2ra-978/20 — Modificarea cuantumului pensiei alimentare

Dosarul nr.2ra-978/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central, judecător: V. Pîslariuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Panov, A. Bostan, V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mariana Bordeianu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Bordeianu

către Dan Bordeianu, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecției

Familiei Orhei și Direcția Asistență Socială și Protecției Familiei și Copilului Fălești,

cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor,

decăderea din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Dan Bordeianu și casată hotărârea din 18 martie 2019 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 26 decembrie 2018, Bordeianu Mariana, reprezentată de avocatul Dolgu

Natalia, împuternicită prin mandatul seria MA nr.1338056 din 05 decembrie 2018, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bordeianu Dan, intervenienți

accesoriii Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei și Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei și Copilului Fălești, prin care a solicitat

modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor, decăderea din

drepturile părințești și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a indicat că, la 06 noiembrie 2013, de

către OSC Orhei a fost înregistrată căsătoria sa cu pârâtul Bordeianu Dan, care a fost

desfăcută la 06 ianuarie 2015, motiv servind faptul că pârâtul era consumator de

droguri și avea un comportament straniu și îi era frică pentru viața ei și a copilului

minor comun XXX.

Prin hotărârea de Judecătoriei Orhei, sediul Central din 04 iulie 2017, pârâtul

Bordeianu Dan a fost obligat să achite pensia de întreținere a copilului minor în

cuantum de 1000 de lei lunar, iar domiciliul copilului minor XXX a fost stabilit cu

1

reclamanta Bordeianu Mariana.

De la momentul desfacerii căsătoriei și până în prezent pârâtul nu contribuie nici

întrun mod la întreținea copilului minor, contrar obligației ce-i revine conform

prevederilor art. 74 Codul familiei, acumulând restanță la pensia de întreținere pentru

perioadele decembrie 2017-februarie 2018 și iunie-septembrie 2018 în sumă de 7000

de lei.

Valoarea minimului de existență pentru anul 2018 pentru copil de vârsta 1-6 ani

constituie 1500,30 de lei, majorându-se cheltuielile pentru întreținerea copilului, iar

pârâtul nu are grijă de copil, nu îl ajută financiar și nu participă în niciun mod la

creșterea și educarea acestuia, sarcina aceasta căzând în exclusivitate pe umerii

reclamantei, circumstanțe ce în opinia reclamantei constituie temei pentru majorarea

cuantumului pensiei de întreținere în sumă de 1500 de lei lunar. Totodată, pârâtul

Bordeianu Dan de la momentul desfacerii căsătoriei și până la moment nu se

interesează de copilul minor, ba din contra mereu o amenință cu violență, ea fiind

nevoită să se adreseze la organele de drept, iar la 11 octombrie 2017 a fost emisă și

Ordonanța de Protecție pe o perioadă de 90 de zile.

Pârâtul Bordeianu Dan este un consumator de droguri de mai bine de 4 ani,

devine agresiv și are un impact negativ asupra dezvoltării fizice și emoționale a

copilului, totodată, pârâtul anterior a mai fost condamnat pentru infracțiuni similare,

iar în prezent prin Sentința Judecătoriei Orhei din 10 iulie 2017 este condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, ispășind

pedeapsa în penitenciar.

Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în

vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a

copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el,

prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa

legală, însă nu pot fi în detrimentul copilului, concepte ce au fost neglijate complet de

către pârâtul Bordeianu Dan.

Astfel, consideră reclamanta că sunt întrunite condițiile prevederilor art. 67 lit. a)

și lit. h) din Codul familiei, potrivit cărora, părinții urmează a fi decăzuți din

drepturile părintești în cazul în care se eschivează de la exercitarea obligațiunilor

părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, precum și în alte cazuri când

aceasta o cer interesele copilului. Faptul, că tatăl copilului, pârâtul Bordeianu Dan, nu

contribuie nici întrun mod la întreținerea și educarea copilului, eschivându-se de la

plata pensiei de întreținere, contrar obligațiunilor ce îi revin, este un consumator de

droguri și influențează negativ dezvoltarea emoțională și fizică a copilului, aplică

violența, constituie temei de decădere din drepturile părintești față de copilul minor

XXX.

Prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea a

fost admisă, s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea

Judecătoriei Orhei, sediul Central din 04 iulie 2017, fiind încasat de la Bordeianu Dan

în beneficiul Marianei Bordeianu pensia pentru întreținerea copilului minor XXX în

2

sumă bănească fixă în mărime de 1500 de lei lunar, începând cu data rămânerii

definitive a hotărârii judecătorești și până la schimbarea situației materiale sau

familiale a părților, însă nu mai târziu de majoratul copilului.

S-a decăzut Bordeianu Dan din drepturile părintești în privința copilului minor

XXX. S-a încasat de la Bordeianu Dan, în beneficiul reclamantei Bordeianu Mariana,

cheltuielile de judecată în sumă de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența

juridică. S-a încasat de la Bordeianu Dan, pentru examinarea pretenției cu privire la

majorarea pensiei de întreținere în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 180 de

lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 08 aprilie 2019, Bordeianu Dan,

prin intermediul serviciul poștal, a contestat-o cu apel, solicitând casarea parțială a

acesteia în partea decăderii din drepturile părintești, cu emiterea în această parte a

unei noi soluții de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat, s-a casat parțial hotărârea primei instanțe și s-a pronunțat o hotărâre nouă

prin care acțiunea a fost respinsă în partea decăderii din drepturile părintești a lui Dan

Bordeianu.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că analizând situația de fapt prin

prisma prevederilor legale, cum și din considerentul că partea apelantă nu a contestat

hotărârea instanței de fond în partea modificării cuantumului pensiei pentru

întreținerea copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată, Colegiul nu va da

apreciere și nu va verifica legalitatea hotărârii în această privință, or, partea apelantă a

înaintat obiecții doar în partea decăderii din drepturile părintești. Urmare a acestui

fapt și ghidându-se de principiul disponibilității părților și examinării pricinii în apel

în limitele pretențiilor din apel, principii consfințite și obligatorii potrivit dispozițiilor

art. art. 27 și 373 Cod de procedură civilă, Colegiul va supune verificării hotărârea

instanței de fond doar în partea atacată, adică în partea admiterii pretenției reclamantei

privind decăderea pârâtului din drepturile părintești.

Astfel, instanța de apel a conchis despre incorectitudinea soluției instanței dată în

această parte, deoarece la capitolul respectiv actele pricinii denotă lipsa unei situații

faptice real existente și a cadrului legal ce ar permite decăderea din drepturile

părintești a pârâtului Bordeianu Dan.

Conform dispozițiilor art. 67 lit. a) și lit. h) Codul familiei, părinții pot fi

decăzuți din drepturile părintești dacă se eschivează de la exercitarea obligațiilor

părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere sau în alte cazuri, când aceasta o

cer interesele copilului.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că tatăl copilului nu se eschivează de la

plata pensiei de întreținere a copilului, dar a admis restanțe pentru o perioadă de 7

luni. Mai mult, pârâtul nici nu s-a opus faptului majorării cuantumului pensiei, fiind

de acord cu hotărârea în această parte și asumându-și obligația de a o achita.

Totodată, Colegiul atestă că reclamanta nu a prezentat alte oricare probe, ce ar

demonstra temeinicia pretenției sale, privind decăderea din drepturile părintești a

3

tatălui copilului. Or, faptul că ultimul a fost condamnat nu constituie în sine un temei

suficient pentru a institui restricții atât de drastice la exercitarea drepturilor părintești.

Din contra, potrivit materialelor pricinii și circumstanțelor constatate de instanța

de apel, acestea denotă existența unui interes viu și real al tatălui față de copil, acesta

având ca scop asigurarea unei dezvoltări și instruirii benefice a copilului, o stabilitate

și conform, cum și siguranța fizică, psihică și mintală a copilului în procesul de

creștere, instruire și dezvoltare.

De alt fel, Bordeianu Mariana nu a prezentat probe suficiente, utile și pertinente,

care să confirme eschivarea cu rea-credință a apelantului, în calitate de părinte, de la

exercitarea obligațiilor părintești față de fiul minor XXX. Or, instanța reiterează, că

anume rea-credința a părintelui în raport cu drepturile copilului constituie temei de

decădere a acestuia din drepturile părintești.

La 15.05.2020, Mariana Bordeianu a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de fond corect a concluzionat

admiterea cerinței de decădere din drepturi, reținând faptul că, împreună cu copilul

minor au devenit victimele violenței în familie, fapt confirmat prin ordonanța de

protecție privind aplicarea măsurilor de protecție, totodată și faptul că intimul a fost

anterior condamnat de câteva ori și la moment își ispășește pedeapsa în penitenciar,

fiind dependent de droguri.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de

apel și pronunțarea unei decizii prin care să fie admisă pretenția cu privire la

decăderea din drepturile părintești a lui Dan Bordeianu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 30

ianuarie 2020 și comunicată participanților la proces la 19 martie 2020 (f. d. 134), iar

recursul a fost declarat la 15 mai 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Mariana Bordeianu, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

4

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Mariana Bordeianu, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului

de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs depusă de către Mariana Bordeianu.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

5

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mariana Bordeianu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6