3ra-662/20 — contestarea actului administrativ

3ra-662/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-662/20

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud: M. Diaconu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Pruteanu, S. Caitaz, I. Cimpoi)

DECIZIE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Întovărășirea Pomicolă ,,Valea Salcîmilor”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla împotriva Consiliului comunal Trușeni și Primăria

satului Trușeni, mun. Chișinău, intervenient accesoriu Întovărășirea Pomicolă ,,Valea

Salcîmilor” cu privire la anularea deciziei privind abrogarea deciziei de privatizare a

lotului,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2013 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla, fiind casată hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 iulie 2012, prin care acțiunea a fost

respinsă, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 08 aprilie 2010, reclamanții Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla s-au adresat în

instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și

Consiliului comunei Trușeni, mun. Chișinău cu privire la anularea deciziei privind

abrogarea deciziei de privatizare a lotului nr. 07/5 din 26 august 2009.

În motivarea acțiunii, Serghei Balaniuc și Alla Balaniuc au indicat că la data de

30 decembrie 2005, Consiliul com. Trușeni mun. Chișinău a emis decizia nr. 13/1 cu

privire la permisiunea de privatizare a loturilor în întovărășirile pomilegumicole, iar la

7 februarie 2006 împreună cu Primăria comunei Trușeni, mun. Chișinău au încheiat

contractul nr. 548 de vânzare-cumpărare a lotului de pământ nr. XXXXXX, suprafața

XXXXXX m2.

La 22 februarie 2006 a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu numărul cadastral XXXXXX, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor

de terenuri cu nr. XXXXXX din 22 decembrie 2006, iar din anul 2006 reclamanții dețin

terenul în proprietate înregistrată, prelucrând terenul, achitând impozitele și taxele.

Reclamanții au mai indicat că la 21 decembrie 2007, Serghei Balaniuc a donat

terenul mamei sale Allei Balaniuc, fiind întocmit contractul de donație nr. 6232,

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

1

La 11 noiembrie 2008, Primăria comunei Trușeni a eliberat certificatul de

urbanism nr. 248, la cererea Allei Balaniuc, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, iar

la 16 februarie 2009 autorizația de construire nr. 189, pentru construcția casei de livadă.

Au relatat că fără a fi informați, la data de 26 august 2009, Consiliul com. Trușeni

prin decizia nr. 07/5 din 26 august 2009 a abrogat decizia nr. 13/1 din 30 decembrie

2005 „cu privire la privatizarea loturilor în întovărășirile pomilegumicole”.

Au explicat că la data de 16 februarie 2010, s-au adresat pârâtului cu o cerere

prealabilă privind anularea deciziei nr. 07/5 din 26 august 2009, însă prin răspunsul

nr. 80 din 10 martie 2010 le-a fost comunicat că actul administrativ contestat poate fi

anulat doar de instanța de judecată.

Au evidențiat că Procuratura Buiucani, mun. Chișinău a examinat legalitatea

privatizării și înstrăinării lotului de pământ nr. XXXXXX, emițând la data de

15 iulie 2009 ordonanța de neîncepere a urmăririi penale.

Reclamanții, considerând că decizia contestată este ilegală au solicitat anularea

deciziei nr. 07/5 din 26 august 2009 cu privire la abrogarea deciziei nr. 13/1 din

30 decembrie 2005 privind privatizarea loturilor în întovărășirile pomilegumicole și

încasarea prejudiciului material în mărime de 12000 lei.

Prin hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău acțiunea

a fost admisă parțial. S-a anulat decizia Consiliului comunei Trușeni nr. 07/5 din

26 august 2009, cu privire la abrogarea deciziei Consiliului comunei Trușeni nr. 13/1

din 30 decembrie 2005 privind privatizarea loturilor în întovărășirile pomilegumicole.

Întovărășirea pomicolă „Valea Salcîmilor”, succesorul Î.P. „Jeleznodorojnic”, a

contestat cu cerere de revizuire hotărârea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău pe motiv că hotărârea judecătorească atinge drepturile patrimoniale ale

Întovărășirii Pomicole „Valea Salcîmilor” prin neatragerea acesteia în proces.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2010 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Întovărășirea

Pomicolă „Valea Salcîmilor”.

Prin decizia din 17 martie 2011 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul

declarat de Întovărășirea Pomicolă „Valea Salcîmilor”, fiind casată încheierea din

10 noiembrie 2010 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu emiterea unei noi

încheieri privind admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 24 iunie 2010 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu restituirea pricinii pentru rejudecare în aceiași

instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 29 aprilie 2011, Întovărășirea Pomicolă ,,Valea Salcîmilor”, a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 2 iulie 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, acțiunea a

fost respinsă integral ca nefondată.

Prin decizia din 23 ianuarie 2013 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Serghei Balaniuc și Ala Balaniuc, fiind casată hotărârea din 2 iulie 2012 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

parțială a acțiunii. S-a anulat decizia Consiliului comunal Trușeni nr. 07/5 din 26 august

2009 privind abrogarea deciziei nr. 13/1 din 30 decembrie 2005 de privatizare a lotului

din Întovărășirea Pomicolă „Jeleznodorojnic”. În rest, pretențiile înaintate în pricina

dată au fost respinse.

În dezacord cu decizia enunțată, Întovărășirea Pomicolă „Valea Salcîmilor”, la

data de 14 mai 2013 a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. Recurenta

2

Întovărășirea Pomicolă „Valea Salcîmilor” a mai solicitat încasarea din contul

intimaților Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla a cheltuielilor de judecată.

În motivarea amplă a recursului, recurenta a indicat în esență că, decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe sânt pasibile de a fi casate pe motivul încălcării

normelor de drept procedural și a celor de drept material, manifestată prin neaplicarea

legii care trebuia să fie aplicată, precum și prin interpretarea eronată a legii.

În acest context a indicat că, intimatul Balaniuc Serghei a tăinuit faptul că pe lotul

de teren nr. 271 din întovărășirea pomicolă „Valea Salcîmilor” este amplasată clădirea

administrativă a întovărășirii.

Prin urmare, la obținerea deciziei și în procesul încheierii contractului de vânzare-

cumpărare a lotului litigios, intimatul Balaniuc Serghei a manifestat un comportament

dolosiv și viclean.

Din aceste considerente, decizia nr. 13/1 din 30 decembrie 2005, contractul de

vânzare-cumpărare nr. 548 din 7 februarie 2006, titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. XXXXXX din 22 decembrie 2006, eliberat pe numele

intimatului Balaniuc Serghei, precum și contractul de donație a terenului dat din

21 decembrie 2007, urmează a fi declarate nule de la data încheierii.

La 21 august 2013, Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla, reprezentați de avocatul

Bezverhnii Aliona a depus referință prin care au solicitat respingerea recursului și

menținerea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 25 septembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Întovărășirea pomicolă „Valea Salcîmilor” a fost declarat inadmisibil din

motiv că a fost depus tardiv.

Prin încheierea din 26 februarie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Întovărășirea Pomicolă „Valea

Salcîmilor” împotriva încheierii din 25 septembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție.

La 10 iulie 2019, Agentul Guvernamental a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat admiterea cererii de revizuire, recunoașterea expresă a încălcării dreptului

Întovărășirii Pomicole „Valea Salcîmilor” garantat de către articolul 6 § 1 din

Convenție, casarea încheierilor din 25 septembrie 2013 și 26 februarie 2014 a Curții

Supreme de Justiție, admiterea spre examinare a cererii de recurs declarate de către

Întovărășirea Pomicolă „Valea Salcîmilor” ca fiind depusă în termen și examinarea

acesteia în ședință publică, cât și acordarea satisfacției echitabile pentru încălcarea

constatată prin aplicarea directă a art. 41 din Convenție într-un cuantum proporțional

cu cel acordat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în

calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu moral și/sau material, inclusiv

costuri și cheltuieli de judecată în beneficiul Întovărășirii pomicole „Valea Salcîmilor”.

Prin încheierea din 30 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

constatată încălcarea dreptului Întovărășirii Pomicole „Valea Salcîmilor” la un proces

echitabil garantat de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

S-a admis în parte cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental al

Republicii Moldova.

S-a casează încheierea din 25 septembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție prin

care recursul declarat de Întovărășirea Pomicolă „Valea Salcîmilor” s-a declarat

inadmisibil, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei

Balaniuc și Ala Balaniuc împotriva Consiliului comunei Trușeni și Primăria satului

Trușeni, mun. Chișinău cu privire la anularea deciziei privind abrogarea deciziei de

3

privatizare a lotului și s-a reținut prezenta cauza civilă în procedura Curții Supreme de

Justiție pentru examinarea admisibilității recursului declarat de Întovărășirea pomicolă

„Valea Salcîmilor” împotriva deciziei din 23 ianuarie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi

soluționate de Agentul guvernamental al Republicii Moldova, prin intermediul

Guvernului Republicii Moldova.

S-a respins cererea de revizuire declarată de Agentul Guvernamental al Republicii

Moldova împotriva încheierii din 26 februarie 2014 a Curții Supreme de Justiție prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Întovărășirea Pomicolă

„Valea Salcîmilor”.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ

se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

admisibil recursul depus de Î.P. „Valea Salcîmilor”.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În conformitate cu art. 14 alin. (1) și (2) lit. d) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, consiliul local are drept de inițiativă și

decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin

de competența altor autorități publice. Pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii

privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele

4

competențe: decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind

bunurile domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în

condițiile legii.

Conform art. 20 alin. (1), (2) și alin. (4) din aceiași Lege, deciziile consiliului local

se semnează, în cel mult 5 zile de la data desfășurării ședinței lui, de președintele

acesteia și se contrasemnează de secretarul consiliului. Deciziile privind numirea și

încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului consiliului nu se contrasemnează.

Pentru fiecare ședință, consiliul desemnează un consilier care va semna decizia

consiliului în cazul în care președintele ședinței se va afla în imposibilitatea de a o

semna.

În cazul în care secretarul consiliului consideră că decizia consiliului este ilegală,

el este în drept să nu o contrasemneze și să solicite consiliului reexaminarea acestei

decizii.

În cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, primarul

sesizează oficiul teritorial al Cancelariei de Stat și/sau instanța de contencios

administrativ.

După cum denotă actele cauzei, înaintând acțiunea în judecată împotriva

Consiliului comunal Trușeni și Primăriei satului Trușeni, mun. Chișinău, intervenient

accesoriu Î.P. ,,Valea Salcîmilor”, Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla au solicitat

anularea deciziei nr. 07/5 din 26 august 2009 cu privire la abrogarea deciziei nr. 13/1

din 30 decembrie 2005 privind privatizarea loturilor în întovărășirile pomilegumicole

și încasarea prejudiciului material în mărime de 12 000 lei.

Fiind investită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii acțiunii.

Judecând apelul declarat de către Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla, instanța de

apel motivat și amplu argumentat, pronunțându-se asupra tuturor aspectelor importante

pentru soluționarea cauzei, temeinic a ajuns la concluzia admiterii apelului declarat de

către Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla, netemeiniciei hotărârii primei instanțe și corect

a emis o nouă hotărâre de admitere în parte a acțiunii prin care a dispus anularea deciziei

Consiliului com. Trușeni nr. 07/5 din 26 august 2009 privind abrogarea deciziei nr. 13/1

din 30 decembrie 2005 de privatizare a lotului din Î.P. „Jeleznodorojnic”. În rest,

pretențiile înaintate în pricina dată au fost respinse.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că din materialele dosarului

rezultă cu certitudine că la data de 30 decembrie 2002, Consiliul comunal Trușeni a

emis decizia nr. 13/1 cu privire la permisiunea de privatizare a loturilor pomicole

(f. d. 4-verso, vol. I).

Tot materialul probator atestă că în baza deciziei sus-enunțate, la data de

7 februarie 2006, între Balaniuc Serghei și Primăria comunei Trușeni a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare nr. 548 a lotului de pământ nr. 271, cu suprafața de

595 m.p. (f. d. 6, vol. I).

Este cert și faptul că la data de 22 februarie 2006, lui Balaniuc Serghei i-a fost

eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 8311 din

22 decembrie 2006 (f. d. 7, vol. I).

La 21 decembrie 2007, între Balaniuc Serghei, în calitate de donator și Balaniuc

Alla, în calitate de donatar, a fost încheiat contractul de donație a lotului pomicol cu nr.

XXXXXX cu suprafața de XXXXXX ha, amplasat în Î.P. „Jeleznodorojnic”

(actualmente Î.P. „Valea Salcîmilor”), situat în mun. XXXXXX, com. XXXXXX,

5

extravilan, care a fost autentificat notarial cu nr. 6232 și înregistrat la Oficiul Teritorial

Cadastral cu nr. cadastral XXXXXX la data de 31 ianuarie 2008 (f. d. 8, vol. I).

La 11 noiembrie 2008, Primăria com. Trușeni a eliberat Allei Balaniuc certificatul

de urbanism nr. 248 (f. d. 9, vol. I).

Ulterior, la data de 16 februarie 2009, Allei Balaniuc a fost eliberată autorizația de

construire nr. 189 pentru construcția casei de livadă și în vara anului 2009, a început

construcția acesteia (f. d. 10, f. d. 181, vol. I).

Prin urmare, a fost reținut faptul că decizia Consiliului comunal Trușeni nr. 13/1

din 30 decembrie 2005 cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor pomicole în

întovărășirea pomilegumicole ,,Valea Salcâmilor” nu a fost contestată, fiind executată

prin eliberarea actului pus la baza dreptului de proprietate, constituind obiectul actului

juridic de înstrăinare precum este contractul de donație.

Astfel fiind, a fost dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu în

baza actului administrativ, acest drept fiind înregistrat în modul stabilit de lege, iar

bunul imobil a fost pus în circuitul civil.

În același timp, actele cauzei denotă că la data de 26 august 2009, Consiliul

comunal Trușeni a emis decizia nr. 07/5 prin care a abrogat decizia Consiliului comunal

Trușeni nr. 13/1 sin 30 decembrie 2005 cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor

pomicole în întovărășirea pomilegumicole ,,Valea Salcâmilor”, lotul nr. 271 cu

suprafața de XXXXXX m.p., proprietar cet. Balaniuc (f. d. 11, vol. I).

La 16 februarie 2010, Balaniuc Serghei a depus cerere prealabilă de anulare a

deciziei Consiliului comunal Trușeni nr. 07/5 din 26 august 2009, iar prin răspunsul nr.

80 din 10 martie 2010, a fost informat că decizia în cauză poate fi anulată doar de către

instanța de judecată (f. d. 13-14, vol. I).

Conform art. 315 alin. (1) Cod civil (în vigoare la acel moment), proprietarul are

drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.

Potrivit art. 316 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare la acel moment), proprietatea

este în condițiile legii inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate

fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o

dreaptă și prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

Totodată conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care este

unicul organ împuternicit de a trata dispozițiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, noțiunea de ,,speranță legitimă” este asimilată

noțiunii de ,,bun”, acesteia fiindu-i acordată protecția oferită de art. 1 din Primul

Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și este tratată drept una din componentele dreptului de proprietate

garantat atât de art. 1 al Convenției, cât și de Constituția Republicii Moldova.

Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, statul ocrotește

proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și

demnității omului. Dreptul de proprietate privată este garantat și nimeni nu poate pune

careva obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății sale.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate este

evident că instanța de apel corect a remarcat că administrația publică locală nu este în

drept să anuleze propria decizie, în temeiul căreia a fost înregistrat dreptul de proprietate

asupra bunului imobil.

În același timp se reține că la materialele cauzei nu există date precum că au fost

anulate: contractul de vânzare-cumpărare nr. 548 din data 7 februarie 2006, încheiat

între Primăria com. Trușeni și Balaniuc Serghei asupra lotului de pământ nr. XXXXXX,

6

situat în extravilanul com. XXXXXX pe teritoriul Î.P. „Valea Salcîmilor”; titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX din 22 decembrie 2006,

eliberat pe numele lui Balaniuc; contractului de donație a din 21 decembrie 2007, iar

privarea proprietarului actual fără nici un temei legal ar constitui o ingerință evidentă

în dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale, în sensul articolului 1 al

Protocolului nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În consecință instanța de apel just a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a

acțiunii reclamanților Balaniuc Serghei și Balaniuc Alla dispunând anularea deciziei

Consiliului com. Trușeni nr. 07/5 din 26 august 2009 prin care a fost abrogată decizia

nr. 13/1 din 30 decembrie 2005 de privatizare a terenului în litigiu.

În conformitate cu art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), în cazul admiterii acțiunii,

instanța de contencios administrativ se pronunță, la cerere, și asupra reparării

prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin

neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile.

Potrivit art. 24 alin. (3) din aceiași Lege, la examinarea în instanța de contencios

administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama piratului, iar

în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

În temeiul prevederilor enunțate instanța de recurs relevă și temeinicia soluției

instanței de apel cu privire la respingerea cerinței cu privire la încasarea prejudiciului

material, or nu au fost aduse probe în acest sens.

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentului nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus

și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de

către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor

de drept material și procedural.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO

și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde

Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente

invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de apel.

Conform art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se

compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. (3) Prevederile

alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță

de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.

7

Reieșind din faptul netemeiniciei recursului declarat, urmează a fi respinsă cerința

cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în ordinea de recurs.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Întovărășirea Pomicolă ,,Valea Salcîmilor”.

Se menține decizia din 23 ianuarie 2013 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Balaniuc Serghei

și Balaniuc Alla împotriva Consiliului comunal Trușeni și Primăria satului Trușeni,

mun. Chișinău, intervenient accesoriu Întovărășirea Pomicolă ,,Valea Salcîmilor” cu

privire la anularea deciziei privind abrogarea deciziei de privatizare a lotului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8