2ra-1011/20 — încasarea sumei

2ra-1011/20 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1011/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud: Iu. Malcoci)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Nicolae Rusu, reprezentat

de avocatul Ilie Gîlca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Rusu

împotriva lui Vadim Palataicov cu privire la încasarea sumei,

împotriva încheierii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți și deciziei

din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t a t ă :

La 18 februarie 2019, Nicolae Rusu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Palataicov cu privire la încasarea sumei.

În motivele acțiunii a indicat că este fondatorul și administratorul SRL

„Telsistel” și în luna august 2018, fiind interesat de procurarea unui excavator uzat

pentru necesitățile întreprinderii, a identificat pe portalul www.999.md informația

publicată de Vadim Palataicov care se ocupa de importarea tehnicii uzate în spațiul

Uniunii Europene.

Astfel, la 15 august 2018, în mun. Chișinău, pe str. Calea Orheiului 22, s-a

întâlnit cu Vadim Palataicov, care i-a prezentat reclamantului informația de pe

internet, precum că în Polonia se vinde un excavator uzat de model KOMATSU

PW98MR cu nr. caroseriei KMTPW023P77F00231, anul producerii 2007. Vadim

Palataicov s-a obligat față de reclamant să se deplaseze în Polonia, să verifice

starea tehnică a excavatorului respectiv, să negocieze procurarea și achitarea

prețului acestui excavator cu vânzătorul din Polonia și să asigure transportarea

acestuia din Polonia în Republica Moldova, inclusiv perfectarea tuturor actelor

vamale și predarea acestui excavator în stare tehnică bună până la data de 01

septembrie 2018.

Însă, pârâtul a menționat că nu dispune de toți banii pentru procurarea acestui

excavator și a solicitat de la Nicolae Rusu achitarea unui avans de 11 000 de euro,

iar după caz, restul prețului excavatorului să fie achitat deja în momentul predării

excavatorului în Republica Moldova, după efectuarea tuturor procedurilor vamale.

Tot, la 15 august 2018 a fost întocmită o recipisă personal fiind scrisă și

semnată de pârât, prin care acesta a confirmat faptul că a primit de la Nicolae Rusu

1

suma de 11 000 de euro, pentru procurarea excavatorului de model KOMATSU

PW98MR cu nr. caroseriei KMTPW023P77F00231, anul producerii 2007, care se

afla în Polonia.

În aceeași zi, 18 august 2018, SRL „Telsistel”, în persoana directorului

Nicolae Rusu, l-a împuternicit pe Vadim Palataicov să aducă din Uniunea

Europeană pe teritoriul Republicii Moldova excavatorul încredințându-l pârâtului

să reprezinte interesele firmei la perfectarea tuturor actelor vamale, la trecerea

peste frontieră și la înregistrarea excavatorului.

Reclamantul a explicat că la 21 august 2018, Vadim Palataicov l-a telefonat și

i-a comunicat că a verificat starea tehnică a excavatorului, a negociat prețul

acestuia la suma de 27 000 de euro, însă vânzătorul a solicitat achitarea integrală,

prin transfer.

Astfel, la data de 22 august 2018, SRL „Telsistel”, prin mijloace electronice, a

semnat contractul de vânzare-cumpărare a excavatorului cu vânzătorul din Polonia

- firma „Handlowo-Uslugowa Beata Palak”.

Tot în aceeași zi, din contul SRL „Telsistel” a fost efectuat transferul

internațional la contul vânzătorului din Polonia a prețului excavatorului în sumă de

27 000 de euro, fiind eliberată factura invoice, care confirmă vânzarea-cumpărarea

excavatorului către SRL „Telsistel” la prețul de 27 000 de euro, achitat integral din

contul SRL „Telsistel”, adică Vadim Palataicov nu a folosit suma de 11 000 de

euro la achitarea prețului excavatorului, făcând o economie din contul personal al

reclamantului Nicolae Rusu.

La începutul lunii septembrie 2018 excavatorul a ajuns în Republica Moldova

și la acel moment Vadim Palataicov, contrar înțelegerii avute, l-a telefonat pe

Nicolae Rusu și i-a comunicat că urmează să se apropie de vamă pentru a perfecta

actele necesare pentru înregistrarea excavatorului.

Reclamantul s-a deplasat la vamă și a perfectat toate actele vamale,

înregistrând excavatorul de model KOMATSU PW98MR cu nr. caroseriei

KMTPW023P77F00231, anul producerii 2007 pe numele SRL „Telsistel”,

conform contractului de vânzare-cumpărare și facturii invoice, fapt confirmat prin

adeverința eliberată de Biroul vamal Centru din 07 septembrie 2018.

A subliniat că toate drepturile de import și taxele vamale au fost achitate

integral din contul SRL „Telsistel”, iar pârâtul Vadim Palataicov neachitând nici

un ban în acest sens.

Reclamantul a remarcat că până în prezent Vadim Palataicov, la nenumăratele

apeluri telefonice, pentru a semna actul de predare primire a excavatorului și a

restitui suma de 11 000 de euro, nu a răspuns.

Totodată, a menționează că excavatorul era într-o stare tehnică foarte precară,

roțile excavatorului fiind sparte și gradul de uzură a acestuia fiind evident,

escavatorul nefiind funcțional, astfel, doar pentru reparația acestuia fiind necesară

a investiție de peste 100 000 de lei.

Așadar, reclamantul a invocat că, pârâtul Vadim Palataicov, care nu a achitat

prețul excavatorului, odată ce acest preț a fost achitat prin transfer integral de SRL

„Telsistel”, s-a îmbogățit fără justă cauză din contul reclamantului, or, suma de

11000 de euro dânsul a primit-o anume pentru procurarea excavatorului, însă el nu

a cheltuit banii conform înțelegerii avute.

A explicat că la 31 octombrie 2018 a expediat somația de restituire a sumei de

11000 de euro lui Vadim Palataicov la adresa pe care acesta a indicat-o în recipisă,

2

însă această somație a fost restituită de factorul poștal ca fiind nereclamată. Astfel,

consideră că pârâtul refuză și ignoră recepționarea corespondenței.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul lui Vadim Palataicov a datoriei în

mărime de 11 000 de euro, la fel, și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei s-a

admis acțiunea; s-a încasat din contul lui Vadim Palataicov în beneficiul lui

Nicolae Rusu datoria în mărime de 11 000 de euro la cursul BNM din data

încasării datoriei; la fel, și taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată în mărime de 6 402,66 lei.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 19

septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Vadim Palataicov, reprezentat

de avocatul Vitalie Ciofu, a declarat apel, prin care a solicitat repunerea în termen

a apelului, casarea hotărârii cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis cerința

repunerii în termen a apelului; apelul declarat de Vadim Palataicov s-a repus în

termen; nu s-a dat curs cererii de apel, s-a acordat apelantului un termen în vederea

înlăturării neajunsurilor.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți cererea de apel a

lui Vadim Palataicov a fost acceptată spre examinare, fiind intentată procedura de

apel.

Prin decizia din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Vadim Palataicov; s-a casat hotărârea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Rusu împotriva lui Vadim Palataicov cu privire la

încasarea sumei s-a respins.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 514, 572, 700, 1030,

1033, 1034 Cod civil, a considerat că prima instanță, la soluționarea cauzei nu a

stabilit pe deplin toate circumstanțele care au importantă pentru justa judecare a

cauzei, concluziile instanței de judecată fiind incorecte, rezultate din aplicarea

greșită și interpretarea eronată a normelor de drept material, precum și aprecierea

incorectă a probelor prezentate.

Colegiul a învederat că la data de 18 august 2018 între Handlowo Uslugowa

Beata Palak (întreprindere poloneză), ca vânzător, pe de o parte, și SRL

„Telsistel”, ca cumpărător, pe de altă parte, a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare, potrivit căruia SRL „Telsistel” a procurat de la Handlowo Uslugowa

Beata Palak (întreprindere poloneză) excavatorul de modelul KOMATSU

PW98MR cu nr. caroseriei KMTPW023P77F00231, anul producerii 2007, pentru

ce i-a achitat 27000 de euro (f.d. 17).

Această tranzacție, după cum s-a constatat, s-a realizat prin intermediul lui

Vadim Palataicov, ca reprezentant, mandatar și intermediar al tranzacției,

împuterniciri acordate lui, în acest sens, de către Nicolae Rusu în calitate de

fondator și administrator al SRL „Telsistel” în baza procurii nr. 33 din 15 august

2018.

Instanța a specificat că la data de 15 august 2018 între Nicolae Rusu

(administrator și fondator al SRL „Telsistel”) în calitate de mandant, și Vadim

Palataicov în calitate de mandatar, a fost încheiat contractul de mandat, potrivit

căruia Vadim Palataicov s-a obligat față de Nicolae Rusu să aducă din Polonia în

Republica Moldova pentru SRL „Telsistel” un escavator; în acest sens, lui Vadim

3

Palataicov i s-au acordat împuterniciri de reprezentare ale SRL „Telsistel” la

procedurile vamale și la poliția de frontieră a Republicii Moldova legate de

trecerea și înregistrarea escavatorului.

Conținutul acțiunii formulate în judecată de către Nicolae Rusu descifrează

spectrul împuternicirilor acordate lui Vadim Palataicov și care se încadrează sub

noțiunea – „să aducă din UE în RM un escavator”, și anume: să se deplaseze în

Polonia, să verifice starea tehnică a escavatorului, să negocieze procurarea și

achitarea prețului acestui escavator cu vânzătorul din Polonia, să asigure

transportarea escavatorului din Polonia în Republica Moldova, să asigure

perfectarea actelor vamale și să predea escavatorul până la data de 01 septembrie

2018.

La fel, Colegiul a constatat, conform recipisei anexate la dosar, că Nicolae

Rusu (mandant) i-a acordat lui Vadim Palataicov (mandatar) suma de 11 000 de

euro, destinația cărora indicată în recipisă fiind – procurarea escavatorului.

Conținutul cererii de chemare în judecată depusă de Nicolae Rusu identifică

respectiva sumă de 11 000 de euro ca fiind un avans al prețului escavatorului, de

rând cu conținutul procesului-verbal de confruntare în cauza penală de acuzare a

lui Vadim Palataicov (f.d. 123), unde Nicolae Rusu personal a indicat că suma de

11000 de euro a constituit arvuna care urma a fi transmisă vânzătorului, cu

ulterioara transferare a costului anunțat de vânzător. Tot aici se indică că, din

contul acestei sume, Vadim Palataicov urma să se deplaseze în Polonia și să

verifice starea tehnică a escavatorului (f.d. 126).

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că contractul de mandat încheiat

între Nicolae Rusu și Vadim Palataicov a fost unul cu titlu oneros, respectiv suma

de 11 000 de euro indicată în recipisa din 15 august 2018, constituie: avansul/

arvuna pentru vânzător, cheltuieli pentru buna executare a mandatului și anume ce

țin de achitarea serviciilor de verificare a stării tehnice a escavatorului, de

transportare a escavatorului din Polonia în Republica Moldova, de asigurare a

perfectării actelor vamale, precum și remunerația mandatarului. De altfel, Nicolae

Rusu în cadrul confruntării menționate (f.d. 127) a indicat expres că remunerația

convenită care urma să-i fie achitată mandatarului Vadim Palataicov a fost stabilită

în limitele 1 000 – 1 500 de euro.

Așadar, prin prisma prevederilor art. 700 alin. (1) Cod civil, Colegiul a reținut

o clarificare a clauzelor contractuale dintre Nicolae Rusu (mandant) și Vadim

Palataicov (mandatar), respectiv, a obligațiilor asumate de fiecare dintre părțile

contractului. Astfel, conform contractului, Rusu Nicolae pe de-o parte, contra

sumei oferite de 11 000 de euro, l-a împuternicit pe Palataicov Vadim să aducă

pentru SRL „Telsistel” din Uniunea Europeană în Republica Moldova până la 01

septembrie 2018 un escavator, pentru ce Palataicov Vadim să se deplaseze în

Polonia, să verifice starea tehnică a escavatorului, să negocieze procurarea și

achitarea prețului acestui escavator cu vânzătorul din Polonia, să-i achite

vânzătorului avansul/ arvuna, să asigure transportarea escavatorului din Polonia în

Republica Moldova, să participe la procedurile vamale și ale poliției de frontieră a

RM în ce privește trecerea și înregistrarea escavatorului; la rândul său, Palataicov

Vadim pe de altă parte, contra sumei oferite de 11 000 de euro, urma să se

deplaseze în Polonia și să aducă pentru SRL „Telsistel” până la 01 septembrie

2018 un escavator, să verifice starea tehnică a escavatorului, să negocieze

procurarea și achitarea prețului acestui escavator cu vânzătorul din Polonia, să-i

achite vânzătorului avansul/ arvuna, să asigure transportarea escavatorului din

4

Polonia în Republica Moldova, să participe la procedurile vamale și ale poliției de

frontieră a RM în ce privește trecerea și înregistrarea escavatorului; totodată,

Palataicov Vadim urmând să beneficieze de o remunerație pentru serviciile

acordate și lucrul efectuat în mărime de circa 1000 – 1500 de euro.

Mai mult, din conținutul cererii de chemare în judecată, Colegiul a reținut că

la începutul lunii septembrie 2018 escavatorul a ajuns în Republica Moldova,

Palataicov Vadim înștiinîndu-l pe Rusu Nicolae pentru preluarea din vamă a

escavatorului. Potrivit declarației vamale primare (f.d. 22, 23), excavatorul de

model KOMATSU PW 98MR-6 caroseria KMTPW02377F00231 a intrat pe

teritoriul RM la data de 03 septembrie 2019, devamarea având loc la data de 07

septembrie 2018, escavatorul fiind preluat de Rusu Nicolae ca fondator și

administrator al SRL „Telsistel” care a și achitat plățile vamale (f.d. 24).

În asemenea împrejurări, Colegiul a concluzionat că Palataicov Vadim a

îndeplinit întru totul prevederile asumate conform contractului de mandat încheiat

cu Rusu Nicolae la 15 august 2018; or, obligația asumată a fost executată de el ca

mandatar, escavatorul fiind ajuns la destinație în Republica Moldova; iar, în acest

sens, fiind precedate procedurile premergătoare aducerii escavatorului în țară, cum

ar fi: identificarea escavatorului, verificarea stării tehnice a escavatorului,

negocierea prețului cu vânzătorul, achitarea vânzătorului a arvunei/ avansului,

asigurarea transportării escavatorului, fără de care escavatorul nu era să fi ajuns în

țară.

Astfel, instanța de apel a considerat că temeiuri pentru restituirea de către

Palataicov Vadim a respectivei sume de 11 000 de euro către Rusu Nicolae, sub

aspectul neonorării de către acesta a obligațiilor asumate - ca mandatar, nu s-a

constat, concluziile instanței de fond în acest sens neîntemeiate.

În cererea sa de apel, Palataicov Vadim a descris în mod detailat, serviciile

acordate în vederea aducerii escavatorului în Republica Moldova și costul acestor

servicii, anexând în acest sens, și confirmări corespunzătoare. A indicat apelantul

că a achitat un avans vânzătorului în mărime de 500 de euro pentru rezervarea

excavatorului, fapt confirmat prin formularul bancar de expediere a banilor din 16

august 2018. Totodată, a mai achitat și suma de 8 000 de euro ca plată pentru

procurarea excavatorului, fapt confirmat prin scrisoarea vânzătorului din 14

octombrie 2019, respectiv, restul prețului escavatorului de 27 000 de euro a fost

achitat prin transfer de către cumpărător la contul bancar al vânzătorului. A pretins

apelantul că în baza procurii din 15 august 2018, a achitat transportarea

excavatorului în Republica Moldova, fapt confirmat prin contractul-comandă din

28 august 2018, pentru care a achitat suma de 1 500 de euro. Totodată, a mai

indicat apelantul și suma de 1 000 de euro în calitate de remunerație pentru

serviciile prestate, sumă negociată și convenită cu intimatul, care la fel s-a inclus în

acea sumă de 11 000 de euro.

Reieșind din circumstanțele relatate, Colegiul a reținut că la dosar există, cu

adevărat, ca fiind anexate de către apelant, înscrisuri care coincid cu o dare de

seamă în sensul normei art. 1041 alin. (1) Cod civil, și anume: formularul bancar

de expediere a 500 de euro la data de 16 august 2018 vânzătorului Handlowo

Uslugowa Beata Palak (întreprindere poloneză), contractul-comandă din 28 august

2018 încheiat dintre Palataicov Vadim și transportatorul SRL „Tircom Service”,

care a realizat transportarea excavatorului în Republica Moldova și pentru care a

fost achitată suma de 1 500 de euro; la fel, și scrisoarea vânzătorului Handlowo

Uslugowa Beata Palak (întreprindere poloneză) din 14 octombrie 2019, care a

5

confirmat valoarea integrală a tranzacției de vânzare cumpărare ca fiind de 35 500

de euro, dintre care un avans de 8 500 de euro; la fel, și procesul-verbal de

confruntare, din care rezultă declarațiile intimatului Rusu Nicolae privitor la

remunerația apelantului de 1 000 de euro.

La 22 mai 2020, Nicolae Rusu, reprezentat de avocatul Ilie Gîlca, a declarat

recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de judecată instanța de apel

ilegal a repus în termen apelul declarat de Vadim Palataicov prin încheierea din 24

octombrie 2019, prin ce a încălcat principiul securității raporturilor juridice, fapt

care a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Nicolae

Rusu.

La acest aspect recurentul a menționat că Vadim Palataicov a cunoscut despre

existența litigiului, deoarece a recepționat contrasemnătură încheierea executorului

judecătoresc prin care au fost aplicate măsuri de asigurare a acțiunii.

De asemenea, s-a indicat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele

prezentate doar de către Vadim Palataicov, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții

ce contravine normelor de drept. Totodată, a aplicat eronat normele de drept

material ce reglementează contractul de mandat și nu a aplicat direct speței norma

juridică prevăzută la art. 210 Cod civil.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 februarie 2020.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 05 mai 2020 (f.d. 188)

Recurentul au recepționat copia deciziei motivate la data de 11 mai 2020, fapt

confirmat prin avizul de recepție (f.d. 191).

Astfel, recursul declarat la 22 mai 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 10 iunie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1011/20, Curtea Supremă

de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data recepționării, or,

pînă la data examinării recursului intimatul nu a depus referință la recursul

declarat.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nicolae Rusu, reprezentat de

avocatul Ilie Gîlca, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În debut, Colegiul ține să menționeze că în conformitate cu prevederile art.

429 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se consideră

declarat și împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost emise după

pronunțarea hotărârii atacate cu recurs.

6

Astfel, cu referire la alegațiile recurentului referitoare la netemeinicia

încheierii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, de repunere în termen a

apelului declarat de Vadim Palataicov, împotriva hotărârii din 16 aprilie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Colegiul ține să menționeze că instanța de apel,

prin prisma art. 100, 116, 236, 326 cod de procedură civilă, întemeiat a dispus

repunerea în termen a apelului, deoarece apelantul nu a fost legal citat în cadrul

examinării cauzei în prima instanță, precum și nu i-au fost aduse la cunoștință atât

cererea de chemare în judecată cât și hotărârea instanțe.

În speță, cu referire la afirmațiile recurentului precum că pârâtul/ intimat a

fost legal citat prin citare publică, instanța de recurs învederează că participanții la

proces, martorii, experții, specialiștii și interpreți se înștiințează prin citație privitor

la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte

de procedură (art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă).

Citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire

sau prin persoana împuternicită de judecată (art. 105 alin. (1) Cod de procedură

civilă).

În conformitate cu art. 102 alin. (2) Cod de procedură civilă, în pricinile de

urgență, participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții pot fi

înștiințați sau chemați în judecată prin telegramă sau prin alte mijloace care să

ateste înmânarea și primirea înștiințării sau citației, iar conform art. 100 alin. (1)

Cod de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se

comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz

de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte

mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui, precum și prin delegație judiciară.

De asemenea, citația sau înștiințarea persoanelor fizice poate fi transmisă prin

telefax, poșta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură

transmiterea și confirmarea primirii acestor acte, însă, doar la solicitarea

persoanelor în cauză (art. 105 alin. (11) Cod de procedură civilă).

Respectiv, persoana se va considera legal citată numai în cazul în care există

confirmarea transmiterii și primirii citației sau înștiințării.

Atât în cazul în care destinatarul refuză să primească citația sau înștiințarea,

cât și în cazul schimbării adresei pe parcursul procesului, dacă partea sau

reprezentantul nu a comunicat instanței noua adresă, persoana se va considera

înștiințată despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora

efectuării unui act procedural, doar, dacă înștiințarea a avut loc cu respectarea

condițiilor art.106, 107 Cod de procedură civilă.

Citațiile sau înștiințările, de regulă, se expediază la adresa indicată de partea

interesată, fie că este vorba de domiciliu, fie că este vorba de locul de lucru al

acesteia sau altă adresă la care participantul poate fi înștiințat efectiv (art. 102 alin.

(6) Cod de procedură civilă).

Dacă locul de aflare a pârâtului nu este cunoscut și reclamantul dă asigurări

că, deși, a făcut tot posibilul, nu a reușit să afle domiciliul acestuia, președintele

instanței dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră

citare legală (art.108, alin.(1) Cod de procedură civilă).

Reieșind din cele supra relatate, Colegiul învederează că reclamantul/

recurent, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, nu a invocat faptul că nu

cunoaște adresa de domiciliu a pârâtului precum și nici nu a demonstrat că a

7

întreprins toate măsurile de a stabili domiciliul acestuia, pentru a putea fi dispusă

citarea publică, or, adresa pârâtului este acea indicată chiar și în recipisă.

În continuare, în conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Rusu, reprezentat de

avocatul Ilie Gîlca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

8

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Nicolae Rusu, reprezentat de avocatul Ilie Gîlca, ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Rusu, reprezentat de

avocatul Ilie Gîlca, împotriva încheierii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel

Bălți și deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

9