2ra-636/20 — repararea prejudiciului cauzat în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală

Dosarul nr. 2ra-636/20

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (jud. S. Uzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

3 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Gîrnu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat

în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 2 august 2018, Gheorghe Gîrnu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat

în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 5 martie 2015 organul de

urmărire penală a dispus începerea urmăririi penale în privința sa în baza art. 290

alin.(1) Cod penal. Ulterior, la 23 aprilie 2015 a dispus recunoașterea reclamantului în

calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin.(1) Cod penal. Iar,

la 21 noiembrie 2015 reclamantul a fost pus sub învinuire și i s-a incriminat comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 290 alin.(1) Cod penal.

A menționat că, cauza penală a fost trimisă în judecată pentru examinare în fond.

Iar, prin sentința din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central menținută

prin decizia din 7 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, Gîrnu Gheorghe a fost achitat de

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin.(1) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii. Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din

17 iulie 2018 a declarat inadmisibil recursul ordinar al procurorului.

A afirmat că, este incontestabil faptul că fără careva motiv rezonabil în lipsa unor

probe pertinente, în scopul de a-l umili, a fost reținut și tras ilegal la răspundere penală.

1

Reclamantul a susținut că, în cadrul cauzei penale a suportat umilință și disconfort

enorm din care motiv a primit traume psihologice sub formă de stres, care sunt

iremediabile. Mai mult, pe parcursul urmăririi penale a fost nevoit să se deplaseze la

organul de urmărire penală, costul deplasărilor fiind în sumă de 5 000 de lei. De

asemenea, a fost nevoit să-și angajeze un apărător. Pentru serviciile prestate de avocat,

conform contractului de asistență juridică din 23 aprilie 2015 și bonul de plată din 29

iunie 2018, a achitat suma de 60 000 de lei.

Gheorghe Gîrnu a solicitat încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 65 000

de lei cu titlu de prejudiciu material, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de

Euro și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală.

Prin hotărârea din 24 mai 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost admisă

parțial acțiunea înaintată de Gîrnu Gheorghe. S-a încasat din contul bugetului de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu suma de 50

000 de lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului moral, suma de 40 000 de lei cu titlu

de compensare a prejudiciului material și suma de 5000 de lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor pentru asistența juridică, iar în total suma de 95 000 de lei.

Prin decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura

Generală a Republicii Moldova, a fost admis apelul declarat de Gheorghe Gîrnu prin

intermediul avocatului Serghei Mocanu, s-a modificat hotărârea din 24 mai 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, prin majorarea prejudiciului moral încasat de la

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu

de la 50 000 de lei până la 80 000 de lei. În rest hotărârea din 24 mai 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia a fost menținută.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, Gheorghe Gîrnu prin acte

judecătorești irevocabile a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290

alin.(1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii (f.d.16-26,

121-133).

Reieșind din cele stabilite, instanța ierarhic inferioară a constatat temeinicia

motivelor ce îi acordă reclamantului Gheorghe Gîrnu, posibilitatea de a-și valorifica

drepturile sale la acțiune în temeiul prevăzut de prevederile Legii privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art. 1405, art.1422 și art.1423 Cod

civil (în vigoare la data depunerii acțiunii).

Totodată, instanța de apel a conchis că cuantumul prejudiciului moral stabilit de

către prima instanță în mărime de 50 000 lei ce urmează a fi încasat din bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Gheorghe Gîrnu, este unul

nejustificat, nefiind luate în considerare principiile compensării echitabile și rezonabile

a prejudiciului moral, suferințele psihice, starea de stres și de frustrare cauzată

reclamantului Gheorghe Gîrnu pentru tragerea ilegală la răspundere penală, durata

urmăririi penale, judecarea cauzei penale în prima instanță, în instanța de apel, cât și în

instanța de recurs, timp în care reclamantului i-au fost cauzate suferințe psihice prin

starea de incertitudine în care se afla.

La data de 17 ianuarie 2020, Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu a declarat recurs împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel

2

Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond în partea respingerii pretențiilor cu emiterea în această parte

a unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au emis

hotărâri nemotivate și contradictorii, fapt ce contravine prevederilor art. 239-241 Cod

de procedură civilă.

A menționat că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de fond nu a

ținut cont că informația despre comiterea presupusei infracțiuni a fost publicată pe site

oficial, iar despre reținerea sa a fost cunoscut în toată țara, astfel fiind defăimat.

În drept, și-a întemeiat recursul în baza prevederilor art. 85, 445 Cod de procedură

civilă.

La 7 februarie 2020, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În argumentarea cererii de recurs a indicat că, nu este de acord cu decizia

contestată, o consideră neîntemeiată, deoarece Gheorghe Gîrnu nu a prezentat careva

probe concludente care să ateste faptul că bănuiala sa ar fi avut careva efecte negative

asupra reputației sale.

A menționat că, normele legale, și anume art. 3, 6 din Legea nr. 1545 din 25

februarie 1998 sunt indisolubile și nu pot fi aplicate separat.

A afirmat că suma acordată de către instanță pentru prejudiciul moral în mărime de

80 000 de lei este neîntemeiată în raport cu suferințele pretinse că au fost suportate

ținându-se cont de natura dreptului lezat, durata desfășurării urmăririi penale, durata

existenței măsurilor preventive, statutul și vârsta reclamantului.

A explicat referitor la prejudiciul material în mărime de 40 000 de lei a

cheltuielilor de asistență juridică în cauza penală și a sumei de 5 000 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată, precum că le consideră neîntemeiate.

La data de 11 februarie 2020, Procuratura Generală a Republicii Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, consideră decizia instanței de apel ilegală și

pasibilă de a fi casată, deoarece la adoptarea acesteia a fost admisă încălcarea esențială

și aplicarea eronată a normelor de drept material, și anume instanța nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat

în mod eronat legea.

A comunicat că, a prezentat instanței de apel referința cu copiile hotărârilor

judecătorești din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, decizia din 6

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din 10 aprilie 2019 a Curții

Supreme de Justiție, hotărârea din 12 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din 19

iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, care prezintă importanță pentru justa

soluționare a cauzei civile, însă neîntemeiat au fost restituite de către instanță.

În opinia recurentului soluția instanțelor de judecată cu privire la recuperarea

prejudiciului moral este greșită, deoarece nu au fost constatate temeiurile ce ar acorda

dreptul la repararea prejudiciului. Or, conform materialelor cauzei civile, în cadrul

3

procesului penal nu s-au înregistrat acțiuni ilicite ale organului de urmărire penală,

procuraturii și a instanțelor de judecată pe cauza penală nr. 2015870013.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 55, 59, 68, 429-

430, 432 alin. (1), (2) lit. a), b), c), art. 434, 437, 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 27 decembrie 2019 (f.d.67, Vol. II), însă careva date

ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la actele cauzei lipsesc.

Prin urmare, recursurile din 17 ianuarie 2020, 7 februarie 2020 și respectiv din 13

februarie 2020, sunt declarate în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de către Gheorghe Gîrnu, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura

Generală a Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile declarate

de către Gheorghe Gîrnu, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul Justiției

al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova urmează a fi

considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Gheorghe Gîrnu,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5