2ra-678/20 — anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral

2ra-678/20 — anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-678/20

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Egor

Kaminski, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Egor Kaminski

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Moldovatransgaz” cu privire la anularea

ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Egor Kaminski și a fost casată integral hotărârea din 29

iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La data de 23 septembrie 2016, Egor Kaminski a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Moldovatransgaz” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea

în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în anul 2013 a fost angajat în

cadrul SRL „Moldovatransgaz”, iar la 25 aprilie 2016 a fost promovat în funcția de

mecanic principal, șef al secției transport manager transport rutier. Începând cu luna

iulie 2016, pârâtul prin diverse acțiuni ilegale a aplicat sancțiuni în privința lui, în

consecință fiind eliberat ilegal din funcție.

A indicat că potrivit ordinului nr. 260-k din 01 iulie 2016 ,,Cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare”, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. a), b), c) din Codul muncii, i-a

fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră ca urmare a

încălcărilor stabilite în Actul de audit din 17 iunie 2016 pentru perioada a doua din

semestrul anilor 2014–2015.

1

Egor Kaminski consideră că acest ordin a fost emis contrar prevederilor art. 210

din Codul muncii or, acesta nu conține temeiurile de fapt și de drept ale aplicării

sancțiunii disciplinare și nu indică ce abateri au fost admise de el, precum și termenul

de contestare și organul la care poate fi contestată sancțiunea disciplinară. Ca urmare,

aceste circumstanțe au ca efect ilegalitatea ordinului privind aplicarea sancțiunii

disciplinare și anularea acestuia.

A menționat că la 29 iulie 2016, SRL „Moldovatransgaz” a emis ordinul nr.

197/OD/P potrivit căruia, a fost formată o comisie pentru efectuarea anchetei de serviciu

cu privire la încălcările stabilite în Actul de audit din 17 iunie 2016 și a fost suspendat

contractul individual de muncă pe perioada efectuării anchetei de serviciu.

Reclamantul a afirmat că ilegal a fost suspendat contractul individual de muncă,

în condițiile în care pentru încălcările stabilite în Actul de audit din 17 iunie 2016 i-a

fost aplicată la 01 iulie 2016 sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră și

conform art. 206 alin. (4) din Codul muncii, pentru aceeași abatere disciplinară nu se

poate aplica decât o singură sancțiune.

A relatat că la 15 august 2016, SRL „Moldovatransgaz” a emis ordinul nr. 335-

k, prin care i-a fost aplicată sancțiune sub formă de mustrare aspră, pentru faptul că la

12 august 2016 a lipsit de la locul de muncă mai mult de 4 ore consecutiv.

A susținut că nu a admis abaterea disciplinară imputată, or, conform ordinului din

29 iulie 2016, în perioada anchetei de serviciu a fost suspendat contractul individual de

muncă, astfel dânsul nu a cunoscut despre finalizarea anchetei de serviciu și nu cunoștea

când trebuia să se prezinte la serviciu. Prin urmare, în privința lui ilegal a fost aplicată

cea de-a doua sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspră.

Tot la 15 august 2016 a fost emis ordinul nr. 336-k cu privire la concedierea lui,

iar ca temei a servit încălcarea repetată pe parcursul unui an a obligațiilor de muncă,

dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare și faptul comiterii de către salariatul

care mânuiește nemijlocit valori bănești sau materiale, a unor acțiuni culpabile, dacă

aceste acțiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului față de salariatul

respectiv.

Consideră că ordinul de concediere urmează a fi anulat, deoarece că nu i-au fost

aduse la cunoștință acțiunile culpabile pe care le-ar fi comis, în urma cărora angajatorul

și-a pierdut încrederea. De asemenea, angajatorul nu a probat ilegalitatea acțiunilor

imputate.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 260-k din 01 iulie 2016 cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare în partea aplicării sancțiunii sub formă de mustrare

aspră, anularea ordinului nr. 197/OD/P din 29 iulie 2016 cu privire la efectuarea

anchetei de serviciu, în partea suspendării contractului individual de muncă, anularea

ordinului nr. 335-k din 15 august 2016 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub

formă de mustrare aspră, anularea ordinului nr. 336-k din 15 august 2016 cu privire la

concediere, restabilirea în funcția de mecanic principal-șef al secției transport-manager

transport rutier în cadrul SRL „Moldovatransgaz”, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă începând cu 15 august 2016 și până la data restabilirii în funcție,

2

încasarea de la pârât a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea

depusă de către Egor Kaminski a fost respinsă integral, ca neîntemeiată.

La data de 10 iulie 2018, Egor Kaminski, reprezentat de avocatul Ana Nani, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie

admisă integral.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Egor Kaminski, a fost casată integral hotărârea din 29 iunie 2018 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea depusă de către Egor Kaminski a fost admisă parțial. Au fost anulate ordinul

SRL „Moldovatransgaz” nr. 260-k din 01 iulie 2016 privind aplicarea față de Egor

Kaminski a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, ordinul SRL

„Moldovatransgaz” nr. 197/OD/P din 29 iulie 2016 privind dispunerea efectuării

anchetei de serviciu în partea ce privește suspendarea contractului individual de muncă,

încheiat între SRL „Moldovatransgaz” și Egor Kaminski, ordinul SRL

„Moldovatransgaz” nr. 335-k din 15 august 2016 cu privire la aplicarea față de Egor

Kaminski a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră și ordinul SRL

„Moldovatransgaz” nr.336-k din 15 august 2016 cu privire la aplicarea față de Egor

Kaminski a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere. A fost restabilit Egor

Kaminski în funcție de mecanic principal șef al secției de transport-manager transport

rutier la SRL „Moldovatransgaz” și au fost încasate de la SRL „Moldovatransgaz” în

beneficiul lui Egor Kaminski salariul mediu pentru lipsa forțată de la serviciu pe

perioada 29 iulie 2016 – 29 ianuarie 2019 în mărime de 379 425 de lei, suma de 15 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 11 300 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată. Totodată, a fost încasată de la SRL „Moldovatransgaz” în beneficiul statului

taxa de stat în sumă de 20 094 de lei.

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de SRL „Moldovatransgaz”, reprezentată de avocatul Petru Balan și a fost

casată decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Egor Kaminski, a fost casată integral hotărârea din 29 iunie 2018 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea depusă de către Egor Kaminski a fost admisă parțial. Au fost anulate ordinele

nr. 260-k din 01 iulie 2016 și nr. 335-k din 15 august 2018 emise de „Moldovatransgaz”

și a fost modificat ordinul nr. 336-k din 15 august 2016, prin excluderea temeiului de

eliberare din funcție prevăzut de art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii. În rest,

pretențiile lui Egor Kaminski cu privire la anularea ordinelor nr. 197/OD/P din 29 iulie

2016 și nr. 336-k din 15 august 2016, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral, au fost respinse.

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin ordinul nr. 260-k din

01 iulie 2016 au fost sancționați mai mulți angajați ai SRL „Moldovatransgaz”, inclusiv

Egor Kaminski, însă în ordin nu a fost specificat temeiul de fapt pentru care ultimul a

fost sancționat cu mustrare aspră. Astfel, făcând referire la dispozițiile art. 206 alin. (1)

lit. a), b), c) din Codul muncii, angajatorul a aplicat diferite sancțiuni disciplinare,

nefiind indicat în ce constă fapta sau abaterea disciplinară admisă de Egor Kaminski.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că ordinul nr. 260-k din 01 iulie 2016 nu

corespunde prevederilor legale stipulate la art. 210 alin. (1) din Codul muncii, motiv

din care urmează a fi anulat.

Cât privește ordinul nr. 197/OD/P din 29 iulie 2016, Curtea de Apel Bălți a

menționat că în conformitate cu art. 78 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, angajatorul

poate suspenda contractul individual de muncă pe durata anchetei de serviciu.

Respectiv, suspendarea contractului nu constituie o sancțiune, fiind astfel neîntemeiat

argumentul reclamantului precum că prin acest ordin a fost sancționat repetat pentru

aceeași încălcare.

În continuare, instanța de apel a stabilit că ordinul nr. 335-k din 15 august 2016

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, este ilegal și

urmează a fi anulat, deoarece nu au fost prezentate probe care să confirme faptul că

Egor Kaminski a fost înștiințat despre data la care trebuie să revină la serviciu, întrucât

în ordinul nr. 197/OD/P din 29 iulie 2016 nu a fost indicată perioada suspendării

contractului individual de muncă.

Instanța de apel a reținut că ordinul nr. 336-k din 15 august 2016 cu privire la

concedierea lui Egor Kaminski, urmează a fi anulat în partea indicării temeiului

prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii - încălcarea repetată, pe parcursul

unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar, în

condițiile în care a fost stabilită ilegalitatea ordinului nr. 335-k din 15 august 2016,

nefiind astfel constată încălcarea repetată a obligațiilor de muncă.

Totodată, Curtea de Apel Bălți a conchis că ordinul de concediere în baza art. 86

alin. (1) lit. k) din Codul muncii, este legal, sancțiunea disciplinară fiind aplicată în

temeiul rezultatelor cercetării de serviciu efectuată conform ordinului nr. 197/OD/P din

29 iulie 2016. Astfel, în urma efectuării controlului s-a constatat încălcarea de către

Egor Kaminski a obligațiilor de serviciu manifestate prin lipsa din depozitele

administrate a bunurilor în sumă de 23 000 de lei, precum și prezența unor bunuri

neluate la evidență, procurarea pieselor de schimb a căror necesitate nu a fost motivată,

procurarea unguentelor și soluțiilor fără a ține cont de calitatea acestora, întocmirea

defectuoasă a facturilor fiscale, întocmirea facturilor fără depozitarea mărfurilor,

depozitarea bunurilor în depozite care nu erau în subordinea lui, achiziționarea unor

bunuri care nu corespundeau celor indicate în facturile fiscale.

La data de 21 februarie 2020 Egor Kaminski, reprezentat de avocatul Eugeniu

Bujoreanu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 24 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți în partea

respingerii acțiunii și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi cu privire la

4

admiterea acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel.

A indicat că în urma efectuării anchetei de serviciu, comisia de anchetă a

enumerat șapte temeiuri pentru care urmează să fie concediat, însă toate aceste temeiuri

se referă la una și aceeași faptă pentru care a fost sancționat la 01 iulie 2016 cu mustrare

aspră. Astfel, temeiurile invocate se bazează pe controalele efectuate în luna iunie 2016,

prin care au fost constatate deja încălcările admise de el în temeiul cărora a fost

sancționat la 01 iulie 2016 și anume: procesul-verbal din 16 iunie 2016 al ședinței

comisiei de inventariere, actul din 23 iunie 2016, anexa nr. 2 privind Nomenclatorul

deficitului/lipsa mărfurilor, identificate în rezultatul inventarierii efectuate în baza

ordinului nr. 155/OD/P din 20 iunie 2016 și actul din 29 iunie 2016 al Comisiei privind

ancheta de serviciu.

Recurentul a notat că la 15 august 2016 a solicitat de la intimată să-i fie prezentat

rezultatul anchetei de serviciu efectuată în baza încheierii din 11 august 2018. Abia la

17 august 2016, SRL „Moldovatransgaz” i-a eliberat extrasul din încheiere, fiind astfel

confirmat faptul că această încheiere nu i-a fost adusă la cunoștință anterior prin actul

din 12 august 2016 privind refuzul de a da explicații cu privire la această încheiere.

Consideră că procesul-verbal al ședinței comitetului sindicat din 12 august 2016

este falsificat, deoarece nu a fost prezentat la data concedierii lui, însă abia la ședința de

judecată a instanței de apel. Prin urmare, a fost concediat fără acordul organului

sindical.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 24 decembrie 2019.

Potrivit scrisorii de însoțire nr. 1804, decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată în adresa lui Egor Kaminski și a avocatului Eugeniu Bujoreanu la data de 28

ianuarie 2020 (f.d. 213, volumul II), fiind recepționată de către aceștia la data de 31

ianuarie 2020 (f.d. 214-215, volumul II)

Astfel, recursul, declarat la data de 21 februarie 2020, este în termen.

La 11 martie 2020, copia recursului declarat de către Egor Kaminski a fost

expediată în adresa intimatei SRL „Moldovatransgaz”, cu înștiințarea despre depunerea

referinței (f.d. 12-13, volumul III).

La 07 iulie 2020, SRL „Moldovatransgaz” a depus referință, solicitând

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d. 20-22, volumul III).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

5

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Egor Kaminski, reprezentat de

avocatul Eugeniu Bujoreanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

6

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Egor Kaminski,

reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Egor Kaminski, reprezentat de avocatul Eugeniu

Bujoreanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Egor Kaminski, reprezentat de avocatul Eugeniu Bujoreanu,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7