2ra-570/20 — repararea prejudiciului material.

Dosarul nr. 2ra-570/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Țonov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Muruianu, A. Pahopol, N. Budăi)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Petru

Burea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Marat Buzeacov

împotriva lui Petru Burea cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Petru Burea și a fost menținută hotărârea din 05 august

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 10 ianuarie 2019, Marat Buzeacov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Petru Burea cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că este proprietarul autovehiculului de

model Lexus RX450H cu numărul de înmatriculare XXXXX, în baza certificatului de

înmatriculare nr. XXXXX din 29 mai 2018.

A indicat că la data de 12 iulie 2018, a fost agresat în stradă de către vecinii Maxim

Burea și Petru Burea, iar ultimul, prin aplicarea loviturilor cu picioarele, i-a deteriorat

automobilul ce îi aparține. Pe faptul dat a fost întocmit în privința lui Petru Burea

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04400043 în conformitate cu art. 354

din Codul contravențional – huliganismul nu prea grav și procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI04400045 în temeiul art. 104 din Codul contravențional –

distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine, fiind sancționat cu amendă

potrivit răspunsului nr. 19989 din 06 septembrie 2018 al Inspectoratului de Poliție

Rîșcani.

Marat Buzeacov a susținut că în cadrul procesului contravențional, i-a propus de

mai multe ori pârâtului să-i repare prejudiciul material cauzat, însă până în prezent ultimul

nu a întreprins măsuri în vederea reparării benevole a prejudiciului. Prin urmare, deoarece

1

pârâtul nu a achitat benevol paguba materială cauzată, s-a adresat specialiștilor pentru a

determina mărimea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea automobilului său, la

18 iulie 2018 fiind întocmit actul de examinare a mijlocului de transport nr. 1525/07A,

conform căruia au fost stabilite deteriorările cauzate automobilului. Pârâtul a fost invitat

la examinarea automobilului cu scrisoare recomandată, însă acesta nu s-a prezentat.

A relatat că prin raportul de evaluare a pagubei nr. 1525/07A din 20 iulie 2018, s-

a stabilit că valoarea prejudiciului care i-a fost cauzat prin acțiunile pârâtului constituie

10 240,46 de lei. În scopul evitării unui proces judiciar cu privire la încasarea forțată a

sumei prejudiciului cauzat prin acțiunile pârâtului, a expediat în adresa acestuia o

somație, prin care i-a propus să restituie benevol prejudiciul material cauzat prin

deteriorarea automobilului, somație care a fost recepționată de către Petru Burea la data

de 08 septembrie 2019, dar care a rămas fără răspuns.

A solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 10 240,46 de lei cu titlu de

prejudiciu material, sumei de 308 lei cu titlu de taxă de stat, 400 de lei – achitați pentru

întocmirea raportului de daune, 7,15 lei – cheltuieli poștale și 1000 de lei – cheltuieli

pentru serviciile avocatului.

Prin hotărârea din 05 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă acțiunea depusă de către Marat Buzeacov și au fost încasate din contul lui Petru

Burea în beneficiul lui Marat Buzeacov suma de 10 240 de lei cu titlu de prejudiciu

material, suma de 400 de lei pentru examinarea și evaluarea pagubei, suma de 1000 de

lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică, suma de 7,15 lei pentru

expedieri poștale și suma de 308 lei cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu plata

taxei de stat la depunerea acțiunii.

Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Petru Burea și a fost menținută hotărârea din 05 august 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin procesul-verbal cu privire

la contravenție din 20 iulie 2018, Petru Burea a fost sancționat cu amendă pentru

deteriorarea bunurilor străine și anume, pentru că acesta a lovit cu piciorul în ușa

automobilului de model Lexus cu nr. de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Marat

Buzeacov, comițând astfel contravenția prevăzută de art. 104 Cod contravențional. Din

procesul-verbal de constatare la fața locului, întocmit la data de 12 iulie 2018 și a planșei

fotografice, rezultă că automobilului i-au fost aduse deteriorări la ușa stângă.

Instanța de apel a reținut că potrivit actului de examinare a mijlocului de transport

auto nr.1525/07A din 18 iulie 2018, întocmit de SRL ”Exauto-Plus”, în rezultatul

examinării s-a stabilit că automobilul are următoarele avarieri: ușă față stânga, ușă spate

stânga, mâner exterior ușă față stânga. Astfel, conform raportului de evaluare a pagubei

nr.1525/07A la actul de examinare din 18 iulie 2018 al automobilului, valoarea

prejudiciului cauzat proprietarului autovehiculului enunțat constituie 10 240,46 de lei.

Reieșind din circumstanțele expuse, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind

întemeiată concluzia instanței de fond privind admiterea integrală a acțiunii, or, fapta

ilicită și vinovăția lui Petru Burea în comiterea acesteia au fost constatate prin procesul-

verbal cu privire la contravenție, iar prejudiciul material cauzat - prin actul de examinare

2

a mijlocului de transport. Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 45 alin. (1) din Codul

contravențional și art. 1398 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), Petru

Burea este obligat să repare prejudiciul material cauzat lui Marat Buzeacov.

La data de 14 ianuarie 2020, Petru Burea a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 14

noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material.

A indicat că instanța de apel a ignorat faptul că în cadrul cauzei contravenționale

intimatul nu a fost recunoscut în calitate de victimă sau parte civilă. De asemenea, nu a

văzut ca ofițerul de poliție să fi făcut fotografii la momentul cercetării locului

incidentului.

Recurentul consideră că sunt motive întemeiate de a recunoaște nulitatea actului de

examinare a mijlocului de transport auto nr. 1525/07A din 18 iulie 2018 și a raportului

de evaluare a pagubei din 20 iulie 2018, conform prevederilor art. 322, 327, 328, 330-

334, 339, 341 și 346 din Codul civil și art. 9 alin. (1), 11 din Legea cu privire la activitatea

de evaluare nr. 989 din 18 aprilie 2002.

A susținut că la 12 iulie 2018, l-a apelat pe intimat pentru a opri apa în apartamentul

său, pe care îl dă în chirie, ce se află deasupra apartamentului lui. Ulterior, fiind lângă

casă, l-a rugat pe Marat Buzeacov să coboare din automobil, însă nu i l-a deteriorat, doar

au comunicat pe un ton mai ridicat. Intimatul a chemat poliția, care a aplicat amendă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 noiembrie

2019.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Petru Burea la

data de 09 decembrie 2019, conform scrisorii de însoțire nr. 13563 (f.d. 125), însă lipsesc

date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la data de 14 ianuarie 2020, este în termen.

La 25 februarie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Marat

Buzeacov și reprezentantului acestuia, avocatul Andrei Beruciașvili (f.d. 150-153), cu

înștiințarea despre depunerea referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

3

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Petru Burea nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

4

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Petru Burea

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Petru Burea, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Petru Burea se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5