2ra-892/20 — încasarea sumelor

2ra-892/20 — încasarea sumelor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-892/20

Prima instanță – Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. : V. Hudoba)

Instanța de apel – Curtea de Apel Cahul ( jud. : G. Vavrin, I. Danăilă, T. Berdila)

D E C I Z I E

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

în următoarea componență:

Președinte – Svetlana Filincova,

judecători – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari,

examinând recursurile declarate de Curtea de Apel Comrat și Ministerul

Finanțelor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Hanganu Mariana,

Odnostalco Tatiana, Juravliova Tatiana, Miliș Natalia, Bolgar Liudmila, Mutaf Tatiana,

Peoglo Olga, Grozdeva Olga, Guseinova Svetlana, Dușcova Parascovia, Colceanov

Vadim, Durlescu Alexei, Topal Anna, Arnaut Liudmila, Șopova Elena, Erineț Marina,

Topal Irina, Satirova Marina împotriva Curții de Apel Comrat și Ministerului Finanțelor

al Republicii Moldova, privind încasarea datoriei salariale acumulată din diferența

dintre gradele de salarizare și încasarea dobânzii pentru reținerea salariului,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2020 prin care s-au

respins apelurile declarate de Hanganu Mariana, Odnostalco Tatiana, Juravliova

Tatiana, Miliș Natalia, Bolgar Liudmila, Mutaf Tatiana, Peoglo Olga, Grozdeva Olga,

Guseinova Svetlana, Dușcova Prascovia, Colceanov Vadim, Durlescu Alexei, Topal

Anna, Arnaut Liudmila, Șopova Elena, Erineț Marina, Topal Irina, Satirova Marina și

Ministerul Finanțelor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Central din

29 aprilie 2019,

c o n s t a t ă :

La 22 noiembrie 2018, Hanganu Mariana, Odnostalco Tatiana, Juravliova

Tatiana, Miliș Natalia, Bolgar Liudmila, Mutaf Tatiana, Peoglo Olga, Grozdeva Olga,

Guseinova Svetlana, Dușcova Prascovia, Colceanov Vadim, Durlescu Alexei, Topal

Anna, Arnaut Liudmila, Șopova Elena, Erineț Marina, Topal Irina, Satirova Marina, s-

au adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în judecată împotriva Curții de

Apel Comrat și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova prin care au solicitat

obligarea Curții de Apel Comrat, să elaboreze schema de încadrare, cu stabilirea

salariilor conform gradelor – pentru funcția de Șef direcție cu gradul de salarizare 16;

pentru funcția de Șef secție cu gradul de salarizare 13; pentru funcția de asistent judiciar

cu gradul de salarizarea 12; pentru funcția de Șef serviciu cu gradul de salarizare 10 și

pentru funcția de specialist principal cu gradul de salarizare 7 ;

Obligarea prezentării schemei de încadrare, cu gradele de salarizare majorate a

salariaților Curții de Apel Comrat, Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aprobare

;

1

Obligarea Ministerului Finanțelor să înregistreze schema de încadrare cu gradele

de salarizare majorate ;

Obligarea Ministerului Finanțelor să aloce Curții de Apel Comrat mijloacele

financiare suplimentare ;

Obligarea Curții de Apel Comrat să efectueze recalcularea și achitarea datoriei

salariale, acumulată din diferența dintre gradele de salarizare din 01 octombrie 2014,

conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014 și încasarea

plăților suplimentare de reținere a salariului, după cum urmează: lui Hanganu Maria,

datoria la salariu în mărime de 22 320 lei; Odnostalco Tatiana, datoria la salariul în

mărime de 14 370 lei; Juravliova Tatiana, datoria la salariul în mărime de 9 020 lei;

Miliș Natalia, datoria la salariul în mărime de 2 300 lei; Bolgar Liudmila, datoria la

salariul în mărime de 4 100 lei; Mutaf Tatiana, datoria la salariul în mărime de 25 560

lei; Peoglo Olga, datoria la salariul în mărime de 18 930 lei; Grozdeva Olga, datoria la

salariul în mărime de 24 675 lei; Guseinova Svetlana, datoria la salariul în mărime de 8

295 lei; Dușcova Prascovia, datoria la salariul în mărime de 23 400 lei; Colceanov

Vadim, datoria la salariul în mărime de 3 471,56 lei; Durlescu Alexei, datoria la salariul

în mărime de 4 104 lei; Topal Anna, datoria la salariul în mărime de 4 427 lei; Arnaut

Liudmila, datoria la salariul în mărime de 1 040 lei; Șopova Elena, datoria la salariul în

mărime de 2 810 lei; Jeleva Elena, datoria la salariul în mărime de 1 150 lei; Erineț

Marina, datoria la salariul în mărime de 5 146,25 lei; Topal Irina, datoria la salariul în

mărime de 1 080 lei; Satirova Marina, datoria la salariul în mărime de 14 460 lei.

Încasarea în mod solidar din contul Curții de Apel Comrat și Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, pentru

fiecare reclamant.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au reiterat că, prin

Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, privind controlul

constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 146 din 17 iulie 2014 pentru modificarea

și completarea unor acte legislative (salarizarea funcționarilor publici din cadrul

instanțelor judecătorești și a judecătorilor), a fost admisă parțial sesizarea Curții

Supreme de Justiție, privind controlul constituționalității unor prevederi legale referitor

la salarizarea judecătorilor și a funcționarilor publici din cadrul instanțelor judecătorești.

Conform pct. 2) al Hotărârii Curții Constituționale, au fost declarate neconstituționale

pozițiile ,,Șef secție”, ,,Șef secție în cadrul direcției”, ,,Șef serviciu”, ,,Consultant

principal”, ,,Consultant superior”, ,,Asistent judiciar” de la compartimentele

,,Secretariatul Curții Constituționale” și ,,Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea

Supremă de Justiție” precum și pozițiile ,,Șef direcție”, ,,Șef secție”, ,,Șef secție în

cadrul direcției”, ,,Șef serviciu”, ,,Asistent judiciar”, ,,Specialist principal” de la

compartimentul ,,Curțile de apel” din Anexa nr. 2 la Legea nr. 48 din 22 martie 2012,

privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, în redacția Legii nr. 146 din 17

iulie 2014, pentru modificarea și completarea unor acte legislative, și au fost majorate

gradele de salarizare pentru curțile de apel, după cum urmează - pentru funcția de Șef

direcție cu gradul de salarizare 16; pentru funcția de Șef secție cu gradul de salarizare

13; pentru funcția de asistent judiciar cu gradul de salarizarea 12; pentru funcția de Șef

serviciu cu gradul de salarizare 10 și pentru funcția de specialist principal cu gradul de

salarizare 7.

Curtea Constituțională a constatat un nivel inferior de salarizare a funcționarilor

din sistemul judecătoresc, în raport cu salarizarea unor funcții identice din cadrul

2

autorităților legislative și executive, menționând că, o astfel de diferență în salarizare

constituie un factor discriminatoriu și este un factor de dezechilibrare între puterile

statului.

Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, a devenit

executorie, însă din motive necunoscute nu a fost executată.

Mai mult ca atât, angajații Curții Constituționale, au primit recalculările conform

hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, în anul 2015 și continuă

să primească salariul în baza hotărârii respective.

Neexecutarea hotărârii în raport cu angajații Curții de Apel Comrat, duce la

discriminarea ultimilor.

Astfel, urmează să li se achite diferența dintre salariul achitat și cel stabilit prin

hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, conform calculelor

prezentate pentru fiecare salariat în parte, care conțin perioade pentru care se cere

recalcularea, precum și sumele datoriilor restante.

Prin hotărârea nr. 191/10 din 17 aprilie 2018 a Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la salarizarea personalului instanțelor de judecată s-a hotărât ca

președinții curților de apel, să asigure elaborarea schemelor de încadrare a personalului

în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie, cu

prezentarea acestora Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aprobare.

Totodată, s-a hotărât asupra recalculării salariilor funcționarilor publici din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție și Curților de Apel,

conform hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014.

De rând cu aceasta s-a hotărât asupra propunerii către Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, alocarea resurselor financiare suplimentare, pentru plata

recalculării salariilor, conform hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie

2014.

Până în prezent hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 17 aprilie

2018, nu a fost executată, iar prin răspunsul Ministerului Finanțelor a fost invocat că,

sunt în imposibilitate de a înregistra schemele de încadrare prezentate, fiind recomandat

ca pe parcursul anului 2018 să nu intervină cu modificările propuse la gradele de

salarizare.

La solicitările verbale ale salariaților Curții de Apel Comrat cu privire la

respectarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, angajatorul a

refuzat să îndeplinească cerințele, invocând că Legea nr. 146 din 17 iulie 2014, privind

modificarea și completarea unor acte legislative, care a modificat și a completat Legea

nr. 48 din 22 martie 2012, privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici în

partea ce vizează gradele de salarizare a funcționarilor publici din cadrul instanțelor

judecătorești, nu a fost modificată până la momentul actual, în conformitate cu hotărârea

Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014.

În scopul soluționării prealabile a litigiului la 24 septembrie 2018 fost înaintate

cereri prealabile către Curtea de Apel Comrat și Ministerul Finanțelor.

Prin răspunsul din 24 octombrie 2018 Curtea de Apel Comrat a invocat că, nu

dispune de posibilitatea stabilirii gradelor de salarizare majorate, conform Hotărârii

Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, precum și pentru recalcularea, și

achitarea datoriei acumulate la diferență dintre gradele de salarizare, iar Ministerul

Finanțelor a lăsat această cerere fără răspuns.

3

Potrivit pct.1) al hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 16 octombrie

2018, s-a luat act de cererile prealabile ale angajaților Curții Supreme de Justiție, Curții

de Apel Bălți și Curții de Apel Comrat, referitor la recalcularea și achitarea salariului

personalului, conform hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014.

Reclamanții consideră că, în temeiul art. 329 și 330 din Codul muncii sunt

îndreptățiți să solicite încasarea prejudiciului moral și penalităților, rezultate din

reținerea plății salariului.

La 17 ianuarie 2019, Hanganu Mariana, Odnostalco Tatiana, Juravliova Tatiana,

Miliș Natalia, Bolgar Liudmila, Mutaf Tatiana, Peoglo Olga, Grozdeva Olga, Guseinova

Svetlana, Dușcova Prascovia, Colceanov Vadim, Durlescu Alexei, Topal Anna, Arnaut

Liudmila, Șopova Elena, Erineț Marina, Topal Irina, Satirova Marina, au depus cerere

de concretizare a pretențiilor, prin care au solicitat:

Obligarea Curții de Apel Comrat să achite datoriile salariale acumulate din

diferența gradelor de salarizare, începând cu 01 octombrie 2015, până la intrarea în

vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23

noiembrie 2018, în vigoare din 30 noiembrie 2018, conform hotărârii Curții

Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, după cum urmează ; Hanganu Mariana,

datoria la salariul în mărime de 36 933, 34 lei; Odnostalco Tatiana, datoria la salariul în

mărime de 23 446, 51 lei; Juravliova Tatiana, datoria la salariul în mărime de 14 469,79

lei; Miliș Natalia, datoria la salariul în mărime de 3 378,80 lei; Bolgar Liudmila, datoria

la salariul în mărime de 5 360,41 lei; Mutaf Tatiana, datoria la salariul în mărime de 37

555,28 lei; Peoglo Olga, datoria la salariul în mărime de 30 602,96 lei; Grozdeva Olga,

datoria la salariul în mărime de 35 164,34 lei; Guseinova Svetlana, datoria la salariul în

mărime de 10 610,77 lei; Dușcova Prascovia, datoria la salariul în mărime de 33 874,17

lei; Colceanov Vadim, datoria la salariul în mărime de 5 186,60 lei; lui Durlescu Alexei,

datoria la salariul în mărime de 5 989,61 lei; Topal Anna, datoria la salariul în mărime

de 6 186,59 lei; Arnaut Liudmila, datoria la salariul în mărime de 1 238,74 lei; Șopova

Elena, datoria la salariul în mărime de 4 536,71 lei; Jeleva Elena, datoria la salariul în

mărime de 1726,13 lei; Erineț Marina, datoria la salariul în mărime de 6 754,30 lei;

Topal Irina, datoria la salariul în mărime de 1 511,67 lei; Satirova Marina, datoria la

salariul în mărime de 17 838,33 lei ;

încasarea din contul Curții de Apel Comrat în beneficiul reclamanților, plățile

suplimentare dobânda conform alin. (2), art. 330 din Codul muncii, din cauza reținerii

salariului, conform calculelor anexate, – Hanganu Mariana, suma de 61 623,76 lei;

Odnostalco Tatiana, 33 212,29 lei; Juravliova Tatiana, 18 950,70 lei; Miliș Natalia,

1552,60 lei; Bolgar Liudmila, 5 239,79 lei; Mutaf Tatiana, 61 442,67 lei; Peoglo Olga,

56 926,96 lei; Grozdeva Olga, 53 616,93 lei; Guseinova Svetlana, 6756,40 lei; Dușcova

Prascovia, 54 538,49 lei; Colceanov Vadim, 1588,68 lei; Durlescu Alexei, 1907,54 lei;

Topal Anna, 5 907,40 lei; Arnaut Liudmila, 2 199,57 lei; Șopova Elena, 11 064,89 lei;

Jeleva Elena, 532,41 lei; Erineț Marina, 7 591,66 lei; Topal Irina, 526,44 lei; Satirova

Marina, 42 565,87 lei;

încasarea în mod solidar din contul Curții de Apel Comrat și Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, a prejudiciului moral, în mărime de 10 000 lei, pentru

fiecare reclamant.

În cadrul examinării cauzei, la 26 aprilie 2019, reclamanții au depus o cerere prin

care au renunțat la pretențiile privind obligarea Curții de Apel Comrat să elaboreze

schema de încadrare, cu stabilirea salariilor conform gradelor prevăzute în hotărârea

4

Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, obligarea prezentării schemei de

încadrare modificată, Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobare, obligarea

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, să înregistreze schema de încadrare

modificată și obligarea Ministerului Finanțelor să aloce mijloace financiare

suplimentare, Curții de Apel Comrat.

Prin încheierea Judecătorie Comrat, sediul Central din 26 aprilie 2019, a fost

admis renunțul reclamanților la pretențiile respective.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat, sediul Central din 26 aprilie 2019, a fost

respinsă ca neîntemeiată, cererea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, privind

ridicarea excepției de tardivitate, înaintată în prezenta cauza civilă.

Prin încheierea Judecătorie Comrat, sediul Central din 2 septembrie 2019, cererea

de chemare în judecată depusă de reclamanți, în partea ce ține de solicitarea încasării în

mod solidar din contul Curții de Apel Comrat și Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova, a prejudiciului moral în mărime de a câte 10 000 lei, pentru fiecare reclamant,

a fost scoasă de pe rol, din motivul nerespectării procedurii prealabile, prevăzute de

legislația muncii.

Prin hotărârea Judecătoria Comrat, sediul Central din 2 septembrie 2019, cererea

de chemare în judecată a reclamanților a fost admisă parțial.

S-a încasat din contul Curții de Apel Comrat, datoria salarială în beneficiul

reclamanților, acumulată din diferența dintre gradele de salarizare, începând cu 01

octombrie 2015, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018,

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare de la 01 decembrie

2018, conform hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, după cum

urmează: Mariana Hanganu, suma de 36 933,34 lei; Tatiana Odnostalco, 23 466,51 lei;

Tatiana Juravliova, 14 469,79 lei; Natalia Miliș, 3 378,80 lei; Liudmila Bolgar, 5 360,41

lei; Tatiana Mutaf, 37 555,28 lei; Olga Peoglo, 30 602,96 lei; Olga Grozdeva, 35

164,34 lei; Svetlana Guseinova, 10 610,77 lei; Prascovia Dușcova, 33 874,17 lei;

Vadim Colceanov, 5 186,60 lei; Alexei Durlescu, 5 989,61 lei; Anna Topal, 6 186,59

lei; Liudmila Arnaut, 1 238,74 lei; Elena Șopova, 4 536,71 lei; - Elena Jeleva, datoria

la salariul în mărime de 1 726,13 lei; Marina Erineț, 6 754,30 lei; Irina Topal, 1

511,67 lei; Marina Satirova, 17 838,33 lei;

În rest acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 30 septembrie 2019,

reprezentantul Curții de Apel Comrat, Grigori Colev a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Comrat, sediul Central din 2 septembrie 2019, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Central din 2 septembrie 2019, cu

restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță instanța de contencios administrativ.

La 01 octombrie 2019, Hanganu Mariana, Odnostalco Tatiana, Juravliova

Tatiana, Miliș Natalia, Bolgar Liudmila, Mutaf Tatiana, Peoglo Olga, Grozdeva Olga,

Guseinova Svetlana, Dușcova Prascovia, Colceanov Vadim, Durlescu Alexei, Topal

Anna, Arnaut Liudmila, Șopova Elena, Erineț Marina, Topal Irina, Satirova Marina, au

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Central din 2 septembrie

2019, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Comrat în

partea respingerii pretenției de încasare din contul Curții de Apel Comrat, în beneficiul

reclamanților a plăților suplimentare în conformitate cu alin. (2), art. 330 Codul muncii,

5

din motivul reținerii plății salariului și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

pretenției.

La 2 octombrie 2019, reprezentantul Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova, Gavrilița Natalia a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat,

sediul Central din 2 septembrie 2019, solicitând, admiterea apelului, casarea încheierii

Judecătoriei Comrat, sediul Central din 26 aprilie 2019 și hotărârii din 2 septembrie

2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată

și tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2020 s-au respins ca nefondate

apelurile declarate de către Hanganu Mariana, Odnostalco Tatiana, Juravliova Tatiana,

Miliș Natalia, Bolgar Liudmila, Mutaf Tatiana, Peoglo Olga, Grozdeva Olga, Guseinova

Svetlana, Dușcova Prascovia, Colceanov Vadim, Durlescu Alexei, Topal Anna, Arnaut

Liudmila, Șopova Elena, Erineț Marina, Topal Irina, Satirova Marina, reprezentantul

Curții de Apel Comrat, Grigori Colev și reprezentantul Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, Gavrilița Natalia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Comrat,

sediul Central din 2 septembrie 2019.

La 8 mai 2020, Curtea de Apel Comrat a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Cahul din 18 februarie 2020 și a hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Central

din 2 septembrie 2019, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor

ierarhic inferioare și transmiterea cauzei la rejudecare, în instanța de contencios

administrativ.

În motivare a indicat că, prezenta acțiune urma a fi examinată în ordinea

contenciosului administrativ, deoarece reclamanții contestă de fapt un răspuns prin care

le s-a refuzat satisfacerea unor pretenții.

Răspunsul Curții de Apel Comrat din 24 octombrie 2018 în calitate de autoritate

publică, constituie un refuz de a soluționa în termen cererea prealabilă a reclamanților.

Într-un alt argument recurentul a menționat că, hotărârea Curții Constituționale

nr. 25 din 06 noiembrie 2014 nu poate servi ca bază de reexaminarea salariului în

condiția în care Parlamentul nu a făcut modificările corespunzătoare în lege.

Salarizarea funcționarilor publici în perioada anilor 2015-2018 s-a efectuat în

conformitate cu schemele de încadrare aprobate prin Legea nr.48 din 22 martie 2012.

La 15 mai 2020, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Cahul din 18 februarie 2020 și a hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Central

din 2 septembrie 2019, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor

ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, ca fiind

neîntemeiată.

În motivare a reiterat că, soluția instanțelor ierarhic inferioare este neîntemeiată.

Salarizarea funcționarilor publici poate fi efectuată doar în strictă conformitate cu

prevederile unei legi, iar majorarea acestuia nu poate avea loc în baza unei hotărâri a

Curții Constituționale. Declararea neconstituțională a unor prevederi din Legea

nr.48/2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici nu poate servi automat

ca bază de reexaminare a salariului în sensul majorării acestuia, deoarece în asemenea

situații se revigorează normele/actele anterioare declarării neconstituționale.

Interpretarea prevederilor Constituției constituie competența exclusivă a Curții

Constituționale, astfel, declararea neconstituțională a unor prevederi din Legea

nr.48/2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici a avut ca efect

6

revigorarea normelor anterioare declarării neconstituționale în materia salarizării în

privința reclamanților, fapt care a fost neîntemeiat ignorat de către instanțele ierarhic

inferioare la pronunțarea actelor judecătorești.

Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.55 din 11 mai 2012 (în vigoare până la

data de 11 ianuarie 2019) a fost aprobat formularul-tip al schemelor de încadrare pentru

personalul angajat în sectorul bugetar, iar formular conține și compartimentul salariul

lunar/de funcție/de bază (lei).

Pe parcursul anilor 2015-2018 Curtea de Apel Comrat a prezentat pentru

înregistrare Ministerului Finanțelor schemele de încadrare a personalului, fiind indicate

salariile lunare pentru funcționării publici din cadrul acestei instituții în mărimea

prevăzută de Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici.

Recurentul a invocat că, salarizarea funcționarilor publici din cadrul Curții de

Apel Comrat s-a efectuat în strictă conformitate cu schemele de încadrare, prezentate de

către această instituție.

Astfel, salarizarea nu poate fi efectuată în alt mod și mărime, decât cel prevăzut

de lege și schema de încadrare anuală, elaborată de către autoritatea publică

corespunzătoare și înregistrată de către Ministerul Finanțelor.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța menționează că

dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost pronunțat la 18 februarie 2020.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale

Potrivit dispoziției nr.1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență termenele de prescripție

și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se

suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr.

55 din 17 martie 2020.

La caz, cererile de recurs au fost declarate la 8 mai 2020 și respectiv 15 mai 2020

respectiv în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Astfel, la 25 mai 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților copia recursului,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

scrisorii, fiind recepționat, potrivit avizelor de recepție (f. d. 73-112 Vol. III).

Prin referința depusă la 16 iunie 2020, reclamanții au solicitat respingerea

recursurilor ca fiind neîntemeiate. Argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în dispoziția art. 432 alin. (2) (3) și (4) din Codul de procedură civilă, iar

motivele invocate în recurs, sunt similare motivelor invocate și în apel, asupra cărora

instanța s-a expus.

Intimații consideră că, concluzia instanței de apel este întemeiată și legală.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 iunie 2020 recursurile înaintate

de Curtea de Apel Comrat și Ministerul Finanțelor, s-au declarat admisibile.

Potrivit art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

7

recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către

intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în cererile de recurs, pe baza materialelor din

dosar, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că acestea sunt întemeiate și urmează a fi admise cu casarea

deciziei Curții de Apel Comrat din 18 februarie 2020 și trimiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel, din următoarele considerente.

În baza art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele dosarului Colegiul reține că, prin cererea prealabilă din 24

septembrie 2018, adresată Curții de Apel Comrat și Ministerului Finanțelor, reclamanții

au solicitat obligarea elaborării schemei de încadrare de către Curtea de apel Comrat cu

stabilirea salariilor, prezentarea schemei respective Consiliului Superior al Magistraturii

pentru aprobare, înregistrarea schemei la Ministerul Finanțelor, alocarea de către

Ministerul Finanțelor a mijloacelor financiare suplimentare, recalcularea și achitarea

datoriei de către Curtea de Apel privind diferența între gradele de salarizare din 01

octombrie 2014, conform hotărârii nr.25 din 6 noiembrie 2014 a Curții Constituționale.

Prin răspunsul din 24 octombrie 2014, Curtea de Apel Comrat a invocat

imposibilitatea stabilirii gradelor de salarizare majorate conform hotărârii nr.25 din 6

noiembrie 2014 a Curții Constituționale și respectiv recalcularea și achitarea diferenței

de salariu.

Nefiind de acord cu răspunsul dat, reclamanții s-au adresat în instanța de judecată

cu cerere de chemare în judecată invocând pretențiile din cererea prealabilă.

În cadrul examinării cauzei în instanța fond, reclamanții au renunțat la pretențiile

înaintate împotriva Curții de Apel Comrat și a Ministerului Finanțelor privind obligarea

elaborării schemei de încadrare de către Curtea de apel Comrat cu stabilirea salariilor;

obligarea de a prezenta schema respectivă Consiliului Superior al Magistraturii pentru

aprobare; obligarea de a înregistra schema de încadrare cu gradele de salarizare ale

salariaților la Ministerul Finanțelor; obligarea Ministerului Finanțelor de a aloca

mijloace financiare suplimentare Curții de Apel Comrat.

Prin încheierea Judecătorie Comrat, sediul Central din 26 aprilie 2019, renunțul

reclamanților la pretențiile respective, a fost admis.

Ulterior, printr-o cerere de concretizare a pretențiilor reclamanții în final au

solicitat achitarea datoriei de către Curtea de Apel privind diferența între gradele de

salarizare din 01 octombrie 2014, conform hotărârii nr.25 din 6 noiembrie 2014 a Curții

Constituționale conform calculelor prezentate; încasarea din contul Curții de Apel

Comrat în beneficiul reclamanților, plățile suplimentare dobânda conform alin. (2), art.

330 din Codul muncii, din cauza reținerii salariului, conform calculelor anexate ;

încasarea în mod solidar din contul Curții de Apel Comrat și Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, a prejudiciului moral, în mărime de 10 000 lei, pentru fiecare

reclamant.

8

Colegiul reține că, obiectul cererii de chemare în judecată și natura litigiului este

dintre angajator și salariați și respectiv se examinează prin prisma Codului muncii.

Potrivit dispozițiilor art.332 alin. (1) și (2) din Codul muncii cererea scrisă a

salariatului privind repararea prejudiciului material și celui moral se prezintă

angajatorului. Angajatorul este obligat să înregistreze cererea respectivă, s-o examineze

și să emită ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) corespunzător în termen de 10 zile

calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducând-l la cunoștință salariatului sub

semnătură ;

Dacă salariatul nu este de acord cu ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea)

angajatorului sau dacă ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) nu a fost emis în termenul

prevăzut la alin.(1), salariatul este în drept să se adreseze cu o cerere în instanța de

judecată pentru soluționarea litigiului individual de muncă apărut (titlul XII).

Deci, norma menționată, reglementează modalitatea în care se realizează procedura

în cazul apariției unui situație de conflict între părți.

La caz, având în vedere că, după renunțul parțial al unor pretenții reclamanții și-au

concretizat solicitările, instanța investită cu judecarea fondului examinând cauza nu a

stabilit dacă pentru cerința din cererea de concretizare a pretențiilor privind achitarea

datoriei de către Curtea de Apel formată din diferența între gradele de salarizare din 01

octombrie 2014, conform hotărârii nr.25 din 6 noiembrie 2014 a Curții Constituționale

s-a respectat procedura prevăzută de art. 332 alin.(1) din Codul muncii.

Instanța de recurs constată că, reclamanții cer o plată prevăzută de Codul muncii,

respectiv instanța trebuie să rezolve mai întâi această excepție procesuală, de fond, care

este în strânsă legătură cu pretenția dedusă judecății, mai exact exercițiul dreptului la

acțiune.

Or, condiția îndeplinirii procedurii prealabile, ca o condiție de exercitare a

dreptului la acțiune, este reglementat de art. 332 alin.(1) din Codul muncii.

În conformitate cu art. 373 alin. (2) din Codul de procedură civilă în limitele

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces.

Prin urmare, instanței de apel i se transmite dreptul de a judeca pricina de la o

instanță de fond la o altă instanță ierarhic superioară și astfel, are obligația de a rejudeca

fondul pricinii.

Așadar, fiind investită cu judecarea fondului, instanța de apel urma să

concretizeze circumstanțele date.

Pornind de la aceste aspecte, în speță, instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un

fel asupra procedurii prevăzute de art. 332 alin.(1) din codul muncii, iar ca urmare,

motivarea nu întrunește cerințele procedurale prevăzute de art. 241 alin.5) Cod

procedură civila, pentru ca nu arată, în concret, motivele de fapt si de drept care au

format convingerea instanței și care au condus la soluția emisă.

În aceasta situație, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar asupra

hotărârii pronunțate, iar analizarea, direct în faza recursului, a motivelor ar duce la

privarea părții de un grad de jurisdicție si implicit la încălcarea principiului "non omisso

medio", ceea ce este inadmisibil.

9

Așadar, instanța de apel a încălcat principiile funcționale ale dreptului procesual

civil, fapt ce determină instanța de recurs să caseze decizia instanței de apel.

Lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată.

Astfel, din considerentele menționate eroarea judecătorească nu poate fi corectată

de către instanța de recurs, și astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2020, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Curtea de Apel Comrat și Ministerul Finanțelor.

Se casează decizia Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2020, adoptată în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Hanganu Mariana, Odnostalco

Tatiana, Juravliova Tatiana, Miliș Natalia, Bolgar Liudmila, Mutaf Tatiana, Peoglo

Olga, Grozdeva Olga, Guseinova Svetlana, Dușcova Prascovia, Colceanov Vadim,

Durlescu Alexei, Topal Anna, Arnaut Liudmila, Șopova Elena, Erineț Marina, Topal

Irina, Satirova Marina împotriva Curții de Apel Comrat și Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, privind încasarea datoriei salariale acumulată din diferența dintre

gradele de salarizare și încasarea dobânzii pentru reținerea salariului, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

10