2rac-140/20 — Constatarea faptului utilizării mărcii si încălcarea dreptului exclusiv la marcă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea faptului utilizării mărcii si încălcarea dreptului exclusiv la marcă
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2rac-140/20 — Constatarea faptului utilizării mărcii si încălcarea dreptului exclusiv la marcă (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2rac-140/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – N. Arabadji
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru
Î N C H E I E R E
15 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de ÎM “KAR GROUP
CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim Yuse,
în cauza civilă la cererea înaintată de Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany
GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company,
Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige
International Operations Switzerand Sarl company împotriva ÎM “KAR GROUP
CONSTRUCT” SRL cu privire la constatarea faptului că folosirea de către ÎM
“KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de comerț a listelor comparative ce
conțin mărcile companiilor Giorgio Armani, S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN
CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A.
company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige International
Operations Switzerand Sarl company încălcă drepturile exclusive asupra mărcilor
companiilor și sunt contrafăcute; interzicerea ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT”
SRL actelor de comerț: import, export, distribuție și a oricărui alt act comercial cu
prezentarea produselor în actuala modalitate sau în orice altă modalitate prin care s-
ar produce un risc de confuzie sau de asociere cu mărcile reclamantelor pentru
produse identice sau similare cu produse din clasa 3, conform clasificării de la Nisa,
și anume: preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat, preparate pentru
curățare, lustruire, degresare și șlefuire, săpunuri, parfumerie, uleiuri esențiale,
cosmetice, loțiuni pentru păr, produse pentru îngrijirea dinților; repararea pagubelor
prin încasarea despăgubirilor materiale în mărime a câte 1 270,00 lei pentru fiecare
companie, a daunei morale în mărime a câte 10 000,00 lei pentru fiecare companie;
obligarea pârâtului de a publica, pe cheltuiala sa, în mass-media dispozitivul
hotărârii judecătorești în 2 publicații de circulație națională; încasarea sumei de
2 500,00 lei cu titlu de cheltuieli ale executorului judecătoresc și a cheltuielilor de
asistență juridică în sumă de 25 000,00 lei,
împotriva deciziei din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel depusă de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, fiind
menținută hotărârea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
1
c o n s t a t ă:
La 16 decembrie 2016, companiile reclamante, Giorgio Armani S.p.A., COTY
Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL
company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A.,
HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company, prin intermediul
avocatului Chiroșca Dorian, s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva
ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL.
În motivarea acțiunii au indicat că, companiile reclamante sunt lideri mondiali
în producerea de mărfuri în domeniul parfumeriei, cosmetică și produse de lux.
Astfel, compania Giorgio Armani S.p.A. dispune de un portofoliu vast de mărci
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova printre care: marca cu nr. 437479
GIORGIO ARMANI și altele conform anexei;
compania JEAN CACHAREL company dispune de marca CACHAREL
înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova, cu nr. 442648;
compania Zino Davidoff SA dispune de un portofoliu vast de mărci înregistrate
pe teritoriul Republicii Moldova, printre care: marca DAVIDOFF nr. 876874 și
altele;
compania L'OREAL dispune de un portofoliu vast de mărci înregistrate pe
teritoriul Republicii Moldova, precum și mărci pe care le administrează prin licență
printre care: marca L'OREAL cu nr. 2R 2352; marca verbală MAGIE NOIRE cu nr.
439363; marca AMOR AMOR cu nr. 814097 și altele;
compania Diesel S.p.A. company dispune de un portofoliu vast de mărci
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, printre care: marca DIESEL nr.
608499 și altele;
compania Polo/Lauren Company, L.P dispune de un portofoliu vast de mărci
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, printre care: marca DIESEL nr.
608499 și altele;
compania The LACOSTE company, dispune de câteva mărci înregistrate pe
teritoriul Republicii Moldova și anume: marca verbală LACOSTE cu nr. 437000,
marca verbală LACOSTE LIVE cu nr. 1082706 și altele;
compania COTY Germany GmbH dispune de un portofoliu de mărci înregistrate
pe teritoriul Republicii Moldova, precum și mărci pe care le administrează prin
licență printre care compania COTY dispune de mărcile verbale și figurative:
CALVIN KLEIN (nr. 2R 352 valabilă până la data de 01-11-2018), DAVIDOFF (nr.
518673 valabilă până la data de 06-06-2021), CHOPARD ( nr. 572659 valabilă până
la data de 01-11-2018), JOOP ( nr. 518735A valabilă până la data de 17-08-2017),
CHLOE (nr. R 3116 valabilă până la data de 12-12-2024), CERRUTI (nr. 817082)
și altele;
compania HFC Prestige International Operations Switzerland Sari dispune de un
portofoliu de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și mărci pe
care le administrează prin licență printre care: marca verbală HUGO BOSS
nr.482758; marca verbală BOSS HUGO BOSS SELECTION cu nr.868595; marca
verbală HUGO HUGO BOSS WOMAN cu nr. 675049; și altele.
Respectiv, prin multitudinea de produse de bună calitate, destinate unor categorii
diverse ale publicului consumator, companiile reclamante ocupă printre primele
locuri pe piața produselor de parfumerie și igienă corporală, iar volumul lor de
activitate este în continuă creștere.
Pârâta, ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, desfășoară activitate de
antreprenor prin intermediul unui butic ce poartă denumirea EYFEL PERFUME,
amplasat pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 126. În incinta
acestui butic, pârâta a organizat comerțul cu amănuntul a parfumurilor, iar pentru a
2
identifica un parfum cu un anumit miros de mirosul altui parfum, la momentul
procurării parfumului se folosesc niște liste cu mărci identice sau similare mărcilor
de renume mondial, care aparțin companiilor reclamante.
Astfel, în momentul procurării parfumului, consumatorului i se pune la
dispoziție o listă pe care sunt imprimate în jur de 100 de desemnări verbale identice
sau similare mărcilor notorii, printre care și cele ale companiilor reclamante, iar în
momentul în care consumatorul a identificat o marcă de parfum pe care dorește să o
procure, vânzătorul identifică parfumul solicitat folosind un număr care se află în
dreptul mărcii de pe lista comparativă.
Companiile reclamante nu au încheiat nici un contract de distribuție cu pârâta
pentru ca aceasta să comercializeze produsele de parfumele utilizând mărcile
reclamantelor și nu a avut niciodată careva relații comerciale cu pârâta.
S-a menționat că, la solicitarea reclamanților, executorul judecătoresc Catan
Tatiana, ce a fost angajată în baza contractului de prestări servicii, s-a deplasat la
fața locului și a întocmit un proces-verbal nr. 129-1 IC/16 de constatare a faptelor și
stărilor de fapt. În procesul-verbal menționat se constată, că în buticul ce poartă
denumirea EYFEL PERFUME se comercializează produse cosmetic cu diferite
tipuri de miros. Se mai menționează în procesul-verbal, că în buticul respectiv sunt
afișate niște liste cu numere și denumiri de mărci. Fiecare număr de rând indică un
cod, care la rândul său se referă la o marcă cum ar fi: LACOSTE REDHS - cod E-
9, BOSHS - cod E-4 și altele.
Mai mult, executorul judecătoresc a efectuat și o cumpărătură de control, câte un
parfum din mărcile menționate, care sunt sigilate corespunzător și sunt parte
componentă a procesului-verbal. Bonurile de plată sunt anexate la materialele
procesului-verbal privind constatarea faptelor și stărilor de fapt. Produsele de
parfumerie comercializate de pârâtă sunt prezentate în flacoane pe care este aplicată
marca anonimă ”EYFEL PERFUMUM”, iar pe dopul sticluțelor de parfum este
aplicat un cod, care potrivit listei de prezentare, corespunde unui anumit parfum.
Astfel, în lista prezentată consumatorului, fiecare cod corespunde unei mențiuni
care arată că parfumul ce poartă acel cod este similar cu un parfum ce poartă o marcă
bine cunoscută (notorie), printre care sunt și mărcile ce aparțin companiilor
reclamante.
Companiile reclamante consideră că, prin această modalitate de comercializare,
se aduce o gravă atingere drepturilor de proprietate intelectuală ce le aparțin, cererea
fiind justificată potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 38-XVI privind protecția
mărcilor, deoarece, în principal, este folosit un semn identic cu marca protejată
pentru produse identice cu cele pentru care marca a fost înregistrată (lit. a), iar în
subsidiar, este folosit un însemn care, dată fiind identitatea ori similitudinea cu
marca protejată ori dată fiind identitatea sau similitudinea produselor cărora li se
aplică semnul cu produsele pentru care marca a fost înregistrată, produce în percepția
publicului un risc de confuzie care include și riscul de asociere (lit. b). În plus,
deoarece mărcile reclamantelor au dobândit un renume în RM, prin folosirea unor
semne identice cu mărcile, fără motive întemeiate, se profită de caracterul distinctiv
ori de renumele mărcii sau folosirea semnului cauzează titularului mărcii un
prejudiciu, fapta pârâtei se încadrează și în ipoteza prevăzută de lit. (c) al art. 9 alin.
(1).
Potrivit companiilor reclamante, identitatea sau similitudinea semnului folosit
de pârâtă cu mărcile protejate, fiind examinat sub imperiul art. 9 alin. (1) lit. b) se
demonstrează prin faptul că pe lista folosită de pârâtă se regăsesc în mod identic
mărcile notorii aparținând reclamantelor, spre exemplu: HUGO BOSS,
DAVIDOFF, LACOSTE, precum și mărci similare AMORHS AMORHS sau
3
DIEZEL ONLY THE și altele, cu care pârâta realizează o asociere ilegală or, atât
reclamantele cât și pârâta comercializează același tip de produse, adică produse de
parfumerie.
Cu referire la riscul de confuzie, pârâta folosește mărcile reclamantelor pentru
același tip de produse (parfumuri) și acestea sunt de natură să sugereze existența unei
legături comerciale între pârâtă și reclamante, concretizate în forma unui contract de
licență, contract de know-how sau orice alt tip de acord privind folosirea unei mărci.
Consideră că, consumatorul are impresia că există cel puțin o autorizare a
titularului pentru ca întreprinderea respectivă să comercializeze produse sub aceeași
marcă. Aceste relații care se creează în minte consumatorului aduc prejudicii
însemnate titularului mărcii, marca nemaiputând să își exercite funcția sa esențială,
de a distinge produsele și serviciile unui comerciant de cele ale altui comerciant.
Drept consecință a acestei modalități de folosire a mărcilor reclamantelor este
diluarea mărcilor notorii (în condițiile în care consumatorul ajunge să creadă că pe
piață există în mod legal atât produse originale, cât și alternativele unor produse cu
aceeași esență, dar mai ieftine) ceea ce echivalează cu prejudicierea titularului având
în vedere că produse mai slabe din punct de vedere calitativ apar pe piață sub același
semn.
Mărcile reclamantelor au dobândit un renume în RM și prin folosirea unor semne
identice cu mărcile reclamantelor, fără motive întemeiate, se profită de caracterul
distinctiv sau de renumele mărcii, or folosirea ilegală a mărcilor reclamantei
cauzează titularului mărcii un prejudiciu grav. Pârâta profită de renumele mărcilor
companiilor reclamante fără a avea vreun temei legitim în acest sens, obținând astfel
un profit în mod vădit ilicit, prin urmare singurul motiv este asocierea ilicită cu
mărcile în cauză și atragerea clientelei pe această cale.
Suplimentar, denumirea ”EYFEL PERFUMUM” este folosită pe toate produsele
comercializate de pârâtă, fără a exista un alt element distinctiv între produse, în
raport cu aromele acestora. Acest lucru permite consumatorului să aleagă unul dintre
produse conform codului înscris pe ambalaj, cod care corespunde în listă cu unul din
produsele protejate de marcă. Marca ”EYFEL PERFUMUM” nu este cea care
determină alegerea consumatorului, decizia acestora întemeindu-se pe lista
comparativă care asociază produsele comercializate sub mărcile reclamantelor. Or,
acest compartiment comercial apare ca ilicit, deoarece pârâta folosește mărcile
reclamantelor în materialele promoționale, urmărind atragerea clientelei, și astfel,
obținerea de profit, folosindu-se de imaginea mărcilor reclamantelor.
Consideră că, profitul realizat de persoana (pârâta) care folosește lista
comparativă în care un produs terț este prezentat drept imitația, este rezultatul unei
concurențe neloiale, sancționat de prevederile art. 19 al Legii concurenței și
prevederile art. 10 bis al Convenției de la Paris privind protecția proprietății
industriale care stipulează că: Țările Uniunii sunt obligate sa asigure cetățenilor
Uniunii o protecție efectivă împotriva concurenței neloiale. Constituie un act de
concurență neloială orice act de concurență contrar practicilor cinstite în materie
industrială sau comercială. Astfel, va trebui sa fie interzise orice fapte care sunt de
natura sa creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau
activitatea industrială sau comercială a unui concurent; afirmațiile false, în
exercitarea comerțului, care sunt de natură a discredita întreprinderea, produsele sau
activitatea industriala sau comercială a unui concurent; indicațiile sau afirmațiile a
căror folosire, în exercitarea comerțului, este susceptibilă să inducă publicul în
eroare cu privire la natura, modul de fabricație, caracteristicile, aptitudinea la
întrebuințare sau cantitatea mărfurilor.
Potrivit reclamantelor, prin folosirea de către pârâtă, fără acordul reclamantelor,
4
a unor însemne identice cu mărcile înregistrate aparținând reclamantelor, pentru
produse identice se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale
acestora. Aceste atingeri se resimt și prin pierderile de ordin material și moral
suferite, care nu pot fi compensate decât prin plata unor despăgubiri reprezentând
prejudiciile suferite de reclamante ca urmare a actelor de contrafacere săvârșite de
către pârâtă.
Astfel, sunt întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale (art. 1398 din
Codul civil al RM), care le permite să solicite compensarea pierderilor suferite ca
urmare a actelor de contrafacere prin primirea unor despăgubiri, drept prevăzut de
legislația specifică în materie de proprietate intelectuală or, faptele astfel cum au fost
prezentate, reprezintă o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală a
reclamantelor și de aceea se încadrează în noțiunea de faptă ilicită prevăzută de
legislația civilă.
Punctează că, legea privind protecția mărcilor, ghidează instanțele de judecată și
titularii drepturilor încălcate în stabilirea prejudiciului suferit prin încălcarea unor
drepturi de proprietate intelectuală, prin reglementarea unor modalități de calcul a
acestui prejudiciu or, potrivit art. 72 al legii nominalizate, la cererea părții lezate,
pârâtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună știință sau având motive
rezonabile de a ști acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta
le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea
despăgubirilor: a) se va ține cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecințele
economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile
realizate pe nedrept de pârât și, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală
cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau b) poate fi fixată, ca
alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puțin, valoarea royalty
sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pârâtul ar fi cerut autorizația de
a utiliza marca respectivă.
În ceea ce privește cuantumul total al despăgubirilor, precum și reieșind din
prevederile art. 72 al Legii privind protecția mărcilor, trebuie avut în vedere volumul
total al vânzărilor pârâtei în toată perioada de comercializare până la data formulării
prezentei cereri. Respectiv, deoarece complexitatea cazului necesită un probatoriu
important, modalitatea exactă de calcul a prejudiciului și valoarea lui exactă, va fi
stabilită în urma probatoriului ce va fi administrat.
De asemenea, pârâta a cauzat și daune morale reclamantelor, prin simplul fapt
că au fost folosite mărcile sale de maniera a induce în eroare consumatorul privind
originea produselor, ca de altfel și falsa impresie de asociere cu calitatea produselor
reclamantelor, motiv pentru care consideră oportună stabilirea unor daune morale a
câte 10 000 lei pentru fiecare companie reclamantă, în total 90 000 lei.
Mai mult, în conformitate cu art. 73 al Legii privind protecția mărcii, în cadrul
acțiunilor privind încălcarea drepturilor protejate asupra mărcii, instanța
judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului și pe cheltuiala
persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare, în scopul difuzării
informației privind hotărârea judecătorească, inclusiv afișarea acesteia, precum și
publicarea integrală sau parțială a hotărârii.
Reieșind din cele expuse, companiile reclamante au solicitat constatarea
faptului, că folosirea de către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de
comerț a listelor comparative ce conțin mărcile companiilor HFC Prestige
International Operations Switzerland Sari, Giorgio Armani S.p.A., JEAN
CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL, Diesel S.p.A. company,
Polo/Lauren Company, L.P, The LACOSTE company, COTY Germany GmbH, The
Calvin Klein company, Zino Davidoff company, Chopard International, Chloe SAS,
5
Cerruti 181 S.A.S. încalcă drepturile exclusive asupra mărcilor acestor companii,
adică sunt contrafăcute; interzicerea actelor de comerț, import, export, distribuție și
a oricărui alt act comercial care presupune prezentarea produselor pârâtei în actuala
modalitate sau în orice altă modalitate prin care s-ar produce un risc de confuzie sau
de asociere cu mărcile reclamantelor pentru produse identice sau similare cu produse
din clasa 3 (conform clasificării de la Nisa și anume: preparate pentru albit și alte
substanțe pentru spălat; preparate pentru curățare, lustruire, degresare și șlefuire;
săpunuri; parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice, loțiuni pentru păr; produse pentru
îngrijirea dinților); repararea pagubelor suportate de titularii de drepturi sub formă
de despăgubiri materiale pentru prejudiciul cauzat prin folosirea fără drept pe
parcursul activității comerciale a pârâtei a mărcilor înregistrate aparținând
reclamantelor, astfel încât în situația în care nu se poate stabili cu exactitate suma,
despăgubiri reprezentând echivalentul valorii minime a unei licențe adică 1 %,
pentru fiecare reclamant; repararea daunei morale în mărime de 90 000 lei; obligarea
pârâtei la plata cheltuielilor de întocmire a actului de constatare a stărilor de fapt și
de drept în sumă de 2500 lei; obligarea pârâtei de a publica în presă, pe cheltuiala
sa, dispozitivul hotărârii judecătorești, în două publicații de circulație națională;
obligarea pârâtei la plata onorariului de avocat în valoare de 25000 lei.
La 06 februarie 2018, de către reprezentantul reclamantului, avocatul Chiroșca
Dorian, a fost depusă cerere de concretizare, prin care a solicitat, în baza art. 72 al
Legii privind protecția mărcii, constatarea faptului că folosirea de către ÎM “KAR
GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de comerț a listelor comparative ce conțin
mărcile companiilor HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl,
Giorgio Annani S.p.A.,; JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA,
L'OREAL, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, The LACOSTE
company, COTY Germany GmbH, The Calvin Klein company, Zino Davidoff
company, Chopard International, Chloe SAS, Cerruti 181 S.A.S. încălcă drepturile
exclusive asupra mărcilor companiilor și sunt contrafăcute; interzicerea actelor de
comerț: import, export, distribuție și a oricărui alt act comercial cu prezentarea
produselor în actuala modalitate sau în orice altă modalitate prin care s-ar produce
un risc de confuzie sau de asociere cu mărcile reclamantelor pentru produse identice
sau similare cu produse din clasa 3, conform clasificării de la Nisa, și anume:
preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat, preparate pentru curățare,
lustruire, degresare și șlefuire, săpunuri, parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice,
loțiuni pentru păr, produse pentru îngrijirea dinților; repararea pagubelor suportate
de titularii de drepturi sub formă de despăgubiri materiale și anume cîte 1 270 lei
pentru fiecare companie reclamantă, în total 11 430 lei, repararea daunei morale în
mărime de 90 000 lei; obligarea la plata cheltuielilor de întocmire a actului de
constatare a stărilor de fapt și de drept în sumă de 2 500 lei, obligarea de a publica
în presă, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătorești în 2 publicații de
circulație națională, obligarea la plata onorariului de avocat în valoare de 25 000,00
lei.
Prin hotărârea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.
A fost constatată încălcarea, de către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL,
a dreptului de proprietate intelectuală a companiilor Giorgio Armani S.p.A., COTY
Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL
company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P.. LACOSTE S.A.,
EIFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company prin folosirea de
către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de comerț a listelor
comparative ce conțin mărcile companiilor Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany
6
GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company,
Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P.. LACOSTE S.A., HFC Prestige
International Operations Switzerand Sarl company, ce încalcă drepturile exclusive
asupra mărcilor companiilor reclamante și sunt contrafăcute.
A fost interzis ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL folosirea neautorizată
prin acte de comerț: import, export, distribuție și a oricărui alt act comercial cu
prezentarea produselor în actuala modalitate sau în orice altă modalitate prin care s-
ar produce un risc de confuzie sau de asociere cu mărcile reclamantelor pentru
produse identice sau similare cu produse din clasa 3, conform clasificării de la Nisa,
și anume: preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat, preparate pentru
curățare, lustruire, degresare și șlefuire, săpunuri, parfumerie, uleiuri esențiale,
cosmetice, loțiuni pentru păr, produse pentru îngrijirea dinților.
A fost încasat de la ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL: în beneficiul
companiei Giorgio Armani S.p.A. cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270
lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două
mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei COTY Germany GmbH cu titlu
de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1
270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul
companiei JEAN CACHAREL company cu titlu de despăgubire materială suma de
1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540
(două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei Zino Davidoff SA cu titlu
de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1
270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul
companiei L'OREAL company cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei
și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii
cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei Diesel S.p.A. company cu titlu de
despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1
270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul
companiei Polo/Lauren Company L.P. cu titlu de despăgubire materială suma de 1
270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540
lei; în beneficiul companiei LACOSTE S.A. cu titlu de despăgubire materială suma
de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2
540 (două mii cinci sute patruzeci lei și zero bani); în beneficiul companiei HFC
Prestige International Operations Switzerand Sari company cu titlu de despăgubire
materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în
total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei și zero bani).
A fost obligată compania ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL de a publica
în mass-media, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătorești în 2 publicații de
circulație națională.
A fost încasat de la ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în beneficiul
Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN CACHAREL company,
Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren
Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige International Operations Switzerand
Sarl company cheltuielile de judecată, inclusiv cheltuielile executorului judecătoresc
în mărime de 2500 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 9 000 lei,
iar în total suma de 11 500 (unsprezece mii cinci sute lei) lei.
A fost respinsă în rest, cererea înaintată de Giorgio Armani S.p.A., COTY
Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA. L'OREAL
company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A.,
HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company împotriva ÎM
“KAR GROUP CONSTRUCT” SRL privind încasarea daunei morale și a
7
cheltuielilor de asistență juridică, ca neîntemeiată.
Prin decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel depusă de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, fiind menținută
hotărârea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a susținut concluziile primei instanțe cu
privire la temeinicia parțaială a pretențiilor companiilor reclamante, fiind stabilită
cu certitudine încălcarea drepturilor acestora asupra mărcilor pe care le au
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu privire la cuantumul despăgubirilor, s-a ținut cont de prevederile art. 72 din
legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29.02.2008 și, reieșind din bilanțul
contabil al pârâtei potrivit căruia venitul din vânzări pentru anul 2016 a constituit
suma de 127 092 lei, s-a încasat a câte 1 270 lei cu titlu de despăgubire materială
pentru fiecare companie reclamantă. Cuantumul daunelor morale a fost stabilit în
dependență de gradul de inducere în eroare a consumatorilor prin falsa impresie de
asociere cu calitatea produselor reclamantelor, precum și în dependență de eforturile
depuse de către ultimele întru apărarea drepturilor asupra mărcilor ce le aparțin.
La 04 mai 2020, ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin intermediul
directorului general Nazim Yuse, a contestat cu recurs decizia din 04 iunie 2019 a
Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii. Suplimentar, s-a indicat faptul că recurenta nu a fost citată în instanța de
apel și nu a cunoscut depre examinarea cererii de apel, fiindu-i încălcate drepturile
de procedură.
Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 04
iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța
de apel în alt complet de judecată.
La 18 iunie 2020, a fost înregistrată referința depusă de avocatul Chiroșca
Dorian, asupra cererii de recurs a ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin care
s-a solicitat să fie respins recursul ca fiind neîntemeiat și tardiv.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurilel declarat de ÎM
“KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim
Yuse, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 04 iunie 2019 și expediată participanților la proces la 26 iunie 2019 (f.d. 133, vol.
II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul
recepționării acesteia de către părți. Astfel, având în vedere faptul că recurenta
invocă faptul că i-a devenit cunoscut conținutul deciziei la 28 februarie 2020, când
conturile companiei au fost blocate de către executorul judecătoresc, iar înscrisuri
8
care să demonstreze contrariul, nu se regăsesc la materialele cauzei, Completul
consideră că recursul înregistrat la 04 mai 2020, în conformitate cu art. 434 din
Codul de procedură civilă, se consideră declarat în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia
cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs depusă de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin
intermediul directorului general Nazim Yuse.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
9
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎM “KAR GROUP
CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim Yuse.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Galina Stratulat,
Iurie Bejenaru
10