3r-128/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitătii recursului
3r-128/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3r-128/20
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
D E C I Z I E
10 iunie 2020 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând recursul declarat de către Consiliul Superior al Magistraturii,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Victoria Sanduța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la
contestarea parțială a actului administrativ,
împotriva încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admisă cererea Victoriei Sanduța cu privire la suspendarea parțială a executării
actului administrativ,
c o n s t a t ă :
La 11 aprilie 2019 Victoria Sanduța a depus acțiune în contencios administrativ
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea ca fiind
ilegală parțial Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 121/6 din
26 martie 2019, în partea ce ține de transferul judecătorului Sanduța Victoria de la
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, specializat în materie civilă la Judecătoria
Chișinău, sediul Ciocana, specializat în materie contravențională și activitatea
judecătorului de instrucție și anularea parțială a Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 121/6 din 26 martie 2019, în partea ce ține de transferul
judecătorului Sanduța Victoria de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, specializat
în materie civilă la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, specializat în materie
contravențională și activitatea judecătorului de instrucție.
La 05 iulie 2019 Victoria Sanduța a depus cerere privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate, prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art.151 alin.(5) al Legii nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea
judecătorească (f.d.68, Vol.I)
Prin încheierea din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea
Victoriei Sanduța privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. S-a sesizat
Curtea Constituțională a Republicii Moldova în vederea soluționării cererii depuse
de Victoria Sanduța privind excepția de neconstituționalitate în temeiul art.135
1
alin.(1) lit.a) și g) din Constituția Republicii Moldova. S-a remis după competență
Curții Constituționale sesizarea depusă de Victoria Sanduța privind ridicarea
excepției de neconstituționalitate (f.d.135-136, Vol.I).
La 02 martie 2020 Victoria Sanduța a înregistrat în Secția Evidență și
Documentare Procesuală a Curții de apel Chișinău cererea privind suspendarea
parțială a executării Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 121/6 din
26 martie 2019 în partea ce ține de transferul judecătorului Sanduța Victoria de la
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, specializat în materie civilă la Judecătoria
Chișinău, sediul Ciocana, specializat în materie contravențională și activitatea
judecătorului de instrucție, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești
(f.d.147-148, Vol.I).
Prin încheierea din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca
fiind neîntemeiată cererea Victoriei Sanduța privind suspendarea parțială a
executării Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 121/6 din
26 martie 2019.
Prin hotărârea nr.7 din 24 martie 2020 a Curții Constituționale s-a admis
excepția de neconstituționalitate ridicată de dna Victoria Sanduța în dosarul
nr.3-114/19, pendinte la Curtea de Apel Chișinau. S-a declarant neconstituțional
art.151 alin.(5) din Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea
judecătorească, în redacția Legii nr.265 din 23 noiembrie 2018 pentru modificarea
unor acte legislative.
La 24 martie 2020 Victoria Sanduța a înregistrat în Secția Evidență și
Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău cererea prin care a solicitat
repetat suspendarea parțială a executării Hotărîrii Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 121/6 din 26 martie 2019 până la rămânerea definitivă a hotărârii
judecătorești.
Prin încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea
Victoriei Sanduța privind suspendarea parțială a executării Hotărîrii Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 121/6 din 26 martie 2019 până la rămânerea definitivă
a hotărârii judecătorești. S-a suspendat Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la demersul președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu
Țurcanu, referitor la transferul unor judecători de la sediul Centru la sediul Ciocana
nr. 121/6 din 26 martie 2019, în partea dispunerii transferării judecătorului Victoria
Sanduța de la sediul Centru la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău, pînă la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
La 28 aprilie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs împotriva
încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii
contestate și adoptarea unei încheieri noi privind respingerea cererii Victoriei
Sanduța de suspendare a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 121/6 din
26 martie 2019.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că a luat cunoștință cu încheierea
din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău la 24 aprilie 2020, prin intermediul
poștei electronice, având în vedere că începând cu 07 aprilie 2020, au fost declarate
zile de odihnă de Comisia Situații Excepționale, iar la 06 aprilie 2020, considerată
zi de lucru, aceasta nu a fost expediată.
2
Consiliul Superior al Magistraturii consideră încheierea Curții de Apel
Chișinău nr.3-114/19 din 06 aprilie 2020 ilegală și urmează a fi anulată integral din
următoarele considerente.
Hotărârea nr. 121/6 din 26 martie 2019 a fost adoptată în limitele cadrului legal,
Consiliul Superior al Magistraturii acționând conform competențelor deținute, în
calitatea sa de organ de autoadministrare judecătorească, ghidându-se de prevederile
legale în vigoare la acel moment.
Totodată, numind judecătoarea Victoria Sanduța, la propunerea președintelui
instanței judecătorești, pentru exercitarea funcțiilor de judecător de instrucție, Plenul
CSM a ținut cont de faptul că, judecătoarea Victoria Sanduța a absolvit în anul 2016
Institutul Național al Justiției, instituție care instruiește corpul de judecători pentru
examinarea cauzelor civile, contravenționale, de contencios administrativ, de
insolvență, penale și ce țin de competența judecătorului de instrucție. Pe toată
perioada de instruire la Institutul National al Justiției, Victoria Sanduța, în calitate
de audient, a beneficiat de o bursă lunară, în mărime de un salariu mediu pe
economie realizat în anul precedent, astfel statul suportând cheltuieli din bugetul
public pentru a instrui judecători calificați pentru examinarea dosarelor de toate
categoriile.
În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (2) din Constituție, judecătorii instanțelor
judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii. Judecătorii
instanțelor judecătorești se numesc în funcție de Președintele Republicii Moldova,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Judecătorii
care au susținut concursul sunt numiți în funcție pentru prima dată pe un termen de
5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până
la atingerea plafonului de vârstă, stabilit în condițiile legii.
În accepțiunea art.1 alin. (2) al Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la
statutul judecătorului, judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții
de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.
Prin decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 74-VIII din 15 martie 2017,
Victoria Sănduța a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un
termen de cinci ani, nefiind indicată o anumită specializare.
Astfel, judecătoarea Victoria Sanduța, absolventă a Institutului Național al
Justiției, a fost numită în funcția de judecător, fără a specifica o anumită specializare
și a activat aproximativ un an și jumătate până la acordarea concediului prenatal și
postnatal, ceea ce presupune că dânsa deține calificarea necesară și competența să
judece orice tip de dosare.
Prin urmare, președintele instanței de judecată, deținând competențele atribuite
prin art. 161 Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească,
potrivit cărora acesta aprobă componența colegiilor și coordonează activitatea
acestora; coordonează activitatea judecătorilor pentru a asigura judecarea cauzelor
în termen rezonabil, distribuie sarcinile între judecători; propune Consiliului
Superior al Magistraturii numirea unuia sau mai multor judecători dintre judecătorii
instanței în calitate de judecător de instrucție; asigură specializarea și perfecționarea
profesională a judecătorilor instanței, ținând cont de calificarea obținută la Institutul
Național al Justiției de către Victoria Sănduță, a fost în drept să propună candidatura
acesteia pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție.
3
Motivul invocat de Victoria Sanduța că, prin adoptarea de Curtea
Constituțională a hotărârii nr. 7 din 24 martie 2020, există suspiciuni serioase și
rezonabile privind legalitatea actului administrativ contestat, este lipsit de
consistență. Or, art. 26 alin. (7) al Legii cu privire la Curtea Constituțională,
stabilește expres că hotărârile Curții Constituționale produc efect numai pentru
viitor.
Prin urmare, recurentul a accentuat că hotărârea CSM până în prezent produce
efecte juridice, iar reclamanta a fost obligată să revină la serviciu începând cu
25 martie 2020 și să înfăptuiască justiția în numele legii, în cadrul Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana, cu obligația de a examina dosare de toate categoriile,
inclusiv de categoria în care a fost specializată.
Astfel, argumentul reclamantei, precum că există pericolul iminent de
producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului
administrativ individual defavorabil, și anume, eventuale plângeri la CtEDO și
condamnări a Republicii Moldova pentru abuzul autorităților judiciare, pentru faptul
că dosarele de instrucție au fost examinate de un judecător care nu a fost investit
legal cu atribuții de instrucție, nu poate fi reținut și urmează a fi respins.
Consiliul Superior al Magistraturii a susținut că încheierea din 06 aprilie 2020
a Curții de Apel Chișinău nu este motivată și nu este clară necesitatea suspendării
parțiale a executării hotărârii.
În cazul solicitării suspendării executării actului administrativ, sub condiția
existenței pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil recurentul a
menționat că scopul aplicării măsurii de asigurare în baza acestui motiv, este crearea
unui climat favorabil executării unei eventuale hotărâri judecătorești. Astfel, pentru
a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, persoana
vătămată, trebuie să dovedească temeinicia solicitării, precum și faptul că
suspendarea are drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil.
Consiliul Superiror al Magistraturii a precizat că, la caz, nu a fost dovedită
condiția de suspendare a actului administrativ individual defavorabil, deoarece nu
poate exista un anumit pericol în cauzarea prejudiciilor ireparabile, prin executarea
în continuare a actului administrativ.
Astfel, nu este clar, prin ce anume executarea actului administrativ contestat,
cauzează reclamantei prejudicii ireparabile.
Subsecvent celor evidențiate supra, Consiliul Superior al Magistraturii a
atenționat că motivele indicate în art. 172 alin. (2) Codul administrativ, care ar
justifica suspendarea actului administrativ contestat, nu sunt îndeplinite, întrucât
paguba iminentă, precum și legalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci
trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente. Or, din
cererea înaintată nu sunt identificate, niciunul din temeiurile indicate în art. 172
alin.(2) Codul administrativ.
Mai mult, prin suspendarea hotărârii Plenului CSM din 26 martie 2019, s-a
încălcat principiul proporționalității, or, în momentul adoptării unei decizii de
suspendare a executării, instanța de judecată se obligă de plano să verifice ca
măsurile luate să fie proporționale cu obiectivul urmărit. Măsura trebuie să fie
4
proporțională și să existe ca un echilibru între interesul privat și cel al altor persoane,
guvernat de privilegiul prealabilului.
Finalmente, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că încheierea Curții
de Apel Chișinău din 06 aprilie 2020 este ilegală în fond.
La 20 mai 2020 Victoria Sanduța a depus referință asupra cererii de recurs, prin
care a solicitat respingerea recursului declarant de Consiliul Superior al
Magistraturii ca fiind depus tardiv și neîntemeiat.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019.
Conform art. 241 alin. (3) Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a
încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Conform art. 236 alin (2) Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil în
special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).
Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea
contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Conform art.243 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: declară recursul inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii urmează
a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.
La 24 martie 2020 Victoria Sanduța a înregistrat în Secția Evidență și
Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău cererea prin care a solicitat
repetat suspendarea parțială a executării Hotărîrii Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 121/6 din 26 martie 2019 până la rămânerea definitivă a hotărârii
judecătorești.
Prin încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea
Victoriei Sanduța privind suspendarea parțială a executării Hotărîrii Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 121/6 din 26 martie 2019 până la rămânerea definitivă
a hotărârii judecătorești. S-a suspendat Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la demersul președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu
Țurcanu, referitor la transferul unor judecători de la sediul Centru la sediul Ciocana
nr. 121/6 din 26 martie 2019, în partea dispunerii transferării judecătorului Victoria
5
Sanduța de la sediul Centru la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău, pînă la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
La 28 aprilie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs împotriva
încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii
contestate și adoptarea unei încheieri noi privind respingerea cererii Victoriei
Sanduța de suspendare a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 121/6 din
26 martie 2019.
Recursul declarat împotriva încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel
Chișinău este depus peste termenul legal prevăzut de lege.
Conform art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în
procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259–266
din Codul civil.
Conform art. 260 din Codul civil, termenul se instituie prin indicare a unei
date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și sigur
că se va produce.
Conform art. 261 alin. (1) și (2) din Codul civil, dacă începutul curgerii
termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe
parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,
această zi se include în termen.
Conform art. 264 alin. (3) din Codul civil, dacă s-a stabilit că un anumit termen
durează până la o anumită zi, se prezumă că termenul include și ziua respectivă.
Conform art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție
prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică
participanților la proces conform art. 96–114.
Articolul 96 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice
formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este
comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de
prezentul cod.
Recurentul a cunoscut despre judecarea cauzei și implicit despre adoptarea
încheierii din 06 aprilie 2020.
Or, Curtea de Apel Chișinău a înștiințat Consiliul Superior al Magistraturii prin
notificările expediate la 25 și 26 martie 2020 despre examinarea cererii privind
suspendarea parțială a executării Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii
nr.121/6 din 26 martie 2019 și necesiteatea expunerii opiniei în formă scrisă
(f.d.178, 183, Vol. I), iar la 07 aprilie 2020, prin intermediul poștei electronice a
expediat la adresa de e-mail care aparține recurentului aparatul@csm.md copia
încheierii din 06 aprilie 2020. (f.d.228, Vol.I)
Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor
judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca
6
acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii
lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea
interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În
mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau
neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații
cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat
de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la
„Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au
stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu
poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la
materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează
incontestabil că încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost
transmisă spre cunoștință Consiliului Superior al Magistraturii la data de
07 aprilie 2020 și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.
Astfel, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului
precum că a recepționat copia încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău
la 24 aprilie 2020 și respectiv recursul a fost depus în termen.
Or, materialele cauzei incontestabil atestă faptul recepționării de către Consiliul
Superior al Magistraturii a încheierii instanței de apel la data de 07 aprilie 2020 și
nu 24 aprilie 2020, prin răspunsul expediat de pe adresa de e-mail aparatul@csm.md
la adresa poștei electronice a colaboratorului Curții de Apel Chișinău
XXXXXX@justice.md ”Mesaj recepționat” (f.d.228, Vol.I).
Mai mult, la caz, nu poate fi luat în considerare faptul recepționării de către
Consiliul Superior al Magistraturii a copiei încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de
Apel Chișinău la data de 27 aprilie 2020, or, la acea dată recurentul a recepționat
copia încheierii instanței de apel în mod repetat, ceea ce se confirmă prin textul
indicat de colaboratorul Curții de Apel Chișinău la momentul expedierii
”Vă expediem repetat copia încheierii din 06 aprilie 2020” (f.d.229, Vol.I).
Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la
procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își
exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile
procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-
credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.
Așadar, Consiliul Superior al Magistraturii urma să depună diligența necesară,
să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, după
cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus
Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din
14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn
versus Germany din 11 septembrie 2007), și să conteste în termenul legal încheierea
din 06 aprilie 2020, fapt, însă, ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului
prescris la depunerea recursului.
7
Consiliul Superior al Magistraturii nu a înaintat o cerere, prin prisma
dispozițiilor art.65 alin. (1) și (2) Codul administrativ, cu privire la repunerea
recursului în termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar
demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de
lege.
Din aceste motive recursul depus de către Consiliul Superior al Magistraturii
împotriva încheierii din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău necesită să fie
declarat inadmisibil.
Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil
cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 CEDO.
Luând în considerație cele expuse, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul este depus în
afara termenului legal și din aceste motive necesită a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. a), din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e :
Se declară inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, Maria Ghervas
judecătorul
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
8