2ra-770/20 — Modificarea cuantumului pensiei alimentare

2ra-770/20 — Modificarea cuantumului pensiei alimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-770/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Corotînschi Alexei, prin

intermediul avocatului Filip Igor, și de Cebotari Victoria, prin intermediul avocatului

Guțu Teodor,

în cauza civilă la cererea înaintată de Cebotari Victoria către Corotînschi Alexei cu

privire la majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, majorarea

cuantumului pensiei de întreținere a părintelui inapt de muncă, încasarea cheltuielilor

suplimentare necesare pentru tratamentul copilului minor, compensarea cheltuielilor

de judecată,

și acțiunea reconvențională la cererea lui Corotînschi Alexei către Cebotari

Victoria cu privire la scutirea de obligația de întreținere a fostei soții inaptă de muncă

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Cebotari Victoria, casată parțial hotărârea din 24

aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțată o nouă hotărâre cu

privire la respingerea acțiunii reconvenționale, în rest fiind menținută hotărârea primei

instanțe,

c o n s t a t ă:

La 11 iunie 2018, Cebotari Victoria a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Corotînschi Alexei cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor, a părintelui inapt de muncă și încasarea cheltuielilor

suplimentare, necesare pentru tratamentul copilului minor.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05

noiembrie 2013, s-au admis parțial pretențiile înaintate de către Cebotari Victoria către

Corotînschi Alexei cu privire la modificarea cuantumului pensiei alimentare, încasate

pentru întreținerea copilului minor și a pensiei de întreținere a soțului inapt de muncă,

fiind dispusă încasarea a 2 000 lei lunar pentru întreținerea copilului minor și a 300 lei

lunar pentru întreținerea părintelui inapt de muncă. Acțiunea, în partea încasării

cheltuielilor suplimentare necesare pentru tratamentul copilului, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

1

Potrivit reclamantei, în ultima perioadă, starea ei de sănătate s-a complicat,

dinamica maladiei este evident negativă, aceasta necesitând tratament staționar de mai

multe ori pe an, întrucât suferă de diabet zaharat de tip 1, formă garvă. Are nevoie de

mai multe preparate medicinale, al căror cost este în creștere, iar resursele financiare

de care dispune sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor pentru menținerea

sănătății. Sumele încasate de la pârât în beneficiul reclamantei prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 05 noiembrie 2013 la moment sunt insuficiente pentru întreținerea

și tratamentul necesar copilului minor și părintelui inapt de muncă.

Astfel, reclamanta a solicitat modificarea cuantumului pensiei alimentare, încasate

forțat de la Corotînschi Alexei în beneficiul Victoriei Cebotari pentru întreținerea

copilului minor XXXXXXXXXXX și a părintelui inapt de muncă, care necesită sprijin

material, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2013 de la 2000 lei

lunar și 300 lei lunar, până la 2500 lei lunar și 800 lei lunar; precum și suma de 1 000

lei lunar cu titlu de cheltuieli suplimentare necesare pentru tratament în stațiunile

balneoclimaterice.

La 23 noiembrie 2018, Corotînschi Alexei a înaintat acțiune reconvențională

împotriva Victoriei Cebotari cu privire la scutirea de obligația de întreținere a fostului

soț și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii înaintate a invocat că, între Corotînschi Alexei și Cebotari

Victoria a fost încheiată căsătoria legală la XXXXXXXXXXX, întregistrată la OSC și

trecută în Registrul actelor de stare civilă cu nr. 160. Căsătoria a durat 3 ani și ulterior

a fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 26

noiembrie 2004. La desfacerea căsătoriei, prin decizia Curții de Apel Chișinău, a fost

încasată pensia de întreținere a copilului minor în sumă de 2000 lei lunar și pensia de

întreținere a soțului inapt de muncă în mărime de 300 lei lunar. Respectiva obligație a

fost executată integral începând cu data de 03 octombrie 2012 și până în prezent.

Totodată, potrivit materialelor cauzei, Cebotari Victoria beneficiază de prestații

sociale de stat în sumă totală de 1 860,79 lei lunar. Adițional acestor venituri, încasează

lunar de la Corotînschi Alexei suma de 300 lei lunar, conform deciziei Curții de Apel

Chișinău.

Suplimentar, s-a menționat că Corotînschi Alexei și-a executat integral obligațiile

stabilite în privința sa, deși conform art. 85 lit. c) din Codul familiei, instanța

judecătorească este în drept să-l elibereze pe unul dintre soți (fostul soț) de obligația de

întreținere sau să limiteze această obligație la un anumit termen dacă soții (foștii soți)

s-au aflat în relații de căsătorie cel mult 5 ani.

Reieșind din cele expuse, Corotînschi Alexei a solicitat scutirea lui de plata pensiei

de întreținere a Victoriei Cebotari pe motiv că pârâta are un venit suficient de

întreținere, căsătoria a fost pe un termen de până la 5 ani, iar starea de incapacitate de

muncă a survenit anterior căsătoriei încheiate între părțile litigante.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din 23 ianuarie 2019, Corotînschi Alexei

a solicitat scutirea de plata pensiei alimentare în sumă de 300 lei în beneficiul soției

inapte Cebotari Victoria.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare în judecată depusă de Cebotari Victoria către Corotînschi Alexei cu privire

la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, a părintelui inapt

de muncă și încasarea cheltuielilor suplimentare, necesare pentru tratamentul copilului

minor, s-a admis parțial.

S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere încasate de la Corotînschi Alexei în

beneficiul Victoriei Cebotari pentru întreținerea copilului minor XXXXXXXXXXX,

2

născută la XXXXXXXXXXX, stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05

noiembrie 2013.

S-a încasat din contul lui Corotînschi Alexei, născut la XXXXXXXXXXX, în

beneficiul Victoriei Cebotari, născută la XXXXXXXXXXX, pensia pentru întreținerea

copilului minor XXXXXXXXXXX, născută la XXXXXXXXXXX, în mărime de

2500 lei (două mii cinci sute lei), începând cu data de 09 iunie 2018, până la atingerea

majoratului.

S-a încasat din contul lui Corotînschi Alexei, născut la XXXXXXXXXXX, în

beneficiul Victoriei Cebotari, născută la XXXXXXXXXXX, suma de 500 (cinci sute)

lei lunar, cheltuieli necesare pentru tratament, începând cu data de 09 iunie 2018, până

la atingerea majoratului.

În rest, cerințele s-au repins ca nefondate.

Cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Corotînschi Alexei

împotriva Victoriei Cebotari cu privire la scutirea de obligația de întreținere a fostului

soț, încasarea cheltuielilor de asistență juridică, s-a admis parțial.

S-a scutit Corotînschi Alexei de la plata pensiei alimentare în sumă de 300 lei (trei

sute lei) în beneficiul Victoriei Cebotari.

S-a încasat de la Victoria Cebotari în beneficiul lui Corotînschi Alexei cheltuielile

de asistență juridică în mărime de 2500 lei (două mii cinci sute lei).

În rest, cerințele s-au respins ca nefondate.

Prin decizia din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de Cebotari Victoria, casată parțial hotărârea din 24 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii reconvenționale, și

pronunțată o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii reconvenționale înaintată

de Corotînschi Alexei către Cebotari Victoria cu privire la scutirea de obligația de

întreținere a fostei soții inaptă de muncă și compensarea cheltuielilor de judecată, în

rest fiind menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma principiului interesului suprem

al copilului, a considerat întemeiată solicitarea cu privire la majorarea cuantumului

pensiei de întreținere a copilului minor. În ceea ce privește solicitarea de modificare a

cuantumului pensiei de întreținere a soției inapte de muncă, Curtea de Apel Chișinău a

conchis că nu a fost probată înrăutățirea stării materiale a ultimei. Iar cerințele din

acțiunea reconvențională au fost motivate nu prin prisma stării materiale sau familiale

precare ale lui Corotînschi Alexei, ci prin faptul că Cebotari Victoria ar avea surse

suficiente pentru a se întreține.

La 09 martie 2020, Corotînschi Alexei, prin intermediul avocatului Filip Igor, a

contestat cu recurs decizia din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din acțiunea reconvențională.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 28

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 24 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii reconvenționale, și

casarea acesteia în partea admiterii acțiunii inițiale, cu pronunțatea în această parte a

unei noi decizii de respingere integrală a pretențiilor formulate în acțiunea inițială.

La 04 mai 2020, a fost înregistrată cererea de recurs depusă de Cebotari Victoria,

prin intermediul avocatului Guțu Teodor, expediată prin intermediul poștei electronice

3

la 22 aprilie 2020, iar la 29 mai 2020, a fost înregistrată cererea de recurs cu același

conținut, depusă prin intermediul Secției Documentare Procesuală a Cauzelor Civile a

Curții Supreme de Justiție.

În motivarea recursului, s-a indicat că soluțiile instanțelor inferioare în partea

respingerii pretențiilor Victoriei Cebotari sunt neîntemeiate și pasibile casării, din

motivul aprecierii eronate a probelor și interpretării eronate a normelor materiale.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 28

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii pretențiilor formulate de Cebotari

Victoria, cu pronunțarea în această parte a unei noi decizii, prin care pretențiile acesteia

să fie admise integral.

La 05 mai 2020, a fost înregistrată referința depusă de Cebotari Victoria, prin

intermediul avocatului Guțu Teodor, asupra cererii de recurs a lui Corotînschi Alexei,

expediată prin intermediul poștei electronice la 05 mai 2020, iar la 29 mai 2020, a fost

înregistrată referința cu același conținut, depusă prin intermediul Secției Documentare

Procesuală a Cauzelor Civile a Curții Supreme de Justiție. Prin referința menționată, s-

a solicitat să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Corotînschi Alexei.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de

Corotînschi Alexei, prin intermediul avocatului Filip Igor, și de Cebotari Victoria, prin

intermediul avocatului Guțu Teodor, sunt neîntemeiate și urmează a fi declarate

inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

28 ianuarie 2020 și expediată participanților la proces la 24 februarie 2020 (f.d. 178),

însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării

acesteia de către recurenți. Astfel, având în vedere faptul că recursurile declarate

împotriva deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău au fost înregistrate

la 09 martie 2020 și, respectiv, la 22 aprilie 2020, în conformitate cu art. 434 din Codul

de procedură civilă, acestea se consideră declarate în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

4

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca

fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context

este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererile de recurs depuse de Corotînschi Alexei, prin intermediul avocatului Filip Igor,

și de Cebotari Victoria, prin intermediul avocatului Guțu Teodor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Corotînschi Alexei, prin

intermediul avocatului Filip Igor, și de Cebotari Victoria, prin intermediul avocatului

Guțu Teodor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5