2rh-43/20 — declararea nulitatii casatoriei

Dosar nr. 2rh-43/20

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud: I. Țurcanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Zubati, N. Traciuc, V. Pruteanu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: N. Clima, A. Cobăneanu, S. Filinvoca, V. Arhip, V.Doagă)

Î N C H E I E R E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecători: Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de către Dumitru Boșcăneanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru

Boșcăneanu, Natalia Boșcăneanu și Procurorul sectorului Centru, mun. Chișinău

împotriva Rodicăi Boșcăneanu cu privire la declararea nulității căsătoriei,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 07 mai 2010, Dumitru Boșcăneanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Rodicăi Boșcăneanu cu privire la declararea nulității căsătoriei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 01 noiembrie 2009 a decedat

bunelul său Nicolae Boșcăneanu, însă cu puțin timp înainte de deces, ultimul a primit

în casa sa, o necunoscută pe nume Rodica Macaleț, care, căuta să închirieze o gazdă

și dacă prețul pentru chirie nu va fi mare, dânsa i-a promis să-l ajute pe bunelul său.

Dumitru Boșcăneanu a relatat că după decesul bunelului a aflat că, la 08 mai

2009, acesta a încheiat căsătoria cu Rodica Macaleț. Astfel, a considerat că, Rodica

Macaleț (Boșcăneanu), născută la 03 mai 1967, originară din r-nul Nisporeni, satul

Șișcani, a încheiat această căsătorie cu intenția de a beneficia de dreptul asupra averii

bunelului său, sau cel puțin asupra unei părți din avere.

Reclamantul a mai indicat că scopul urmărit de către pârâtă, a fost posibil de

realizat doar prin încheierea căsătoriei cu bunicul său, deoarece ultimul fiind de o

vârstă înaintată (83 de ani), a putut fi zăpăcit prin șiretlic și dus în eroare.

Totodată, Dumitru Boșcăneanu a specificat că la momentul depunerii cererii de

chemare în judecată, pârâta a depus cerere de acceptare a succesiunii, în calitate de

soție a bunelului său, însă realizarea acestui drept este viciat și afectează drepturile la

moștenire a succesorilor defunctului Nicolae Boșcăneanu.

Reclamantul a solicitat declararea nulității căsătoriei încheiate între Nicolae

Boșcăneanu și Rodica Macaleț și înregistrată la OSC Centru, mun. Chișinău, cu nr.

145 din 08 mai 2009.

1

La 19 iulie 2010, Procurorul sectorului Centru, mun. Chișinău, Nicolae Geru,

în interesele Nataliei Boșcăneanu și lui Dumitru Boșcăneanu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Rodicăi Boșcăneanu, intervenient accesoriu Oificul

Stării Civile sectorul Centru, mun. Chișinău, solicitând declararea nulității căsătoriei

încheiate între Nicolae Boșcăneanu și Rodica Macaleț.

În motivarea cererii, Procurorul a indicat că în cadrul Procuraturii secotului

Centru, mun. Chișinău a parvenit cererea lui Dumitru Boșcăneanu, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Gh. Asachi 52, ap. 11, prin care a solicitat intervenția organelor

procuraturii, prin înaintarea unei cereri de chemare în judecată cu privire la declararea

nulității căsătoriei.

Totodată, Procurorul Nicolae Geru a relatat că potrivit legislației în vigoare la

momentul depunerii cererii, persoanele înregistrează căsătorie pentru a întemeia o

familie, însă în cazul dat, intenția Rodicăi Macaleț (Boșcăneanu) nu a fost de a

întemeia o familie cu Nicolae Boșcăneanu, dar avea scop de a acapara averile acestuia

și anume bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. Anton Crihan 42/1.

Mai mult, s-a menționat că verificând actele prezentate de către șoți OSC

Centru s-a stabilit că acestea corespunde legislației în vigoare, fiind prezentate și

certificatele privind starea de sănătate a persoanelor ce urma să încheie căsătoria, însă

în urma verificării datelor și a fișelor medicale s-a stabilit că Nicolae Boșcăneanu și

Rodica Macaleț, nu au efectuat examenul medical de facto, fapt confirmat prin lipsa

în fișa medicală a lui Nicolae Boșcăneanu, a rezultatelor și analizele efectuate, iar date

că Rodica Macaleț a efectuat examenul medical, nu există.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2010 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

acțiunea înaintată de către Dumitru Boșcăneanu s-a admis integral.

S-a declarat nulă căsătoria încheiată între Nicolae Boșcăneanu și Rodica

Macaleț (Boșcăneanu), înregistrată cu nr. 145 la 08 august 2003, de către OSC Centru,

mun. Chișinău.

S-a dispus încasarea din contul Rodicăi Boșcăneanu în benficiul lui Dumitru

Boșcăneanu a taxei de stat în sumă de 100 lei (vol. I, f.d. 156-159).

La 28 septembrie 2010, Rodica Boșcăneanu a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 23 septembrie 2010 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Rodica Boșcăneanu și s-a menținut hotărârea din 23 septembrie

2010 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (vol. I, f.d. 184-188).

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că luând în considerare datele și

fișele medicale, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că Nicolae Boșcăneanu și

Rodica Macaleț, nu au efectuat examenul medical de facto, fapt confirmat prin lipsa

în fișa medicală a lui Nicolae Boșcăneanu a rezultatelor analizelor efectuate.

La 28 iulie 2011, Rodica Boșcăneanu, reprezentată de avocatul Igor Topală a

declara recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 13 decembrie 2011, reprezentantul intimatului Galina Chiricenco a depus

referință la cererea de recurs, solicitând declararea recursului ca inadmisibil în temeiul

art. 433, lit. b) și 434 Cod de procedură civilă (vol. I, f.d. 207).

2

Prin decizia din 14 decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Rodica Boșcăneanu și s-a casat decizia din 19 aprilie 2011 a Curții

de Apel Chișinău, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare

în judecată depusă de Dumitru Boșcăneanu (f.d. 208-213)

Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a indicat că articolul 42 din Codul

Familiei nr. 1316 din 26 octombrie 2000, (în vigoare la momentul examinării cauzei),

prevedea că dreptul de a cere declararea nulității căsătoriei îl au următoarele persoane:

soțul minor, părinții lui (tutorii), autoritatea tutelară sau procurorul, dacă căsătoria a

fost încheiată de o persoană care nu a atins vîrsta matrimonială și această vîrstă nu a

fost redusă în modul stabilit. După atingerea de către soțul minor a vîrstei de 18 ani,

dreptul de a cere declararea nulității căsătoriei îi aparține numai lui; soțul ale cărui

drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei, precum și procurorul în cazurile

viciului de consimțămînt; soțul care nu a știut despre existența impedimentelor la

căsătorie, tutorele soțului declarat incapabil, soțul din căsătoria precedentă

nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi și interese au fost lezate în urma

căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilor art.15, precum și autoritatea tutelară

sau procurorul, în cazurile menționate mai sus; soțul de bună-credință și procurorul,

în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă. Examinarea cererii privind

declararea nulității căsătoriei încheiate cu un minor care nu a atins vîrsta matrimonială

sau cu o persoană declarată incapabilă are loc cu participarea obligatorie a

reprezentantului autorității tutelare.

Astfel, Colegiul judiciar a relatat că, la caz, Dumitru Boșcăneanu nu dispunea

de dreptul de a solicitat declararea nulității căsătoriei, iar procurorul a avut dreptul să

depună cererea de chemare în judecată în temeiul art. 42 alin. (1), lit. a), b), c) și d)

din Codul Familiei și doar încadrarea procurorului în aceste norme de drept famiale,

poate constitui temei de inițiere a unei proceduri judiciare.

Totodată, instanța de recurs a conchis că procurorul nu dispunea de calitatea

procesuală respectivă pentru a depune cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea din 19 decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție s-a corectat

din oficiu eroarea strecurată în dispozitivul deciziei din 14 decembrie 2011, prin

indicarea în dispozitiv că: s-a admis recursul declarat de Rodica Boșcăneanu, s-a casat

decizia din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 23 septembrie

2010 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fiind pronunțată o nouă hotărâre de

respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Dumitru Boșcăneanu

La 28 februarie 2020, Dumitru Boșcăneanu a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 14 decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, solicitând

admiterea cererii, casarea deciziei contestate și a încheierii din 19 decembrie 2011 cu

menținerea spre rejudecare a cererii de recurs depusă de Rodica Boșcăneanu

împotriva deciziei din 19 aprilie 2011.

În motivarea cererii, Dumitru Boșcăneanu a relatat că luând în considerare că

prin decizia din 14 decembrie 2011 și încheierea din 19 decembrie 2011 s-au casat

actele de dispoziție ale instanțelor ierarhic inferioare, iar prin hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului s-a constatat încălcarea dreptului său la un proces

echitabil, în conformitate cu prevederile art. 449, lit. h) Cod de procedură civilă, există

un temei incontestabil de retractare a actelor judecătorești contestate.

Revizuentul a mai indicat că încălcarea dreptului său ca succesor legal al

bunicului Nicolae Boșcăneanu, poate fi remediat prin casarea deciziei și încheierii

3

instanței de recurs, cu rejudecarea ulterioară a recursului declarat de către Rodica

Boșcăneanu.

Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire, în raport cu materialele

cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este întemeiată și urmează a fi

admisă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de admitere a cererii de

revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul reține că, Dumitru Boșcăneanu a depus cererea de revizuire în temeiul

art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă, care prevede că revizuirea se declară în cazul

în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din actele cauzei se constată că, la 10 decembrie 2019, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Grăjdianu și alții împotriva

Republicii Moldova, prin care a admis cererea nr. 45822/12 depusă de către Dumitru

Boșcăneanu și a constatat violarea articolului 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale (vol. II, f.d. 15-22).

În conformitate cu art. 450 lit. e) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii sau deciziei Curții Europene

a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit. h).

Astfel, după cum s-a constatat din materialele cauzei, hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului a fost pronunțată la 10 decembrie 2019 (vol. II, f.d. 15-25), iar

cererea de revizuire a fost depusă la 28 februarie 2020 (vol. II, f.d. 3-5).

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul s-a conformat

prevederilor legale și a depus cererea de revizuire în termen.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție atestă că Dumitru Boșcăneanu a depus cerere de revizuire în temeiul art. 449

lit. h) Cod de procedură civilă, în contextul pronunțării de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a hotărârii cu privire la violarea articolul 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

precum și pentru remedierea prioritară a încălcării dreptului său la nivel național.

În fața Curții, Dumitru Boșcăneanu a pretins încălcarea drepturilor sale

garantate de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale și anume că, prin decizia din 14 decembrie

2011 și încheierea din 19 decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, emisă în cadrul

procesului intentat de către Procurorul sectorului Centru, mun. Chișinău, Dumitru

Boșcăneanu și Natalia Boșcăneanu împotriva Rodicăi Boșcăneanu, la care recursul

declarat de către ultima a fost depus și examinat cu emiterea termenului prevăzut de

art. 434 Cod de procedură civilă.

De menționat că, prin decizia din 14 decembrie 2011 și încheierea din 19

decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către

Rodica Boșcăneanu și s-a casat decizia din 19 aprilie 2011 și hotărârea din 23

4

septembrie 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fiind pronunțată o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Procurorul sectorului Centru, mun.

Chișinău, Dumitru Boșcăneanu și Natalia Boșcăneanu, însă fără a examina momentul

recepționării deciziei contestate de către Rodica Boșcăneanu și depunerea cererii de

recurs.

Având în vedere considerentele menționate este necesar de a puncta asupra

faptului că prin admiterea spre examinare a unei cereri fără respectarea rigorilor

privind condițiile de admisibilitate, în particular a termenul de prescripție, instanța de

judecată a admis încălcarea dreptului lui Dumitru Boșcăneanu la un proces echitabil.

Totodată, Colegiul judiciar menționează că, la 13 decembrie 2011,

reprezentantul lui Dumitru Boșcăneanu, Galina Chiricenco a depus refeință la cererea

de recurs, invocând nerespectarea de către Rodica Boșcăneanu a termenului prevăzut

de art. 434 Cod de procedură civilă (în vigoare la momentul examinării cauzei), însă

din motivarea deciziei contestate, nu se atestă că instanța de recurs a dezbătut acest

argument.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea

de revizuire depusă de către Dumitru Boșcăneanu, de a casa decizia din 14 decembrie

2011 și încheierea din 19 decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție, cu reținerea

cauzei pentru examinarea cererii de recurs depusă de Rodica Boșcăneanu împotriva

deciziei din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 269-270, art. 449 lit. h), art. 452 și art. 453 alin. (1) lit.

b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite cererea de revizuire depusă de către Dumitru Boșcăneanu.

Se casează decizia din 14 decembrie 2011 și încheierea din 19 decembrie 2011

a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de către Dumitru Boșcăneanu, Natalia Boșcăneanu și Procurorul sectorului Centru,

mun. Chișinău împotriva Rodicăi Boșcăneanu cu privire la declararea nulității

căsătoriei, cu reținerea cauzei pentru examinarea cererii de recurs depusă de Rodica

Boșcăneanu împotriva deciziei din 19 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecători: Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5