2rac-140/20 — Constatarea faptului utilizării mărcii si încălcarea dreptului exclusiv la marcă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea faptului utilizării mărcii si încălcarea dreptului exclusiv la marcă
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2rac-140/20 — Constatarea faptului utilizării mărcii si încălcarea dreptului exclusiv la marcă (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2rac-140/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – N. Arabadji Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru Î N C H E I E R E 15 iulie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim Yuse, în cauza civilă la cererea înaintată de Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A.
company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company împotriva ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL cu privire la constatarea faptului că folosirea de către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de comerț a listelor comparative ce conțin mărcile companiilor Giorgio Armani, S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A.
company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company încălcă drepturile exclusive asupra mărcilor companiilor și sunt contrafăcute; interzicerea ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL actelor de comerț: import, export, distribuție și a oricărui alt act comercial cu prezentarea produselor în actuala modalitate sau în orice altă modalitate prin care s- ar produce un risc de confuzie sau de asociere cu mărcile reclamantelor pentru produse identice sau similare cu produse din clasa 3, conform clasificării de la Nisa, și anume: preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat, preparate pentru curățare, lustruire, degresare și șlefuire, săpunuri, parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice, loțiuni pentru păr, produse pentru îngrijirea dinților; repararea pagubelor prin încasarea despăgubirilor materiale în mărime a câte 1 270,00 lei pentru fiecare companie, a daunei morale în mărime a câte 10 000,00 lei pentru fiecare companie; obligarea pârâtului de a publica, pe cheltuiala sa, în mass-media dispozitivul hotărârii judecătorești în 2 publicații de circulație națională; încasarea sumei de 2 500,00 lei cu titlu de cheltuieli ale executorului judecătoresc și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 25 000,00 lei, împotriva deciziei din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, fiind menținută hotărârea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, 1 c o n s t a t ă: La 16 decembrie 2016, companiile reclamante, Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company, prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva
ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL.
În motivarea acțiunii au indicat că, companiile reclamante sunt lideri mondiali în producerea de mărfuri în domeniul parfumeriei, cosmetică și produse de lux. Astfel, compania Giorgio Armani S.p.A. dispune de un portofoliu vast de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova printre care: marca cu nr. 437479 GIORGIO ARMANI și altele conform anexei; compania JEAN CACHAREL company dispune de marca CACHAREL înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova, cu nr. 442648; compania Zino Davidoff SA dispune de un portofoliu vast de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, printre care: marca DAVIDOFF nr. 876874 și altele; compania L'OREAL dispune de un portofoliu vast de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și mărci pe care le administrează prin licență printre care: marca L'OREAL cu nr. 2R 2352; marca verbală MAGIE NOIRE cu nr. 439363; marca AMOR AMOR cu nr. 814097 și altele; compania Diesel S.p.A.
company dispune de un portofoliu vast de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, printre care: marca DIESEL nr. 608499 și altele; compania Polo/Lauren Company, L.P dispune de un portofoliu vast de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, printre care: marca DIESEL nr. 608499 și altele; compania The LACOSTE company, dispune de câteva mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova și anume: marca verbală LACOSTE cu nr. 437000, marca verbală LACOSTE LIVE cu nr. 1082706 și altele; compania COTY Germany GmbH dispune de un portofoliu de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și mărci pe care le administrează prin licență printre care compania COTY dispune de mărcile verbale și figurative: CALVIN KLEIN (nr. 2R 352 valabilă până la data de 01-11-2018), DAVIDOFF (nr. 518673 valabilă până la data de 06-06-2021), CHOPARD ( nr. 572659 valabilă până la data de 01-11-2018), JOOP ( nr. 518735A valabilă până la data de 17-08-2017), CHLOE (nr. R 3116 valabilă până la data de 12-12-2024), CERRUTI (nr. 817082) și altele; compania HFC Prestige International Operations Switzerland Sari dispune de un portofoliu de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și mărci pe care le administrează prin licență printre care: marca verbală HUGO BOSS nr.482758; marca verbală BOSS HUGO BOSS SELECTION cu nr.868595;
marca verbală HUGO HUGO BOSS WOMAN cu nr. 675049; și altele. Respectiv, prin multitudinea de produse de bună calitate, destinate unor categorii diverse ale publicului consumator, companiile reclamante ocupă printre primele locuri pe piața produselor de parfumerie și igienă corporală, iar volumul lor de activitate este în continuă creștere. Pârâta, ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, desfășoară activitate de antreprenor prin intermediul unui butic ce poartă denumirea EYFEL PERFUME, amplasat pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 126. În incinta acestui butic, pârâta a organizat comerțul cu amănuntul a parfumurilor, iar pentru a 2 identifica un parfum cu un anumit miros de mirosul altui parfum, la momentul procurării parfumului se folosesc niște liste cu mărci identice sau similare mărcilor de renume mondial, care aparțin companiilor reclamante.
Astfel, în momentul procurării parfumului, consumatorului i se pune la dispoziție o listă pe care sunt imprimate în jur de 100 de desemnări verbale identice sau similare mărcilor notorii, printre care și cele ale companiilor reclamante, iar în momentul în care consumatorul a identificat o marcă de parfum pe care dorește să o procure, vânzătorul identifică parfumul solicitat folosind un număr care se află în dreptul mărcii de pe lista comparativă. Companiile reclamante nu au încheiat nici un contract de distribuție cu pârâta pentru ca aceasta să comercializeze produsele de parfumele utilizând mărcile reclamantelor și nu a avut niciodată careva relații comerciale cu pârâta. S-a menționat că, la solicitarea reclamanților, executorul judecătoresc Catan Tatiana, ce a fost angajată în baza contractului de prestări servicii, s-a deplasat la fața locului și a întocmit un proces-verbal nr. 129-1 IC/16 de constatare a faptelor și stărilor de fapt.
În procesul-verbal menționat se constată, că în buticul ce poartă denumirea EYFEL PERFUME se comercializează produse cosmetic cu diferite tipuri de miros. Se mai menționează în procesul-verbal, că în buticul respectiv sunt afișate niște liste cu numere și denumiri de mărci. Fiecare număr de rând indică un cod, care la rândul său se referă la o marcă cum ar fi: LACOSTE REDHS - cod E- 9, BOSHS - cod E-4 și altele. Mai mult, executorul judecătoresc a efectuat și o cumpărătură de control, câte un parfum din mărcile menționate, care sunt sigilate corespunzător și sunt parte componentă a procesului-verbal. Bonurile de plată sunt anexate la materialele procesului-verbal privind constatarea faptelor și stărilor de fapt.
Produsele de parfumerie comercializate de pârâtă sunt prezentate în flacoane pe care este aplicată marca anonimă ”EYFEL PERFUMUM”, iar pe dopul sticluțelor de parfum este aplicat un cod, care potrivit listei de prezentare, corespunde unui anumit parfum. Astfel, în lista prezentată consumatorului, fiecare cod corespunde unei mențiuni care arată că parfumul ce poartă acel cod este similar cu un parfum ce poartă o marcă bine cunoscută (notorie), printre care sunt și mărcile ce aparțin companiilor reclamante.
Companiile reclamante consideră că, prin această modalitate de comercializare, se aduce o gravă atingere drepturilor de proprietate intelectuală ce le aparțin, cererea fiind justificată potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 38-XVI privind protecția mărcilor, deoarece, în principal, este folosit un semn identic cu marca protejată pentru produse identice cu cele pentru care marca a fost înregistrată (lit. a), iar în subsidiar, este folosit un însemn care, dată fiind identitatea ori similitudinea cu marca protejată ori dată fiind identitatea sau similitudinea produselor cărora li se aplică semnul cu produsele pentru care marca a fost înregistrată, produce în percepția publicului un risc de confuzie care include și riscul de asociere (lit. b). În plus, deoarece mărcile reclamantelor au dobândit un renume în RM, prin folosirea unor semne identice cu mărcile, fără motive întemeiate, se profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului cauzează titularului mărcii un prejudiciu, fapta pârâtei se încadrează și în ipoteza prevăzută de lit. (c) al art. 9 alin. (1). Potrivit companiilor reclamante, identitatea sau similitudinea semnului folosit de pârâtă cu mărcile protejate, fiind examinat sub imperiul art. 9 alin. (1) lit. b) se demonstrează prin faptul că pe lista folosită de pârâtă se regăsesc în mod identic mărcile notorii aparținând reclamantelor,
spre exemplu: HUGO BOSS, DAVIDOFF, LACOSTE, precum și mărci similare AMORHS AMORHS sau 3 DIEZEL ONLY THE și altele, cu care pârâta realizează o asociere ilegală or, atât reclamantele cât și pârâta comercializează același tip de produse, adică produse de parfumerie. Cu referire la riscul de confuzie, pârâta folosește mărcile reclamantelor pentru același tip de produse (parfumuri) și acestea sunt de natură să sugereze existența unei legături comerciale între pârâtă și reclamante, concretizate în forma unui contract de licență, contract de know-how sau orice alt tip de acord privind folosirea unei mărci. Consideră că, consumatorul are impresia că există cel puțin o autorizare a titularului pentru ca întreprinderea respectivă să comercializeze produse sub aceeași marcă.
Aceste relații care se creează în minte consumatorului aduc prejudicii însemnate titularului mărcii, marca nemaiputând să își exercite funcția sa esențială, de a distinge produsele și serviciile unui comerciant de cele ale altui comerciant. Drept consecință a acestei modalități de folosire a mărcilor reclamantelor este diluarea mărcilor notorii (în condițiile în care consumatorul ajunge să creadă că pe piață există în mod legal atât produse originale, cât și alternativele unor produse cu aceeași esență, dar mai ieftine) ceea ce echivalează cu prejudicierea titularului având în vedere că produse mai slabe din punct de vedere calitativ apar pe piață sub același semn. Mărcile reclamantelor au dobândit un renume în RM și prin folosirea unor semne identice cu mărcile reclamantelor, fără motive întemeiate, se profită de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii, or folosirea ilegală a mărcilor reclamantei cauzează titularului mărcii un prejudiciu grav.
Pârâta profită de renumele mărcilor companiilor reclamante fără a avea vreun temei legitim în acest sens, obținând astfel un profit în mod vădit ilicit, prin urmare singurul motiv este asocierea ilicită cu mărcile în cauză și atragerea clientelei pe această cale. Suplimentar, denumirea ”EYFEL PERFUMUM” este folosită pe toate produsele comercializate de pârâtă, fără a exista un alt element distinctiv între produse, în raport cu aromele acestora. Acest lucru permite consumatorului să aleagă unul dintre produse conform codului înscris pe ambalaj, cod care corespunde în listă cu unul din produsele protejate de marcă. Marca ”EYFEL PERFUMUM” nu este cea care determină alegerea consumatorului, decizia acestora întemeindu-se pe lista comparativă care asociază produsele comercializate sub mărcile reclamantelor.
Or, acest compartiment comercial apare ca ilicit, deoarece pârâta folosește mărcile reclamantelor în materialele promoționale, urmărind atragerea clientelei, și astfel, obținerea de profit, folosindu-se de imaginea mărcilor reclamantelor. Consideră că, profitul realizat de persoana (pârâta) care folosește lista comparativă în care un produs terț este prezentat drept imitația, este rezultatul unei concurențe neloiale, sancționat de prevederile art. 19 al Legii concurenței și prevederile art. 10 bis al Convenției de la Paris privind protecția proprietății industriale care stipulează că: Țările Uniunii sunt obligate sa asigure cetățenilor Uniunii o protecție efectivă împotriva concurenței neloiale.
Constituie un act de concurență neloială orice act de concurență contrar practicilor cinstite în materie industrială sau comercială. Astfel, va trebui sa fie interzise orice fapte care sunt de natura sa creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent; afirmațiile false, în exercitarea comerțului, care sunt de natură a discredita întreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comercială a unui concurent; indicațiile sau afirmațiile a căror folosire, în exercitarea comerțului, este susceptibilă să inducă publicul în eroare cu privire la natura, modul de fabricație, caracteristicile, aptitudinea la întrebuințare sau cantitatea mărfurilor.
Potrivit reclamantelor, prin folosirea de către pârâtă, fără acordul reclamantelor, 4 a unor însemne identice cu mărcile înregistrate aparținând reclamantelor, pentru produse identice se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale acestora. Aceste atingeri se resimt și prin pierderile de ordin material și moral suferite, care nu pot fi compensate decât prin plata unor despăgubiri reprezentând prejudiciile suferite de reclamante ca urmare a actelor de contrafacere săvârșite de către pârâtă.
Astfel, sunt întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale (art. 1398 din Codul civil al RM), care le permite să solicite compensarea pierderilor suferite ca urmare a actelor de contrafacere prin primirea unor despăgubiri, drept prevăzut de legislația specifică în materie de proprietate intelectuală or, faptele astfel cum au fost prezentate, reprezintă o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală a reclamantelor și de aceea se încadrează în noțiunea de faptă ilicită prevăzută de legislația civilă.
Punctează că, legea privind protecția mărcilor, ghidează instanțele de judecată și titularii drepturilor încălcate în stabilirea prejudiciului suferit prin încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală, prin reglementarea unor modalități de calcul a acestui prejudiciu or, potrivit art. 72 al legii nominalizate, la cererea părții lezate, pârâtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună știință sau având motive rezonabile de a ști acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale.
La stabilirea despăgubirilor: a) se va ține cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecințele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pârât și, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puțin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pârâtul ar fi cerut autorizația de a utiliza marca respectivă. În ceea ce privește cuantumul total al despăgubirilor, precum și reieșind din prevederile art. 72 al Legii privind protecția mărcilor, trebuie avut în vedere volumul total al vânzărilor pârâtei în toată perioada de comercializare până la data formulării prezentei cereri.
Respectiv, deoarece complexitatea cazului necesită un probatoriu important, modalitatea exactă de calcul a prejudiciului și valoarea lui exactă, va fi stabilită în urma probatoriului ce va fi administrat. De asemenea, pârâta a cauzat și daune morale reclamantelor, prin simplul fapt că au fost folosite mărcile sale de maniera a induce în eroare consumatorul privind originea produselor, ca de altfel și falsa impresie de asociere cu calitatea produselor reclamantelor, motiv pentru care consideră oportună stabilirea unor daune morale a câte 10 000 lei pentru fiecare companie reclamantă, în total 90 000 lei.
Mai mult, în conformitate cu art. 73 al Legii privind protecția mărcii, în cadrul acțiunilor privind încălcarea drepturilor protejate asupra mărcii, instanța judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului și pe cheltuiala persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare, în scopul difuzării informației privind hotărârea judecătorească, inclusiv afișarea acesteia, precum și publicarea integrală sau parțială a hotărârii. Reieșind din cele expuse, companiile reclamante au solicitat constatarea faptului, că folosirea de către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de comerț a listelor comparative ce conțin mărcile companiilor HFC Prestige International Operations Switzerland Sari, Giorgio Armani S.p.A., JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL, Diesel S.p.A.
company, Polo/Lauren Company, L.P, The LACOSTE company, COTY Germany GmbH, The Calvin Klein company, Zino Davidoff company, Chopard International, Chloe SAS, 5 Cerruti 181 S.A.S.
încalcă drepturile exclusive asupra mărcilor acestor companii, adică sunt contrafăcute; interzicerea actelor de comerț, import, export, distribuție și a oricărui alt act comercial care presupune prezentarea produselor pârâtei în actuala modalitate sau în orice altă modalitate prin care s-ar produce un risc de confuzie sau de asociere cu mărcile reclamantelor pentru produse identice sau similare cu produse din clasa 3 (conform clasificării de la Nisa și anume: preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat; preparate pentru curățare, lustruire, degresare și șlefuire; săpunuri; parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice, loțiuni pentru păr; produse pentru îngrijirea dinților); repararea pagubelor suportate de titularii de drepturi sub formă de despăgubiri materiale pentru prejudiciul cauzat prin folosirea fără drept pe parcursul activității comerciale a pârâtei a mărcilor înregistrate aparținând reclamantelor, astfel încât în situația în care nu se poate stabili cu exactitate suma, despăgubiri reprezentând echivalentul valorii minime a unei licențe adică 1 %, pentru fiecare reclamant; repararea daunei morale în mărime de 90 000 lei; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de întocmire a actului de constatare a stărilor de fapt și de drept în sumă de 2500 lei; obligarea pârâtei de a publica în presă, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătorești,
în două publicații de circulație națională; obligarea pârâtei la plata onorariului de avocat în valoare de 25000 lei. La 06 februarie 2018, de către reprezentantul reclamantului, avocatul Chiroșca Dorian, a fost depusă cerere de concretizare, prin care a solicitat, în baza art. 72 al Legii privind protecția mărcii, constatarea faptului că folosirea de către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de comerț a listelor comparative ce conțin mărcile companiilor HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl, Giorgio Annani S.p.A.,; JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, The LACOSTE company, COTY Germany GmbH, The Calvin Klein company, Zino Davidoff company, Chopard International, Chloe SAS, Cerruti 181 S.A.S.
încălcă drepturile exclusive asupra mărcilor companiilor și sunt contrafăcute; interzicerea actelor de comerț: import, export, distribuție și a oricărui alt act comercial cu prezentarea produselor în actuala modalitate sau în orice altă modalitate prin care s-ar produce un risc de confuzie sau de asociere cu mărcile reclamantelor pentru produse identice sau similare cu produse din clasa 3, conform clasificării de la Nisa, și anume: preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat, preparate pentru curățare, lustruire, degresare și șlefuire, săpunuri, parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice, loțiuni pentru păr, produse pentru îngrijirea dinților; repararea pagubelor suportate de titularii de drepturi sub formă de despăgubiri materiale și anume cîte 1 270 lei pentru fiecare companie reclamantă, în total 11 430 lei, repararea daunei morale în mărime de 90 000 lei; obligarea la plata cheltuielilor de întocmire a actului de constatare a stărilor de fapt și de drept în sumă de 2 500 lei, obligarea de a publica în presă, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătorești în 2 publicații de circulație națională, obligarea la plata onorariului de avocat în valoare de 25 000,00 lei.
Prin hotărârea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost constatată încălcarea, de către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, a dreptului de proprietate intelectuală a companiilor Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P.. LACOSTE S.A., EIFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company prin folosirea de către ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în acte de comerț a listelor comparative ce conțin mărcile companiilor Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany 6 GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A.
company, Polo/Lauren Company, L.P.. LACOSTE S.A., HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company, ce încalcă drepturile exclusive asupra mărcilor companiilor reclamante și sunt contrafăcute. A fost interzis ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL folosirea neautorizată prin acte de comerț: import, export, distribuție și a oricărui alt act comercial cu prezentarea produselor în actuala modalitate sau în orice altă modalitate prin care s- ar produce un risc de confuzie sau de asociere cu mărcile reclamantelor pentru produse identice sau similare cu produse din clasa 3, conform clasificării de la Nisa, și anume: preparate pentru albit și alte substanțe pentru spălat, preparate pentru curățare, lustruire, degresare și șlefuire, săpunuri, parfumerie, uleiuri esențiale, cosmetice, loțiuni pentru păr, produse pentru îngrijirea dinților.
A fost încasat de la ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL: în beneficiul companiei Giorgio Armani S.p.A.
cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei COTY Germany GmbH cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei JEAN CACHAREL company cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei Zino Davidoff SA cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei L'OREAL company cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei Diesel S.p.A.
company cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei); în beneficiul companiei Polo/Lauren Company L.P. cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 lei; în beneficiul companiei LACOSTE S.A. cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei și zero bani); în beneficiul companiei HFC Prestige International Operations Switzerand Sari company cu titlu de despăgubire materială suma de 1 270 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 270 lei, iar în total suma de 2 540 (două mii cinci sute patruzeci lei și zero bani).
A fost obligată compania ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL de a publica în mass-media, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătorești în 2 publicații de circulație națională. A fost încasat de la ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL în beneficiul Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA, L'OREAL company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company cheltuielile de judecată, inclusiv cheltuielile executorului judecătoresc în mărime de 2500 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 9 000 lei, iar în total suma de 11 500 (unsprezece mii cinci sute lei) lei. A fost respinsă în rest, cererea înaintată de Giorgio Armani S.p.A., COTY Germany GmbH, JEAN CACHAREL company, Zino Davidoff SA.
L'OREAL company, Diesel S.p.A. company, Polo/Lauren Company, L.P., LACOSTE S.A., HFC Prestige International Operations Switzerand Sarl company împotriva ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL privind încasarea daunei morale și a 7 cheltuielilor de asistență juridică, ca neîntemeiată. Prin decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, fiind menținută hotărârea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a susținut concluziile primei instanțe cu privire la temeinicia parțaială a pretențiilor companiilor reclamante, fiind stabilită cu certitudine încălcarea drepturilor acestora asupra mărcilor pe care le au înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu privire la cuantumul despăgubirilor, s-a ținut cont de prevederile art. 72 din legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29.02.2008 și, reieșind din bilanțul contabil al pârâtei potrivit căruia venitul din vânzări pentru anul 2016 a constituit suma de 127 092 lei, s-a încasat a câte 1 270 lei cu titlu de despăgubire materială pentru fiecare companie reclamantă. Cuantumul daunelor morale a fost stabilit în dependență de gradul de inducere în eroare a consumatorilor prin falsa impresie de asociere cu calitatea produselor reclamantelor, precum și în dependență de eforturile depuse de către ultimele întru apărarea drepturilor asupra mărcilor ce le aparțin. La 04 mai 2020, ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim Yuse, a contestat cu recurs decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Suplimentar, s-a indicat faptul că recurenta nu a fost citată în instanța de apel și nu a cunoscut depre examinarea cererii de apel, fiindu-i încălcate drepturile de procedură. Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
La 18 iunie 2020, a fost înregistrată referința depusă de avocatul Chiroșca Dorian, asupra cererii de recurs a ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin care s-a solicitat să fie respins recursul ca fiind neîntemeiat și tardiv. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurilel declarat de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim Yuse, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 04 iunie 2019 și expediată participanților la proces la 26 iunie 2019 (f.d. 133, vol. II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării acesteia de către părți. Astfel, având în vedere faptul că recurenta invocă faptul că i-a devenit cunoscut conținutul deciziei la 28 februarie 2020, când conturile companiei au fost blocate de către executorul judecătoresc, iar înscrisuri 8 care să demonstreze contrariul, nu se regăsesc la materialele cauzei, Completul consideră că recursul înregistrat la 04 mai 2020, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, se consideră declarat în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim Yuse. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea 9 declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎM “KAR GROUP CONSTRUCT” SRL, prin intermediul directorului general Nazim Yuse.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.