a fost eliberat carnetul de muncă al mamei sale, după care i s-a adus la cunoștință de către dna Oxana Chirilovici că pentru lunile martie-aprilie 2017, mamei sale Alexandra Platon, i s-au calculat plăți salariale, în total de 3 969, 10 lei, iar din suma respectivă s-a efectuat o reținere de 2 341, 18 lei, fiindu-i explicat că această sumă a fost depistată ca neajuns în cadrul inventarierii unilaterale, efectuată de către administrație, în magazinul nr.7, după decesul Alexandrei Platon. A indicat că, careva acte de inventariere sau act administrativ (ordin), prin care s-ar fi dispus reținerea neajunsului, contabila Oxana Chirilovici nu i-a prezentat, însă, i-a propus să primească suma de 928, 03 lei.

A relevat că, nefiind de acord cu explicațiile Oxanei Chirilovici, dar și cu suma propusă spre achitare, cu titlu de achitări cuvenite în urma încetării contractului individual de muncă în legătură cu decesul mamei sale, în aceeași zi, a solicitat printr-o cerere scrisă prezentarea explicațiilor și actelor de constatare cu privire la reținerile, care au fost efectuate din achitările, care i se cuveneau mamei sale, Alexandra Platon. Însă, prin răspunsul nr.13 din 20 iulie 2017, administrația Cooperativei de Consum din or. Orhei a refuzat furnizarea informației solicitate, pe motiv că Maria Platon nu a prezentat un certificat, care ar atesta faptul că este succesor de drepturi al defunctei Alexandra Platon.

Reclamanta a mai invocat că, la 28 septembrie 2017, în urma verificării informației despre salariile care au fost achitate mamei sale, Alexandra Platon (fond de retribuire a muncii) și reținerile efectuate din aceste plăți salariale în fondul asigurărilor sociale a constatat că, în perioada activității Alexandrei Platon în cadrul Cooperativei de Consum din or. Orhei, i s-au achitat plăți salariale mai mici decît salariul minim garantat, contrar dreptului la salariul minim garantat de Constituția Republicii Moldova.

Astfel, în aceeași zi, prin e-mail de la adresa electronică xxxxx, a expediat la adresa electronică „consumcooporhei@mail.ru”, ce aparține administrației cooperativei, cerere prealabilă în care a solicitat calcularea și achitarea plăților ce i se cuveneau mamei sale, Alexandra Platon, concediată la xxxxx, în temeiul art. 82 lit. a) Cod muncii, care se compun din plățile salariale restante, nu mai puțin de salariul mediu pe țară pentru toată perioada de activitate în cadrul cooperativei, îndemnizația pentru concediile nefolosite de către mama sa, penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de la data de 8 aprilie 2017 și pînă la data achitării plăților menționate.

Maria Platon a concretizat că la data de 28 septembrie 2017, prin email, de la adresa electronică xxxxx, la adresa electronică itmorhei@im.gov.md, iar, ulterior și personal, a depus petiție la Inspecția Teritorială de Muncă Orhei, prin care a solicitat să verifice dacă administrația Cooperativei de Consum din or.

Orhei, a acționat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în caz de accident la locul de muncă, cercetarea accidentului la locul de muncă al mamei sale, Alexandra Platon, constatarea faptului că administrația ConsumCoop Orhei a admis încălcarea prevederilor legislației muncii și anume a art. 117 Cod muncii și nu i-a achitat succesorului în drepturi, plățile 2 cuvenite în legătură cu concedierea mamei sale în temeiul art.82 lit. a) Cod muncii, sancționarea administrației cooperativei pentru neachitarea plăților cuvenite mamei sale, Alexandra Platon, în termenii prevăzuți de Lege și întreprinderea măsurilor ca administrația să achite, plățile cuvenite mamei sale, în legătură cu concedierea acesteia, în temeiul art.82 lit. a) Cod muncii, cu indexarea acestor plăți conform Legislației în vigoare (penalități pentru reținerea achitării).

În continuare, a indicat că, administrația Cooperativei de Consum din or. Orhei nu a reacționat nici într-un fel și nu a efectuat recalcularea salariului mamei sale Alexandra Platon pînă la salariul minim garantat și nu a achitat succesorului în drepturi plățile solicitate, indicînd în acest sens că, la 6 octombrie 2017, în scopul obținerii probelor pentru a se adresa în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată, s-a adresat către administrația cooperativei cu cerere privind furnizarea informației, în care a solicitat eliberarea copiei contractului individual de muncă, încheiat între Alexandra Platon și Cooperativa de Consum din or.

Orhei, copia contractului de răspundere materială, copia Actului-Revizie prin care s-au constatat neajunsurile depistate în urma inventarierii, copia procesului-verbal al Biroului Executiv prin care membrii comisiei Biroului executiv, au luat decizia de a reține suma de 2 341, 18 lei din ultimul salariu calculat dnei Alexandra Platon, certificatul despre muncă și salariu conform cerințelor art. 67 Cod muncii, care se eliberează în termen de 3 zile, pe numele dnei Alexandra Platon, informație despre funcția la care a activat dna Alexandra Platon și grila de salarizare conform Rețelei tarifare unice de salarizare, copia tabelelor de pontaj pentru perioada 1 martie 2014 – 8 aprilie 2017, informație despre concediile nefolosite de către dna Alexandra Platon, pentru toată perioada de activitate, copia ordinului de încadrare a dnei Alexandra Platon în cadrul cooperativei, copia ordinului de concediere în baza art. 82 lit. a) Cod muncii, copia ordinului privind reținerea din salariul dnei Alexandra Platon a neajunsului depistat în cadrul inventarierii, informație cu privire la actul, documentul în temeiul cărora de la angajații cooperativei, inclusiv și de la dna Alexandra Platon, pe parcursul perioadei de activitate s-au efectuat rețineri din salariu, copia fișei de post și un certificat despre ultimele rețineri, efectuate din veniturile Alexandrei Platon.

A adăugat că, prin răspunsul nr. P-57/17 din 30 octombrie 2017, a fost informată de către Inspecția Teritorială de muncă Orhei despre rezultatele examinării petiției din 28 septembrie 2017, fiind specificat că în cadrul controlului inopinat, în baza petiției, s-a constatat că defunctei Alexandra Platon, i s-a calculat o îndemnizație pentru concediul nefolosit numai pentru 40 zile, în loc de 56 zile și că în perioada 1 ianuarie – 8 aprilie 2017, mamei sale Alexandra Platon i s-au calculat plăți salariale mai mici decât salariul minim garantat contrar art.134 Cod muncii, iar în privința administrației cooperativei, a fost emisă prescripție de înlăturare a ilegalităților. În temeiul acestei prescripții angajatorul a recalculat îndemnizația pentru concediu și salariul pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 8 aprilie 2017, pînă la salariul minim garantat.

Reclamanta a relatat că în urma apelului telefonic primit de la Liuba Pleșca, la 18 octombrie 2017, s-a prezentat la sediul Cooperativei de Consum din or. Orhei și a primit suma de 7 261, 81 lei, achitări, cuvenite mamei sale în legătură cu concedierea. Însă, pînă în prezent, administrația Cooperativei de Consum din or. Orhei, nu a satisfăcut cerințele înaintate prin cererea prealabilă din 28 septembrie 2017, nu a recalculat salariul mamei sale, Alexandra Platon, pînă la salariul minim garantat, pentru o perioada de 3 ani, anterior datei încetării contractului individual de muncă, în 3 legătură cu decesul mamei sale, ci doar numai pentru 3 luni și nu a calculat penalități pentru reținerea achitărilor și îndemnizațiile pentru concediul nefolosit.

În opinia reclamantei, prin nesatisfacerea cererii prealabile, administrația Cooperativei de Consum din or. Orhei, în continuare încalcă prevederile legislației muncii, cauzând, succesorului în drepturi, un prejudiciu material și moral. În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 117, 119, 131, 134, 142, 143, 144, 145, 329, 330 alin. (2), 331, 348-355, 360 Cod muncii, art. 1398, 1422, 1423 Cod civil. În urma concretizării cerințelor, reclamanta Maria Platon a solicitat încasarea din contul Cooperativei de Consum din or. Orhei beneficiul său a sumei de 52 769,01 lei cu titlu de diferență dintre salariul achitat și salariul minim garantat conform funcției deținute, pe care urma să o primească mama sa, defuncta Alexandra Platon; a sumei de 61 019,89 de lei cu titlu de penalități; a sumei de 17 596,67 de lei cu titlu de dobîndă de întîrziere, a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea din 15 mai 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Maria Platon. Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Maria Platon și s-a menținut hotărârea din 15 mai 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au constatat că, la 18 octombrie 2017, reclamanta Maria Platon a primit de la Cooperativa de Consum din or. Orhei, suma de 7 261, 81 de lei ce a înglobat restanța salarială și recalcularea salariului pentru lunile ianuarie, februarie, martie 2017. Instanțele de judecată au notat că, de fapt, Cooperativa de Consum din or.

Orhei a întreprins măsurile pertinente pentru a achita Mariei Platon sumele ce i se cuvin în conformitate cu legislația muncii, anume art. 142 alin. (5) Cod muncii. Iar, la acel moment reclamanta nu a invocat careva ilegalități în această parte, or, conform art. 130 alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. Totodată, instanțele ierarhic inferioare au explicat că, drepturile ce derivă dintr-un raport juridic de muncă aparțin exclusiv persoanelor semnatare, adică salariatului și angajatorului.

Mai mult, în temeiul art. 1446 Cod civil (în redacția în vigoare la momentul deschiderii succesiunii după decesul Alexandrei Platon), în patrimoniul succesoral nu se includ drepturile și obligațiile patrimoniale care poartă caracter personal și care pot aparține doar celui ce a lăsat moștenirea și nici drepturile și obligațiile, prevăzute de contract sau de lege, care sînt valabile numai în timpul vieții celui ce a lăsat moștenirea și care încetează la decesul lui. La fel, instanțele de judecată au indicat că Maria Platon nu poate pretinde încasarea diferenței dintre salariul efectiv achitat și salariul minim garantat conform funcției deținute de către mama sa, atîta timp cît pe parcursul vieții Alexandra Platon nu a contestat niciodată salariul primit și respectiv, nu a înaintat angajatorului său nici o pretenție cu privire la acest aspect.

Prin urmare, instanțele inferioare au stabilit că, drepturile Alexandrei Platon, derivate din contractul individual de muncă încheiat cu pîrîta Cooperativa de Consum din or. Orhei, fiind unele patrimoniale și strict personale, nu pot fi preluate de către moștenitoarea Maria Platon, adică aceasta nu poate fi succesoare în drepturile de muncă ale mamei sale. Deși, succesiunea în drepturile procedurale este posibilă, 4 situație ce la caz, nu are nici o relevanță, întrucît în timpul vieții, Alexandra Platon nu a pornit un litigiu de muncă, prin care să-și manifeste dezacordul cu salariu stabilit. La data de 12 februarie 2020, Maria Platon a declarat recurs împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că, este eronată concluzia instanței de fond precum că Maria Platon nu a avut dreptul de a iniția acțiune în instanța de judecată întru respectarea dreptului său la proprietate, or, acesta derivă din art. 9 Cod civil, art. 142 alin.(5) Cod muncii și art. 30 alin. (4) Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002. Iar, concluzia primei instanțe referitor la faptul că calculele prezentate de reclamanta sunt incerte și neechivoce nu a fost verificată nicicum, aceasta fiind făcută pe presupuneri, or, în instanța de fond nu au fost anexate la dosar și nici nu s-a contribuit într-un fel la prezentarea actelor care să ateste calificarea defunctei, coeficientul (grila) de salarizare, ordine de încadrare și concediere a defunctei, certificat de muncă și salariu.

În opinia recurentei instanța de fond a determinat incorect obiectul litigiului dând o apreciere eronată a circumstanțelor de fapt și de drept, a admis aplicarea eronată a normelor de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea, și în consecință neîntemeiat a respins acțiunea. A relatat că, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu materialele cauzei, or, Cooperativa de Consum din or.

Orhei, fără a ține cont de prevederile art. 143 Cod muncii nu a efectuat achitările Mariei Platon în ziua imediat următoare concedierii mamei sale – xxxxx 2017, în legătură cu decesul mamei sale, ci tocmai la 18 octombrie 2017, iar până la această dată, Maria Platon a invocat mai multe ilegalități comise de angajator în privința mamei sale, și anume: achitarea salariului mai mic decât salariul minim garantat, reținerea nejustificată a unor sume și cotizații, fiind sesizată în acest sens și Inspecția de Stat a Muncii.

La fel, și concluzia instanței de apel referitor la faptul că Maria Platon a inițiat un litigiu individual de muncă fără a fi avut raporturi respective cu cooperativa, este eronată, deoarece acțiunea a fost înaintată din nume propriu întru adjudecarea de la pârâtul – angajatorul mamei sale, a sumelor ce i se conveneau mamei sale în cazul concedierii sale, obținând dreptul dat în temeiul art. 142 alin.(5) Cod muncii și art. 30 alin. (4) Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002. A explicat că, în apelul declarat și-a argumentat poziția prin prisma art. 1444 Cod civil, însă instanța de apel în decizia sa, în contradictoriu nu s-a expus referitor la aceasta.

A afirmat că, instanța ierarhic inferioară la adoptarea concluziei sale nu a verificat legalitatea hotărârii instanței de fond, a trecut cu vederea și nu a dat apreciere juridică argumentului precum că reclamanta a depus acțiune din nume propriu, nefiind de acord cu achitările efectuate, dar a comentat și a justificat omisiunile admise de către prima instanță. A susținut că, prin adoptarea unor hotărâri vădit ilegale i-au încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Hotărârile menționate denotă o vădită tendențiozitate de depășire de către instanțe a mandatului său la judecarea acțiunii, exprimată prin formarea unei atitudini preconcepute defavorabile reclamantului.

Erorile admise de 5 către instanțele ierarhic inferioare contravin și principiului nr. 6 din Recomandarea privind principiile de procedură civilă proprii pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 februarie 1984, potrivit căreia hotărârea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în litigiu și să răspundă într-un mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de părți, adică formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă exigențelor de rectitudine, certitudine, concretețe, deplinătate, claritate, consecutivitate, logica, elocvența, lipsa de rezerve, sobrietate, oficialitate și pertinență.

Prin referința depusă la 27 martie 2020 Ruslan Platon a solicitat ca recursul declarat de Maria Platon să fie admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 9 decembrie 2019 (f.d.21, Vol. II), însă dovada legală de recepționare a acesteia de către recurentă lipsește. Din acest considerent, completul consideră că recursul din 12 februarie 2020 este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Maria Platon, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Maria Platon nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are 6 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de către Maria Platon urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Platon. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 7