3ra-709/20 — privind anularea actelor administrative

3ra-709/20 — privind anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-709/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentina Conovalova,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Valentina Conovalova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină privind anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din data de 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Valentina Conovalova,

constată:

La 10 august 2017 Valentina Conovalova a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, concretizată ulterior, împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, prin

care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale răspunsurile Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină și Casei Naționale de Asigurări Sociale, recunoașterea ca fiind

discriminatorii acțiunile privind radierea sa din lista de evidență nominală a

persoanelor neangajate cu domiciliul în Republica Moldova, asigurate din contul

bugetului de stat, obligarea includerii în lista de evidență nominală a persoanelor

neangajate cu domiciliul în Republica Moldova asigurate din contul bugetului de stat,

încasarea din contul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a prejudiciului

material în sumă de 6 084 lei și cheltuielile legate de tratament în sumă de 3 462,16 lei,

încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale și Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, precum și

cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în sumă de 3 000 lei.

În motivarea acțiunii Valentina Conovalova a indicat că a activat în cadrul

Academiei de Științe a Moldovei din august 1974, după absolvirea Universității din

Moscova și până la eliberarea sa ilegală din funcția deținută, în anul 2012. Din anul

2000 a fost încadrată în gradul III de dizabilitate, fără termen, beneficiind de pensie

pentru invaliditate, iar din 2012 beneficiază de pensie pentru limita de vârstă.

Din anul 2013 a optat pentru primirea pensiei din Federația Rusă și din momentul

stabilirii pensiei în Federația Rusă, Casa Națională de Asigurări Sociale a exclus-o din

lista de evidență nominală a persoanelor neangajate cu domiciliul în Republica

Moldova asigurate din contul bugetului de stat.

1

Reclamanta a menționat că în rezultatul acestei nelegiuiri a fost lipsită de asistență

medicală gratuită pe teritoriul Republicii Moldova, fiind tratată mai puțin favorabil în

comparație cu alți cetățeni cu dizabilități ce locuiesc în Republica Moldova, doar

pentru simplul fapt că primește pensia din Federația Rusă.

Prin răspunsurile din 31 iulie 2017 nr.C-1284/17 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale și nr.92/07-154/1132 a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină i s-a

refuzat admiterea cerințelor sale privind restabilirea sa în lista de evidență nominală a

persoanelor neangajate cu domiciliul în Republica Moldova, asigurate din contul

bugetului de stat, repararea prejudiciului material și moral.

În opinia Valentinei Conovalova refuzul autorităților publice pârâte în admiterea

cerințelor expuse în cererea prealabilă este nefondat și fără careva temei juridic,

deoarece deține aceleiași drepturi egale pentru care a activat o viață întreagă pe

teritoriul Republicii Moldova și urmează să beneficieze în egală măsură, de deservire

medicală gratuită din contul statului ca toate celelalte persoane cu dizabilități ce

locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

Reclamanta a mai menționat că necătând la faptul că nimeni nu a lipsit-o de aceste

drepturi, atât Casa Națională de Asigurări Sociale, cât și Compania Națională de

Asigurări în Medicină, prin acțiunile sale ilegale au impus-o să-și procure din cont

propriu polița de asigurare medicală.

Valentina Conovalova a susținut că autoritățile pârâte în mod discriminatoriu

s-au atârnat la adresările sale în restabilirea dreptului încălcat, de altfel, ignorând în

mod direct prevederile relevante precum și Convenția privind drepturile persoanelor

cu dizabilități și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

Prin decizia Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării

egalității din 18 aprilie 2017, adoptată în baza adresării sale privind discriminarea în

acces la serviciile medicale cauzată prin dezactivarea poliței de asigurare obligatorie

de asistență medicală ca rezultat al stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în Federația

Rusă, s-a constatat cu certitudine faptul discriminării sale.

Astfel, în rezultatul acțiunilor ilegale ale Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină și Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost impusă pentru anii 2016, 2018

și 2019 să-și procure polița de asigurare din sursele proprii, cauzându-i-se prejudiciu

material, care urmează să fie recuperat de către Compania Națională de Asigurări în

Medicină.

De asemenea, Valentina Conovalova a mai indicat că în mod ilegal și

discriminatoriu a fost radiată din lista de evidență nominală a persoanelor neangajate

cu domiciliul în Republica Moldova, asigurate din contul bugetului de stat, fiind

nevoită, în apărarea drepturilor lezate, timp de un an și jumătate să se adreseze

diverselor instituții. Prin toate aceste adresări i s-a cauzat suferințe fizice și psihice și

ținând cont de faptul că este pensionară, cu gradul III de dizabilitate, aceste suferințe i-

au înrăutățit starea sănătății, având nevoie de tratament medical medicamentar și

consultația medicilor. Din motivele expuse solicită în baza art. 1422, alin.(1) din Codul

civil încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 octombrie 2019 s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Valentina Conovalova împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

privind recunoașterea ilegalității răspunsurilor, recunoașterea acțiunilor discriminatorii

2

ale Casei Naționale de Asigurări Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină privind radierea Valentinei Conovalova din lista de evidență nominală a

persoanelor neangajate asigurate din contul bugetului de stat, cu domiciliul în

Republica Moldova, obligarea includerii Valentinei Conovalova în lista de evidență

nominală a persoanelor neangajate cu domiciliul în Republica Moldova asigurate din

contul bugetului de stat, încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral și a

cheltuielilor de asistență juridică. ( f.d. 79, 81-85, vol.II)

În conformitate cu prevederile art. 232 din Codul administrativ Valentina

Conovalova, în termen, la 06 noiembrie 2019 a depus apel motivat împotriva hotărârii

din 09 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 89-99, vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 30 ianuarie 2020 a respins apelul

declarat de către Valentina Conovalova. (f.d. 138-139,140-153, vol.II)

Instanțele de judecată au concluzionat în temeiul art.1, art.4, alin.(4), (9), lit. c),

art.6, alin. (1) din Legea nr.1585-XIII din data de 27 februarie 1998 cu privire la

asigurarea obligatorie de asistență medicală și Regulamentul privind acordarea

/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de

asistență medicală, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.1246 din 19 decembrie 2018

că cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Conovalova este

neîntemeiată, deoarece din momentul când Valentina Conovalova și-a transferat pensia

într-un alt stat, organul abilitat Casa Națională de Asigurări Sociale în conformitate cu

prevederile legale a exclus persoana din lista de evidență nominală a persoanelor

neangajate asigurate din contul bugetului de stat, iar Compania Națională de Asigurări

în Medicină a dezactivat statutul de persoană asigurată din contul bugetului de stat,

astfel Valentina Conovalova a trecut într-o altă categorie și anume a cetățenilor

Republicii Moldova, care nu sunt angajați și nu sunt asigurați de Guvern, urmând să

achite personal prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care

se asigură în mod individual.

Argumentele Valentinei Conovalova precum că Compania Națională de Asigurări

în Medicină prin acțiunile sale a îngrădit accesul la serviciile medicale și a obliga-o în

mod arbitrar să achite prima de asigurare obligatorie de asistența medicală în sumă fixă

au fost apreciate critic de instanțele de judecată, or conform normelor de drept ce

reglementează raportul juridic litigios persoana care nu este asigurată de Guvern și nu

se regăsește în lista de evidență nominală pentru a beneficia de asistență medicală pe

teritoriul Republicii Moldova este obligat să achite prima de asigurare în sumă fixă.

De asemenea, instanțele de judecată au menționat că nu au putut să rețină ca temei

de admitere a cererii de chemare în judecată decizia nr.08/17 din 18 aprilie 2017 emisă

de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, or

prin decizia enunțată s-a propus Ministerului Protecției Sociale și Familiei împreună

cu Casa Națională de Asigurări Sociale instituirea și punea în aplicare a unui mecanism

în vederea ținerii evidenței nominale a tuturor persoanelor cu dizabilități cu domiciliul

în Republica Moldova, astfel încât să asigure că polița de asigurare medicală nu va fi

dezactivată, dacă ulterior survin schimbări în partea ce vizează prestațiile sociale

oferite acestora.

Succesiv instanțele de judecată în temeiul art. 94, alin. (1) din Codul de procedură

civilă au respins pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, ori instanța

obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile de judecată.

3

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 19 martie 2020 a depus recurs

motivat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de

chemare în judecată. (f.d. 162-174, vol. II)

În motivarea recursului Valentina Conovalova a indicat că decizia instanței de

apel și hotărârea instanței de fond au fost emise cu încălcarea drepturilor

constituționale, a normelor de drept material și a normelor de drept procedural.

Recurenta a rezumat în esență temeiurilor de fapt și de drept ale cauzei cuprinse în

cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Compania Națională de Asigurări în Medicină la 30 iunie 2020 a depus referință,

prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Valentina Conovalova,

indicând că instanța de apel a emis decizia în urma examinării complete a

circumstanțelor importate pentru soluționarea cauzei cu aplicarea corectă a normelor

de drept material și procedural. ( f.d. 5-10, vol. III)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 30 ianuarie 2020, în prezența

Valentinei Conovalova, notificată recurentei la data de 20 februarie 2020. (f.d. 155,

vol.II)

Valentina Conovalova, în termen, la 19 martie 2020 a depus recurs motivat

împotriva deciziei din data de 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. ( f.d. 162-

174, vol.II)

4

Examinând temeiurile invocate în recurs și referință în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

5

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Valentina Conovalova este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Valentina Conovalova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6