2ra-830/20 — Anularea sechestrului aplicat

Dosarul nr.2ra-830/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: O. Dvornic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: L. Bulgac, I. Dutca, V. Buhnaci

ÎNCHEIERE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Murguleț,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Murguleț către

Ion Niculiță și Valeriu Onică, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Dinu

Lanciu și notarul Tatiana Carpov, cu privire la anularea încheierii privind aplicarea

măsurilor de asigurare,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Murguleț și menținută hotărârea din 24

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă,

c o n s t a t ă:

La 28 decembrie 2018, Gheorghe Murguleț a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Niculiță și Valeriu Onică, intervenient accesoriu executor

judecătoresc Lanciu Dinu, notarul Tatiana Carpov, cu privire la anularea încheierii

016-308/18 din 10.09.2018 privind aplicarea măsurilor de asigurare asupra imobilului

cu nr. cadastral XXX.

În motivarea cererii a indicat că, între Murguleț Gheorghe și Niculiță Ion, la 28

septembrie 2018, a fost încheiat contratul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu

nr. cadastral XXX, situat în XXX.

La data procurării bunului imobil, oricare interdicții de înstrăinare al acestuia nu

erau aplicate, fapt verificat de către notar.

A depus o cerere la organul cadastral pentru înregistrarea dreptului de proprietate

al imobilului, însă i s-a comunicat despre faptul că asupra imobilului dat este aplicată

interdicția de înstrăinare de către executorul judecătoresc Lanciu Dinu.

Executorul judecătoresc Lanciu Dinu, la 14 august 2018, a anulat măsura de

asigurare asupra imobilului dat, ca ulterior la 29 septembrie 2018 - 03 octombrie 2018

să aplice repetat măsura de asigurare.

Prin aplicarea repetată a sechestrului asupra bunului imobil i-a fost încălcat

dreptul de proprietate, astfel, solicită anularea măsurilor de asigurare aplicate de către

executorul judecătoresc Lanciu Dinu asupra imobilului cu nr. cadastral XXX.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de către Murguleț Gheorghe împotriva lui

Niculiță Ion, Onică Valeriu, intervenient accesoriu executor judecătoresc Lanciu

Dinu, notarul Tatiana Carpov, privind anularea încheierii 016-308/18 din 10

septembrie 2018 referitoare la aplicarea măsurilor de asigurare asupra imobilului cu

nr. cadastral XXX, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 09 octombrie 2019, reprezentantul apelantului Murguleț Gheorghe, avocatul

Frunze Alexei, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi

hotărâri privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat a

fost respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că prima instanța a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea dată este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Astfel, argumentul vizavi de contractul de vânzare-cumpărare din 28.09.2018,

încheiat între Niculiță Ion și Murguleț Gheorghe, precum că, ultimului îi aparține

bunul imobil cu nr. cadastral XXX, nu poate fi reținut ca întemeiat, deoarece la data

încheierii contractului, bunul litigios se afla sub interdicție de înstrăinare, în baza

încheierii 016-308/18 din 10.09.2018, înregistrată la ÎP „Agenția Servicii Publice” la

27.09.2018.

Or, sechestrul a fost aplicat la 27.09.2018, iar vânzarea a avut loc la 28.09.2018,

contractul fiind autentificat notarial. Prin urmare, la data încheierii contractului, bunul

deja era sub interdicție, iar părțile urmau să verifice acest fapt (deoarece registrul este

public), mai mult ca atât, notarul care a autentificat contractul trebuia să o facă. Faptul

că cumpărătorul și/sau notarul nu au dat dovadă de diligența necesară pentru a se

asigura că bunul nu este sechestrat și că toate condițiile necesare pentru tranzacție se

întrunesc nu-i poate fi incumbat executorului judecătoresc.

La 06.04.2020, Gheorghe Murguleț a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel.

În motivarea recursului a indicat că la soluționarea cauzei nu au fost constatate și

elucidate pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a

cauzei.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu dispunerea rejudecării cauzei în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 05

februarie 2020 și comunicată participanților la proces la 26 martie 2020 (f. d. 170), iar

recursul a fost declarat la 06 aprilie 2020. Astfel, se constată că recurentul s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 05 februarie

2020 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Gheorghe Murguleț, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Gheorghe Murguleț, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului

de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs depusă de către Gheorghe Murguleț.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gheorghe Murguleț.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru