2ra-727/20 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-727/20 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosarul nr. 2ra-727/2020
prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (A. Andronache)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
ÎNCHEIERE
27 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Moldovan Vasile,
reprezentat de avocatul Sandu Stela,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moldovan Maria
împotriva lui Moldovan Vasile cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor,
împotriva deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost admis apelul declarat de Moldovan Maria și a fost modificată hotărârea din 23
iulie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,
c o n s t a t ă
La 17 mai 2019 Moldovan Maria a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Moldovan Vasile cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin hotărârea din 27 aprilie
2016 a Judecătoriei Telenești s-a dispus încasarea de la Moldovan Vasile în
beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea fiicei minore xxxxx, într-o sumă fixă în
mărime de 708 lei lunar.
Pârâtul la momentul era angajat în serviciu pe teritoriul Republicii Moldova,
însă activează oficial în Franța, având un venit mult mai mare. Dânsa nu are acces la
date pentru a prezenta probe privind veniturile acestuia.
A indicat reclamanta că la încasarea pensiei de întreținere urmează să fie luat
în considerație art.58 și 60 Codul Familiei, art.18 alin. (1) din Legea privind
drepturile copilului nr.338 din 15.12.1994, art.27 alin. (2) din Convenție, Hotărârea
Curții Supreme de Justiție din 15.04.2013 și informația prezentată de Biroul
Național de Statistică despre valoarea salariului mediu lunar al unui lucrător.
A susținut reclamanta că pensia de întreținere achitată de către pârât este
insuficientă și duce la micșorarea posibilității financiare a celuilalt părinte de a-l
educa corespunzător.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, salariul mediu lunar în
sectorul real pentru trimestrul IV al anului 2018 este de 7.337,30 lei, iar ¼ din
salariu mediu constituie 1.834,25 lei.
Luând în considerație faptul că pârâtul muncește în Franța, țară cu un nivel de
dezvoltare cu mult mai înalt, salarii cu mult mai mari decât în Republica Moldova,
a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor – xxxxx,
cu încasarea de la Moldovan Vasile în beneficiul său în sumă bănească fixă în
mărime de 1 600 de lei lunar până la atingerea majoratului copilului; încasarea de la
Moldovan Vasile în beneficiul său a cheltuielilor de judecată pentru asistența
juridică în mărime de 2000 lei.
Prin hotărârea din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni acțiunea
a fost admisă parțial; s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere încasată de la
Moldovan Vasile în beneficiul lui Moldovan Maria pentru întreținerea copilului
minor - fiica xxxxx, în baza hotărârii din 27 aprilie 2016 a Judecătoriei Telenești; s-
a încasat de la Moldovan Vasile în beneficiul Mariei Moldovan pensia pentru
întreținerea copilului minor – fiica xxxxx, într-o sumă bănească fixă în mărime de
900 de lei lunar, începând cu data de 17 mai 2019 și până la atingerea de către copil
a vârstei de majorat sau până la schimbarea stării materiale sau familiale a unei
dintre părți; s-a încasat de la Moldovan Vasile în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 324,00 lei; s-a încasat de la Moldovan Vasile în beneficiul Mariei
Moldovan cheltuielile de judecată în sumă de 2100 de lei, din care: pentru acordarea
asistenței juridice -2 000 lei; pentru citarea publică - 100 lei.
La 21 august 2019 Moldovan Maria a declarat apel împotriva hotărârii din 23
iulie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, solicitând casarea acesteia și
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul
declarat de Moldovan Maria și a fost modificată hotărârea din 23 iulie 2019 a
Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, în partea încasării cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor prin majorarea sumei dispuse spre încasare de la 900 de
lei până la 1500 de lei și în partea încasării taxei de stat prin majorarea sumei
dispuse spre încasare de la 324 de lei la 540 de lei. În rest hotărârea primei instanțe
a fost menținută. S-a încasat de la Moldovan Vasile în beneficiul statului taxa de
stat pentru examinarea apelului de 162 de lei.
În speță, ținând cont de faptul că tatăl dispune de venituri și are loc de muncă
în Franța, nu are alți copii minori biologici la întreținere, instanța de apel a
considerat necesar de a modifica hotărârea instanței de fond prin mărirea
cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor de la 900 de lei la 1500 de lei,
sumă care nu este exagerată și nu lezează interesele niciunui părinte.
La 24 februarie 2020 Moldovan Vasile, reprezentat de avocatul Sandu Stela,
a declarat recurs împotriva deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,
solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului recurentul a invocat că suma de 1500 de lei dispusă
spre încasare cu titlu de pensiei de întreținerea a copilului minor este
disproporționat de mare în comparație cu veniturile sale obținute din salariu
neoficial. Astfel, instanța de apel nu a luat în considerare faptul că dânsul în țara
2
străină unde muncește, cheltuielile de existență sunt mari. Astfel, raportând suma de
bani primită la toate cheltuielile lunare, rezultă că el dispune de o sursă minimă de
existență.
A indicat că minimul de existență pentru anul 2019 în semestrul I pentru
copiii în vârstă de 7-17 ani constituie 2198,8 de lei, ce revine pentru fiecare părinte
a câte 1 099 de lei.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la data de 24
decembrie 2019. Prin urmare, recursul declarat la 24 februarie 2020 este în termen.
Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia recursului,
conform avizului de recepție fiind recepționat la data de 09 aprilie 2020, însă
referință nu a fost depusă.
Examinând temeiurile recursului declarat de Moldovan Vasile, reprezentat de
avocatul Sandu Stela, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Moldovan Vasile, reprezentat
de avocatul Sandu Stela, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
3
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Moldovan Vasile, reprezentat de avocatul
Sandu Stela
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Moldovan Vasile, reprezentat de avocatul Sandu Stela,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4