2r-298/20 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2r-298/20 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, judecător – V. Olărescu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Danilov, I. Secrieru, V. Cotorobai DECIZIE 22 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Meșină Profirie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Meșină Zinaida către Meșină Profirie cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională depusă de reprezentantul pârâtului Meșină Profirie, avocatul Bubuioc Svetlana către Meșină Zinaida, intervenienti accesorii Primăria comunei Ruseștii Noi și Întreprinderea Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial, filiala Ialoveni, cu privire la partajarea terenului proprietate comună în devălmășie a soților, împotriva încheierii din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea lui Meșină Profirie privind repunerea în termen a apelului declarat împotriva hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a restituit apelul declarat de Meșină Profirie, ca fiind depus peste termenul legal, con st ată: La 19 septembrie 2016, Meșină Zinaida s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Meșină Profirie, solicitând partajarea în natură a averii proprietate comună în devălmășie,

terenul pentru construcții aferent casei de locuit, cu numărul cadastral XXXXXXXXXXX, cu suprafața de 0,1249 ha, câte ½ cotă - parte fiecăruia, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. La 09 iulie 2018, Meșină Profirie a depus acțiune reconvențională către Meșină Zinaida, intervenienți accesorii Primăria comunei Ruseștii Noi și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Ialoveni privind partajarea terenului proprietate comună în devălmășie a soților. Prin hotărârea din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, cererea de chemare în judecată depusă de Meșină Zinaida către Meșină Profirie cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă integral.

S-a respins acțiunea reconvențională depusă de reprezentantul pârâtului Meșină Profirie, avocatul Bubuioc Svetlana, către Meșină Zinaida, intervenienți accesorii Primăria comunei Ruseștii Noi și 1 Întreprinderea Publică “Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial, filiala Ialoveni, privind partajarea terenului proprietate comună în devălmășie a soților. S-a pus în sarcina părților Meșină Zinaida și Meșină Profirie construirea unui gard, pentru a separa o parte de altă parte, de teren. S-au încasat de la Meșină Profirie Gheorghe, în beneficiul Zinaidei Meșină, cheltuielile de judecată în sumă de 2 803 (două mii opt sute trei, 00) lei, inclusiv suma de 2 500 (două mii cinci sute,00) lei, cu titlu de plată pentru efectuarea constatării tehnico-științifice, suma de 198,00 (una sută nouăzeci și opt,00) lei, cu titlu de plată pentru serviciile cadastrale și suma de 68,01 (șaizeci și opt,01) lei, cu titlu de plată a taxei de stat la depunerea cererii.

La 28 mai 2019, Meșină Profirie a declarat apel împotriva hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând inter alia repunerea în termen a apelului. Prin încheierea din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea lui Meșină Profirie privind repunerea în termen a apelului declarat împotriva hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a restituit apelul declarat de Meșină Profirie, ca fiind depus peste termenul legal. La 18 decembrie 2019, Meșină Profirie a declarat recurs împotriva încheierii din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei pentru examinarea în fond a cererii de apel la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău, care urmează a fi casată, invocând faptul că instanța de apel urma să calculeze termenul de declarare a apelului din ziua în care Meșină Profirie a recepționat dispozitivul hotărârii primei instanțe – 23 mai 2019. Respectiv, recurentul consideră că cererea sa de apel a fost depusă în termenul stabilit de lege. Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Meșină Profirie urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 08 octombrie 2019, fiind expediată recurentului pentru cunoștință la 19 noiembrie 2019 (f.d. 139). Dat fiind faptul că la materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să demonstreze momentul recepționării încheierii de către recurent, iar cererea de recurs a fost înregistrată la 18 decembrie 2019, Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă 2 din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că prin încheierea din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea lui Meșină Profirie privind repunerea în termen a apelului declarat împotriva hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a restituit apelul declarat de Meșină Profirie, ca fiind depus peste termenul legal.

Recurentul susține că instanța de apel nu a soluționat corect chestiunea repunerii apelului în termen, or, recurentul primind dispozitivul hotărârii din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, la 23 mai 2019, a avut termenul de 30 de zile din această dată pentru a depune cererea de apel. Colegiul nu poate reține acest argument al recurentului Meșină Profirie, deoarece normele de procedură sunt interpretate eronat de către acesta, iar modul în care interpretează calcularea termenului de procedură de 30 de zile, este contradictoriu cu solicitarea sa din cererea de apel cu privire la repunerea în termen a acesteia. În așa mod, nu este clar de ce apelantul Meșină Profirie a solicitat repunerea în termen a apelulului, în situația în care era ferm convins că termenul de procedură se calculează din ziua recepționării dispozitivului hotărârii.

Cu referire la cele menționate mai sus, Colegiul reține prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Deci, modalitatea de calculare a acestui termen de către recurent este una eronată, în cazul în care legiuitorul prevede în mod expres momentul curgerii acestui termen - data pronunțării dispozitivului hotărârii. Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza cererii.

Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Cu referire la această normă, Colegiul atrage atenția asupra faptului că, deși apelantul a formulat în fața instanței de apel o cerere de repunere în termen, ultimul nu și-a motivat această solicitare. Or, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Suplimentar, Colegiul reține că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni (f.d. 104-105) – ședință în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, la această ședință a participat avocatul 3 recurentului Meșină Profirie – Jomir Eudochia, împuternicită prin mandatul MA nr. 1203692 din 20 februarie 2019 (f.d.

56), și a primit copia dispozitivului hotărârii în aceeași zi, potrivit recipisei semnate de către ea la 17 aprilie 2019 (f.d. 108). În același context, art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că, în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Astfel, faptul invocat de recurent cu privire la recepționarea dispozitivului hotărârii la 23 mai 2019, nu este relevant. Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Meșină Profirie, împotriva încheierii din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Meșină Profirie.

Se menține încheierea din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Meșină Zinaida către Meșină Profirie cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională depusă de reprezentantul pârâtului Meșină Profirie, avocatul Bubuioc Svetlana către Meșină Zinaida, intervenienti accesorii Primăria comunei Ruseștii Noi și Întreprinderea Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial, filiala Ialoveni, cu privire la partajarea terenului proprietate comună în devălmășie a soților. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru 5