2ra-952/20 — demolarea constructiei

Dosarul nr. 2ra-952/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. V. Schibin)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alina

Suru, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra

Ciobanu împotriva Alinei Suru, intervenienți accesorii Polina Pripa, Anatolie Titin,

Liubovi Cheptănaru, Anatolie Cheptănaru cu privire la demolarea construcției

neautorizate, obligarea remedierii terenului, restabilirea îngrădirii din lemn,

replantarea arborilor, arbuștilor, florilor defrișate,

împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Alina Suru, a fost casată parțial hotărârea din 20

septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri în

partea casată de respingere a acțiunii, în rest hotărârea din 20 septembrie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul central a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2019 Alexandra Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Alinei Suru, intervenient accesoriu Polina Pripa, Liubovi Cheptănaru cu

privire la demolarea construcției neautorizate, obligarea remedierii terenului,

restabilirea îngrădirii din lemn, replantarea arborilor, arbuștilor, florilor defrișate.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 13 noiembrie 2017 Suru Alina a inițiat

efectuarea unei construcții neautorizate în curtea casei de locuit din str. xxxxx, în

rezultatul cărui fapt a deteriorat gardul din lemn, a defrișat arborii, arbuștii și florile

multianuale plantate de reclamantă în curte, a săpat două gropi de fundație, pe una

din ele fiind amplasată construcția neautorizată.

A menționat că a depus plîngere la Inspecția de Stat în Construcții și la

Primăria mun. Bălți, iar prin procesul-verbal din 19 decembrie 2017 a agentului

constatator din cadrul Primăriei mun. Bălți, Alina Suru a fost recunoscută în calitate

de contravenient în baza art.179 Cod contravențional. Totodată, prin hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul central, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 10

octombrie 2018, Alina Suru a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției

prevăzute de art. 179 Cod contravențional și sancționată cu amendă în mărime de 80

u.c., adică 4000 de lei.

Deoarece pîrîta prin edificarea construcției neautorizate a acționat în mod ilicit,

urmează ca dânsa să demoleze construcția, să remedieze pe cont propriu terenul

afectat prin aceste lucrări de construcție.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art.465, 473 alin.

(2) lit.b) Cod contravențional și art.11 lit.b) Cod civil.

A solicitat Alexandra Ciobanu obligarea pârâtei Alina Suru să demoleze

construcția neautorizată, să remedieze terenul, restabilirea îngrădirii din lemn,

replantarea arborilor, arbuștilor, florilor defrișate.

Prin încheierea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central au fost

atrași din oficiu în proces în calitate de intervenienți accesorii Anatolie Titin și

Anatolie Cheptănaru.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Alexandra Ciobanu, a fost obligată Alina Suru să

demoleze construcția neautorizată (veceu nefinisat) edificată în curtea comună a

casei de locuit din str. xxxxx și să efectueze remedierea terenului în urma

intervenirii cu lucrările de construcție neautorizate, cu restabilirea florei defrișate. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 03 octombrie 2019 Alina Suru, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, a

declarat apel împotriva hotărârii din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei

noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Alina Suru, a fost casată hotărârea primei instanțe în partea obligării

Alinei Suru să restabilească flora defrișată și în această parte a fost emisă o nouă

hotărâre de respingere a pretenției date. În rest, hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

În susținerea soluției sale, instanța de apel a aplicat prevederile art. 11 lit. b),

344 alin. (1), 346 alin. (1), 347 alin. (1), (2), 315 alin. (1) din Codul civil, în redacția

Legii pînă la 01 martie 2019, art. 22 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 721 din 02

februarie 1996, art. 3 alin. (1) lit. d), 14 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 163 din 09 iulie

2010 privind autorizarea executări lucrărilor de construcție și a stabilit că Alina

Suru a confirmat că a început construcția veceului capital fără acte permisive.

Faptul dat a fost stabilit și de organele abilitate.

În atare circumstanțe, Colegiul instanței de apel a menționat că edificarea de

către pârât/apelant a unor construcții neautorizate, aspect stabilit și de către organele

abilitate, constituie o ingerință a acesteia în dreptul de proprietate al reclamantei.

A mai stabilit instanța de apel că se pot executa fără certificat de urbanism

pentru proiectare și fără autorizație de construire lucrările care nu modifică structura

de rezistență, aspectul exterior, caracteristicile inițiale ale construcțiilor și ale

instalațiilor aferente. Din categoria acestor lucrări fac parte: construcții auxiliare,

anexe cu suprafața construită de pînă la 15 m2 la casele de locuit particulare,

amplasate pe terenuri private. Însă, veceul nu constituie o anexă la locuință, și prin

urmare nu poate fi edificat fără acte permisive.

Reieșind din faptul că nu este stabilit modul de folosință a terenului comun, că

acțiunile de ridicarea construcției au avut loc în lipsa acordului coproprietarilor, că

2

Alina Suru a fost declarată vinovată prin hotărâre judecătorească irevocabilă de

ridicarea construcției neautorizate, Colegiul instanței de apel a conchis că apelanta

urmează să demoleze construcția nefinisată și să remedieze terenul aferent

respectiv.

În ce privește pretenția privind restabilirea îngrădirii din lemn, instanța de apel

a reținut că această pretenție întemeiat a fost respinsă de către instanța de fond, or,

intimata/reclamanta n-a adus dovezi precum că gardul din lemn i-ar aparține, că

acesta a fost scos de către Alina Suru; nici din hotărârile judecătorești emise în

cauza contravențională de învinuire a lui Alina Suru în comiterea contravenției

prevăzute de art.179 Cod contravențional nu se confirmă faptul scoaterii de către

Alina Suru a porțiunii de gard din lemn.

Colegiul civil al instanței de apel a considerat necesar de a casa parțial

hotărârea în partea pretenției privind obligarea restabilirii florei defrișate în legătură

cu lucrările de construcție efectuate de către Alina Suru, cu emiterea în partea dată a

unei noi hotărâri de respingere a pretenției date, deoarece reclamanta Alexandra

Ciobanu în acțiunea formulată n-a indicat concret din ce se compune flora defrișată,

menționând că Alina Suru a defrișat arbori, arbuști, flori multianuale, neprezentând

dovezi privind numărul, denumirea, specia acestora. În aceste condiții, instanța de

apel a reținut că intimata Alexandra Ciobanu nu a prezentat probe în confirmarea

pretenției menționate, nu a indicat în ce mod și cum urmează a fi restabilită și nici

nu a probat ce floră a fost defrișată.

La 11 mai 2020 și la 18 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, Alina

Suru, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, a depus cereri de recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare de la faza de primire a cererii de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care urma a fi

aplicată și anume, la caz, prevederile art. 344 alin. (1), 346 alin. (1), 347 alin. (1) și

(2) Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019.

A susținut că la efectuarea unor construcții pe teren proprietate comună,

urmează să existe acordul coproprietarilor, iar la caz acest acord lipsește.

A susținut că soluția instanței de apel trebuie să fie certă pentru ca justițiabilul

să cunoască pentru care motiv i s-a respins cererea de chemare în judecată, pe

motivul netemeiniciei, iar faptul expunerii, la caz în partea de motivare asupra

netemeiniciei acțiunii, creează confuzie la efectuarea actului de justiție. Instanța de

apel nu s-a pronunțat în limitele judecării cererii de apel, dar a preluat doar poziția

unei părți.

Prin urmare, a considerat că examinarea pricinii în ordine de apel a avut loc în

mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel nu întrunește

condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, fiind încălcat principiul

nemijlocirii.

Prin notificarea din 01 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. La 08 iunie 2020 Alexandra Ciobanu a recepționat recursul declarat de

Alina Suru și la 07 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice, Alexandra

3

Ciobanu, reprezentată de avocatul Nicolae Dodon, a depus referință, prin care a

solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

La 17 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Liubovi Cheptănaru și

Anatolie Cheptănaru au depus referință, prin care și-au manifestat acordul cu

recursul declarat de către Alina Suru.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 18 februarie

2020 a fost recepționată de recurenta Alina Suru la 08 mai 2020, fapt confirmat prin

avizul de recepție a scrisorii (f.d.173).

Astfel, recursul declarat de Alina Suru, reprezentată de avocatul Rodica

Cojocar, prin intermediul oficiului poștal, la 11 și 18 mai 2020, este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alina Suru, reprezentată de

avocatul Rodica Cojocar, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

4

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Alina Suru, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Alina Suru, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5