2ra-805/20 — Apărarea drepturilor consumatorilor

Dosarul nr. 2ra–805/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. S. Dutca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. panov, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 17 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Cașu Iulian și Cașu Victoria, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cașu Iulian și Cașu Victoria împotriva lui Leontii Dmitrii cu privire la încasarea sumei, penalității de întârziere și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Cașu Iulian și Cașu Victoria și menținută hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 29 iunie 2018, Cașu Iulian și Cașu Victoria s-au adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva lui Leontii Dmitrii, solicitând încasarea din contul acestuia a prețului achitat pentru serviciile foto în mărime de 199 de Euro, încasarea sumei de 895,50 de Euro cu titlu de penalitate, precum și a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei pentru fiecare reclamant.

În motivarea cererii reclamanții au indicat că, la 27 martie 2016, între Leontii Dmitrii, în calitate de prestator, și Cașu Iulian, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 3, prin care prestatorul s-a obligat să pună la dispoziție cabina foto aferentă evenimentului din data de 09 septembrie 2016, în condițiile și termenele menționate în contract și anexa la respectivul contract. Deși, contractul a fost semnat de Cașu Iulian, în calitate de beneficiari a serviciului au fost Cașu Iulian și Cașu (Goncear) Victoria, fapt confirmat prin anexa nr. 1 la contractul de prestări servicii nr. 3 din 27 martie 2016, deoarece serviciile foto urmau să fie prestate la celebrarea nunții ultimilor.

Coreclamanții Cașu Iulian și Cașu Victoria și-au executat integral obligațiile contractuale, achitând pârâtului, la 27 martie 2016, suma de 50 de Euro, iar la 09 septembrie 2016, încă 149 de Euro. În conformitate cu prevederile pct. 3.1 lit. e) din contractul sus indicat, pârâtul și-a asumat obligația să înmâneze, la cererea beneficiarului, toate pozele efectuate în format electronic. La 30 septembrie, 17 octombrie și 29 noiembrie 2016, reclamanții au contactat telefonic pârâtul și au solicitat să le înmâneze pozele în format electronic, iar la 23 1 martie 2017 au expediat acestuia o notificare cu solicitarea înmânării pozelor în format electronic în termen de 30 zile. Notificarea a fost recepționată de Leontii Dmitrii, la 06 aprilie 2017, și ultimul a informat telefonic reclamanții că, din motive tehnice, nu le poate înmâna în format electronic, deoarece acestea sunt în proces de restabilire, iar când vor fi gata îi va anunța suplimentar.

Ulterior careva informații despre rezultatele procesului de restabilire a fotografiilor din parte pârâtului nu au parvenit. La 10 februarie 2018, din motiv că Leontii Dmitrii nu le-a înmânat pozele în format electronic, Cașu Victoria a expediat în adresa acestuia o cerere prealabilă, prin care a solicitat restituirea prețului pentru serviciile foto în mărime de 200 de Euro și a penalității de întârziere. La 05 martie 2018, Leontii Dmitrii a expediat în adresa reclamantei Cașu Victoria un răspuns în care a indicat că nu este de acord să achite sumele solicitate, deoarece aceasta din urmă nu este parte a contractului de prestări servicii din 27 martie 2016. La 11 mai 2018, Cașu Iulian a înaintat pârâtului o cerere prealabilă prin care a solicitat restituirea în contul lui Cașu Iulian a sumei de 50 de Euro și restituirea în mod solidar în contul lui Cașu Iulian și Cașu (Goncear) Victoria a sumei de 149 de Euro și a penalității de întârziere.

La 29 mai 2018, Leontii Dmitrii a expediat în adresa reclamantului Cașu Iulian un răspuns în care a indicat că este de acord să achite doar suma de 200 Euro, însă până în prezent nu a achitat nimic, fapt care a determinat adresarea în instanța de judecată. În fața instanței de judecată reclamanții au solicitat încasarea prețului achitat pentru serviciile foto în mărime de 199 de Euro, încasarea sumei de 895,50 de Euro cu titlu de penalitate, precum și a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei pentru fiecare reclamant. Prin hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), acțiunea a fost respinsă. S-a dispus încasarea de la Cașu Iulian și Cașu Victoria în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 737,32 de lei.

Prin decizia din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Cașu Iulian și Cașu Victoria și menținută hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). Pentru a respinge acțiunea instanțele au reținut că, ambele părți au recunoscut că, cabina foto a fost instalată în locul și timpul convenit, având menirea de distracție pentru oaspeți, fiecare oaspete doritor să utilizeze cabina în interes distractiv, la ieșire din cabină, la dorință, primea pozele respective. Pentru aceste servicii reclamantul a achitat, în rate, suma de 190 de Euro, dintre care 50 Euro i-a achitat în avans. Pârâtul și-a asumat obligațiile în modul și termenul convenit de părți, iar la caz, lipsește dovada faptului, că la finele evenimentului pentru care a fost închiriată cabina foto, reclamanții au cerut respectivele poze în format electronic.

La 23 ianuarie 2020, Cașu Iulian și Cașu Victoria, au declarat recurs împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în modul formulat. În motivarea recursului au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. 2 Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Cașu Iulian și Cașu Victoria inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Cașu Iulian și Cașu Victoria nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul 3 acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Cașu Iulian și Cașu Victoria. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Cașu Iulian și Cașu Victoria. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4