2r-320/20 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-320/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V. Hadîrcă)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

D E C I Z I E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Natalia Ciubuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ciubuc

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul de Medicină Urgentă” și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova cu privire

la recuperarea prejudiciului moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 07 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 07 iulie 2017, Natalia Ciubuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul de Medicină Urgentă” și

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, prin care

a solicitat încasarea în mod solidar de la Instituția Medico-Sanitară Publică

„Institutul de Medicină Urgentă” și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova cu titlul de prejudiciu moral suma de 300 000 de lei; pentru

neacordarea corespunzătoare a asistenței medicale - suma de 50 000 de lei; pentru

schilodire - suma de 100 de lei; pentru infecția spitalicească - suma de 100 de lei;

pentru imposibilitatea de tratare a infecției și agravarea stării de sănătate - suma de

50 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ciubuc; s-a încasat de la

Instituția Medico-Sanitară Publică „Institutul de Medicină Urgentă” în beneficiul

Nataliei Ciubuc suma bănească în mărime de 300 000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat și suma de 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate; s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ciubuc

împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la încasarea

prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 21 martie 2018,

Instituția Medico-Sanitară Publică „Institutul de Medicină Urgentă” a declarat apel

împotriva hotărârii din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin

1

care a solicitat admiterea apelului și casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a pretențiilor formulate.

Prin decizia din 20 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Instituția Medico-Sanitară Publică „Institutul de Medicină Urgentă”; s-a

casată parțial, în partea în care cerințele înaintate împotriva Instituției Medico-

Sanitară Publică „Institutul de Medicină Urgentă” au fost admise, hotărârea din 12

martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis în această parte o

nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Natalia

Ciubuc împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică „Institutul de Medicină

Urgentă” cu privire la recuperarea prejudiciului moral cauzat și încasarea

cheltuielilor de judecată. În rest, în partea în care pretențiile înaintate împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova au fost

respinse, hotărârea s-a menținut.

Prin încheierea din 07 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Natalia Ciubuc împotriva deciziei din 20 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, a fost considerat inadmisibil.

La data de 22 ianuarie 2020, Natalia Ciubuc a depus cerere de revizuire,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că la baza emiterii deciziei, instanța

de apel a pus ordonanța emisă la data de 28 mai 2018, prin care s-a dispus: clasarea

cauzei penale nr. 2017031844 din 25 septembrie 2017, conform elementelor de

infracțiune prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal, deoarece fapt nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute la art. 213 lit. a) Cod penal.

A relevat că la etapa când instanța de apel a pus la baza hotărârii ordonanța

emisă la data de 28 mai 2018, de către Procurorul în Procuratura municipiului

Chișinău, Oficiul Buiucani, Veaceslav Cernaleov nu era cunoscut faptul că acest act

este atacat în ordinea art. 313 Cod de procedură penală.

De altfel, a menționat că nici instanța de judecată și nici revizuenta nu a

cunoscut faptul că prin decizia Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul depus

de Natalia Ciubuc și anulată încheierea judecătorului Andrei Neculcea prin care

plângerea în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, a fost respinsă ca tardivă.

Revizuenta a considerat că în prezenta cauză există temeiul de revizuire

prevăzut în art. 449 lit. b Cod de procedură civilă și că circumstanțele ce țin de

admiterea recursului depus de Natalia Ciubuc împotriva încheierii judecătorului

Andrei Neculcea, prin care plângerea în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, a

ordonanței emise la data de 28 mai 2018, de Procurorul în Procuratura municipiului

Chișinău, Oficiul Buiucani, Veaceslav Cernaleov a fost respinsă ca tardivă au

devenit cunoscute revizuentei doar la 04 noiembrie 2019, odată cu comunicarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2019.

Prin încheierea din 07 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Ciubuc.

La 04 iunie 2020, Natalia Ciubuc, prin intermediul oficiului poștal, a declarat

recurs, prin care a solicitat casarea încheierii din 07 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău cu pronunțarea unei hotărâri de admitere a cererii de revizuire.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, precum și

probele prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

2

Totodată, în susținerea cererii de revizuire s-a redat conținutul prevederilor

normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea

eronată de către instanța de revizuire a normelor legale aplicabile speței.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților la 11 mai 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d. 145,

Vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 04 iunie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 22 ianuarie 2020, Natalia Ciubuc

a depus cerere de revizuire, împotriva deciziei din 20 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, care prin încheierea din 07 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins ca inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură

civilă.

Așadar, materialele cauzei cert denotă că revizuenta a depus cererea de

revizuire în conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă,

invocând că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior adoptării deciziei a cărei revizuire

solicită, și anume referindu-se la decizia din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost admis recursul depus de Natalia Ciubuc și anulată

încheierea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care

plângerea în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, a fost respinsă ca tardivă.

Pentru a invoca acest temei de drept, Colegiul menționează că circumstanțele

sau faptele date trebuie să existente până la data pronunțării hotărârii, să fie

confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Concomitent, Colegiul notează că circumstanțele nou-descoperite pot fi

definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță

esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă

3

asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și dacă revizuentul dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Prin urmare, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă este important ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii, a cărei revizuire se cere, despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Astfel, Colegiul atestă că cele invocate de revizuenta/ recurentă, în susținerea

cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă.

În consecință, argumentele invocate de revizuentă nu cad sub incidența

prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la

caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază

simplul fapt al dezacordului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Mai mult, se impune a menționa că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive

legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul

din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține încheierea din 07 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

4

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Natalia Ciubuc.

Se menține încheierea din 07 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ciubuc împotriva

Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul de Medicină Urgentă” și Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova cu privire la

recuperarea prejudiciului moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5