2ra-985/20 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

2ra-985/20 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-985/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

8 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Natalia

Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Macovenco

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată

hotărârea din 12 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată o

nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 25 octombrie 2017, Natalia Macovenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Evghenii

Macovenco cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea nr. 4-146/16 din 24 noiembrie

2016 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost admisă contestația depusă de ea

împotriva procesului-verbal cu privire la contravenția administrativă din 26 iulie

2016 a IP Botanica și anulat procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă

de comiterea contravenției administrative prevăzute de art. 64 Cod contravențional,

cu încetarea procesului.

A comunicat că a fost sancționată contravențional, fiindu-i aplicată amenda în

mărime de 400 de lei, prin ordonanța procurorului în Procuratura sec. Botanica

mun. Chișinău din 26 iulie 2016, în baza plângerii lui Evghenii Macovenco în

temeiul art. 64 Cod contravențional.

Prin hotărârea nr. 5r-198/16 din 29 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

central, a fost respinsă contestația depusă de avocatul Mihail Gafton în interesele ei

împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție a agentului constatator al IP

1

Botanica mun. Chișinău din 29 iunie 2016 și a ordonanței din 26 iulie 2016 a

procurorului în Procuratura sect. Botanica mun. Chișinău de aplicare a sancțiunii

contravenționale în privința ei, ca fiind neîntemeiată.

Potrivit deciziei nr. 4r-1349/17 din 23 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, a

fost admis recursul declarat de avocatul Mihail Gafton în interesele ei, casată

hotărârea din 29 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul central și anulată

ordonanța procurorului Nadejda Barbalat în Procuratura sect. Botanica

mun. Chișinău din 26 iulie 2016, cu încetarea procesului din motivul lipsei faptului

contravenției.

Conform contractului încheiat cu avocatul Mihail Gafton nr. 10/225 din

1 august 2016 a beneficiat de asistență juridică acordată în trei cauze

contravenționale, astfel, după finalizarea examinării cauzelor, la 11 septembrie

2017, conform bonului de plată nr. 347065 și a actului de recepționare a serviciilor

juridice acordate, a achitat avocatului suma de 5 000 de lei.

A remarcat că IP Botanica mun. Chișinău în toate cazurile specificate supra a

admis acțiuni ilicite, inclusiv instanța de judecată care până la urmă a exclus

vinovăția ei, or caracterul ilegal s-a manifestat prin încălcarea intenționată a

normelor procedurale și materiale în timpul procedurii contravenționale.

Astfel, în rezultatul ilegalităților admise și aplicării ilegale a amenzii

contravenționale, i-a fost cauzat un prejudiciu material, care se constituie din suma

onorariului achitată avocatului și din prejudiciul moral pe care îl apreciază la suma

de 20 000 de lei, or în rezultatul procedurilor ilegale, fiind trasă la răspundere

contravențională, cu aplicarea amenzii administrative, a suferit prejudiciu manifestat

prin pierderea încrederii față de statul de drept.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 53 din Constituția RM,

art. 550-552, 1404, 1422 Cod civil, art. 1-3, 6-8, 10-11 din Legea cu privire la modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și instanței de judecată, art. 1-8, 32, 55-60, 75, 80-98, 117-138,

238- 259 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului și/sau a

copârâtului în beneficiul ei a prejudiciului material în mărime de 5 000 de lei și a

prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

central, au fost atrași în proces Procuratura Generală a Republicii Moldova și

Inspectoratul General al Poliției al MAI în calitate de intervenienți accesorii de

partea pârâtului.

La 12 noiembrie 2018, Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana

Tampei a depus cerere cu privire la modificarea obiectului acțiunii și retragerea

pretențiilor față de copârâtul Evghenii Macovenco, prin care a retras pretențiile față

de copârâtul Evghenii Macovenco.

În aceeași zi, Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei a

depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii

Moldova și Inspectoratul General al Poliției al MAI, prin care a solicitat încasarea

din contul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul ei a sumei de

2

5 000 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 20 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin încheierea din 12 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

încuviințată renunțarea Nataliei Macovenco la pretențiile privind repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral de către Evghenii Macovenco și încetat

procesul în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Nataliei

Macovenco în partea pretențiilor privind repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral de către Evghenii Macovenco.

Prin hotărârea din 12 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată din contul bugetului public național, prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Nataliei Macovenco suma

de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică suportate la examinarea

cauzelor contravenționale și suma de 10 000 de lei cu titlu de despăgubiri morale, în

total suma de 15 000 de lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că prin hotărârile judecătorești

definitive, anexate la dosar, a fost constatat caracterul ilicit al acțiunilor și

inacțiunilor autorității competente să constate contravenția și să soluționeze cauza

contravențională.

Prin urmare, a considerat prima instanță că reclamanta are dreptul să pretindă

recuperarea prejudiciului cauzat.

Totodată, prima instanță a evidențiat că este exagerată suma de 20 000 de lei

solicitată cu titlu de reparare a prejudiciului moral, astfel, urmând a fi încasată suma

de 10 000 de lei.

Prin decizia din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată hotărârea primei

instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că Natalia Macovenco a

solicitat despăgubiri în baza Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, însă pentru ca persoana să poată

pretinde la repararea din contul statului a prejudiciului material și prejudiciului

moral în temeiul Legii nr. 1545, trebuie să existe simultan câte una din condițiile

prevăzute de art. 3 și art. 6 din legea menționată, ceea ce în speța de față nu este, în

acest mod evidențiindu-se substanțial netemeinicia și lipsa de suport legal a acțiunii

examinate.

Or, în privința Nataliei Macovenco nu a fost emis niciun act judecătoresc

prevăzut de art. 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, amenda fiind dispusă de organul

procuraturii.

La 27 aprilie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Natalia Macovenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Tampei a declarat recurs împotriva deciziei din

11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

3

deciziei instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe în partea încasării

prejudiciului moral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

deoarece pornirea unui proces contravențional și incriminarea pesoanelor în

comiterea unor fapte prevăzute de Codul contravențional, urmează a fi bazată pe un

echilibru just, real și efectiv între bănuială rezonabilă, bazată pe fapte și vorbe

verosimile privind comiterea contravenției și îndoială rezonabilă, prin care organul

de urmărire penală, procurorul sau agentul constatator este ținut de lege să privească

cumulul de probe administrate, ambele fiind raportate la obligația organului de

urmărire penală și a procurorilor să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei pentru

stabilirea adevărului.

A remarcat că faptul că procesul-verbal cu privire la contravenție și ordonanța

procurorului cu privire la contravenție au fost anulate în instanțele judecătorești, nu

denotă că dânsa nu a avut de suferit un impact negativ al stării psihice și celui

material.

A obiectat că prin decizia recurată au fost neglinjate drepturile ei, dânsa

nefiind repusă în drepturile sale, nefiind reparat prejudiciul material și prejudiciul

moral, fiind astfel ignorate prevederile art. 6 din CEDO.

La fel, a specificat recurenta că a avut calitatea de contravenient, prin urmare,

este corectă concluzia primei instanțe potrivit căreia Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998 reglementează nu doar dreptul persoanei la repararea prejudiciului moral în

urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, dar și dreptul de a cere

compensații pentru reabilitarea în urma pornirii procesului contravențional, cu

încetarea ulterioară a procesului contravențional.

A considerat că sunt întemeiate concluziile primei instanțe referitor la

valorificarea dreptului ei cu privire la acțiune, însă este eronată soluția privind

cuantumului prejudiciului moral acordat.

La 4 iunie 2020, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției și

Evghenii Macovenco a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Natalia

Macovenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 195), fiind

recepționată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a

Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției la 12 iunie 2020, ceea ce se

atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 196-198), dar

corespondența menționată expediată în adresa lui Evghenii Macovenco a fost

returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 199).

La 19 iunie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Procuratura Generală a

RM a depus referință la recursul declarat de Natalia Macovenco, solicitând

respingerea recursului.

La 26 iunie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Inspectoratul General al

Poliției a depus referință la recursul declarat de Natalia Macovenco, solicitând

considerarea recursului drept inadmisibil.

4

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 12 martie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 180), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 27 aprilie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Natalia Macovenco, reprezentată

de avocatul Tatiana Tampei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Macovenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Tampei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Natalia Macovenco, reprezentată

de avocatul Tatiana Tampei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6