2ra-343/20 — înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, prin demolare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, prin demolare
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-343/20 — înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, prin demolare (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-343/20
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. C. Crețu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)
Î N C H E I E R E
3 iunie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Todirașcu,
reprezentat de avocatul Veronica Pascal,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Mereacre
împotriva lui Andrei Todirașcu, intervenienți accesorii Primăria satului Costești și
Inspecția de Stat în Construcții cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea
terenului, prin demolare,
împotriva deciziei din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Andrei Todirașcu și s-a menținut hotărârea din 24
octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,
c o n s t a t ă:
La 12 mai 2014, Tudor Mereacre a depus cerere de chemare în judecată împotriva
lui Andrei Todirașcu, intervenienți accesorii Primăria satului Costești și Inspecția de
Stat în Construcții cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, prin
demolare.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, împreună cu familia sa, compusă din
patru persoane, locuiește în satul xxxxx, iar în anul 1985 pe terenul dat a construit un
bun imobil.
A menționat că, prin decizia Primăriei satului Costești raionul Ialoveni nr. 10-01
din 1 februarie 1992, i-a fost repartizat în proprietate privată terenul specificat cu
suprafața totală de 0xxxxx ha. Ulterior, la data de 18 decembrie 2001, titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost înregistrat la organul cadastral sub
nr. cadastral xxxxx. Prin certificatul nr. 253 din 10 octombrie 2001, eliberat de
Primăria satului Costești și înregistrat la organul cadastral, bunul imobil a fost supus
înregistrării.
A mai adăugat că, terenul menționat supra este amplasat în vecinătate cu lotul de
pământ din str. xxxxx, care aparține lui Andrei Todirașcu.
Reclamantul a relatat că, prin cererea din 22 decembrie 2009 a anunțat Primăria
satului Costești despre edificarea de către Andrei Todirașcu a unei construcții ilegale,
și anume a unui perete de bază la anexa casei, direct pe hotar, fără acordul său,
1
construcția respectivă având un acoperiș înalt din țiglă metalică, motiv din care apa pe
timp ce plouă și zăpada se scurge pe peretele casei lui, iar în final deteriorându-i bunul
imobil. La data de 23 decembrie 2009, Primăria satului Costești a readresat respectiva
cerere Inspecției de Stat în Construcții, solicitând intervenirea lor în soluționarea
acestui litigiu, însă chestiunea dată nu a fost soluționată.
Tudor Mereacre a explicat că, la 17 februarie 2012 s-a adresat în mod repetat cu
cerere Primăriei satului Costești, iar la 20 februarie 2012 a fost informat că,
soluționarea conflictului nu ține de competența autorității publice locale.
A mai comunicat că, la data de 22 februarie 2012 s-a adresat cu cerere Inspecției
de Stat în Construcții, indicând că lucrările de construcție executate de pârât, au fost
executate neautorizat, anexând și imagini în acest sens. Iar, drept urmare a examinării
situației de la fața locului, Inspecția de Stat în Construcții a constatat că, Andrei
Todirașcu a executat lucrări de reconstrucție a casei de locuit (15mx10m) cu edificarea
etajului 2 și mansardei, precum și construcția anexa locativă cu 2 nivele (7mx8m) la
casa de locuit din blocuri de calcar, nemijlocit pe hotarul lotului cu vecinul Tudor
Mereacre, însă, verificarea legalității construcției nu a fost posibilă, deoarece Andrei
Todirașcu a refuzat de a se prezenta cu actele respective. Astfel, la 21 martie 2012,
Inspecția de Stat în Construcții s-a adresat CPR Ialoveni, solicitând aportul în vederea
asigurării prezenței lui Andrei Todirașcu, dar această solicitare nu s-a soldat cu succes.
Reclamantul a invocat că, în temeiul art. 377 Cod civil, vecinii sunt obligați să se
respecte reciproc, iar având la bază prevederile art. 386 Cod civil, a considerat că
acoperișul trebuie să fie construit astfel încât apa, zăpada sau gheața să cadă exclusiv
pe teritoriul proprietarului. Mai mult, conform art. 389 Cod civil, orice construcție,
lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea
unei distanțe minime față de linia de hotar .
În opinia reclamantului, Andrei Todirașcu urmează a fi obligat să demoleze
construcția de pe hotarul comun, construită neautorizat și fără acordul lui.
Tudor Mereacre a solicitat obligarea lui Andrei Todirașcu să demoleze peretele
construit și strămutarea lui de pe hotarul comun.
Pe parcursul examinării cauzei, Andrei Todirașcu a depus cerere reconvențională
împotriva lui Tudor Mereacre, prin care a solicitat declararea nulității titlului de
autentificare a dreptului de proprietate a deținătorului de teren din 7 noiembrie 2001,
eliberat pe numele lui Tudor Mereacre, constatarea posesiei, dispoziției și folosinței
asupra reconstrucției (mansardă) a imobilului cu nr. cadastral xxxxx de către Andrei
Todirașcu, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.40- 41, vol. I).
Prin încheierea din 21 iunie 2013 a Judecătoriei Ialoveni a fost restituită cererea
reconvențională depusă de către Andrei Todirașcu, iar prin decizia din 23 septembrie
2013 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul declarat de către Andrei
Todirașcu, s-a casat încheierea din 21 iunie 2013 a Judecătoriei Ialoveni și s-a primit
spre examinare cererea reconvențională depusă de către Andrei Todirașcu concomitent
cu cererea inițială (f.d.65-67, vol. I).
Prin încheierea din 16 iulie 2014 a Judecătoriei Ialoveni a fost atrasă în proces, în
calitate de intervenient accesoriu Primăria satului Costești, raionul Ialoveni (f.d.103,
vol. I).
Prin încheierea din 20 decembrie 2014 a Judecătoriei Ialoveni a fost dispusă
efectuarea expertizei tehnice în scopul efectuării măsurilor necesare pe teren, cu
stabilirea hotarelor imobilelor cu numărul cadastral xxxxx, proprietar Andrei
Todirașcu, și respectiv, cu numărul cadastral xxxxx, proprietar Tudor Mereacre.
2
Prin cererea din 19 mai 2015 și 12 octombrie 2017, Tudor Mereacre a solicitat
obligarea lui Andrei Todirașcu să demoleze peretele construit neautorizat, cu
strămutarea acestuia de pe hotarul care delimitează lotul de teren aflat în proprietatea
acestuia de lotul de teren aflat în proprietatea lui Andrei Todirașcu și să demoleze
streșina care se prelungește deasupra lotului lui Tudor Mereacre, construită pe peretele
de pe hotar, precum și obligarea lui Andrei Todirașcu să compenseze cheltuielile de
judecată, inclusiv cele de asistență juridică (f.d.127, 209, vol. I).
Tot, la data de 19 mai 2015, Tudor Mereacre a solicitat separarea pretențiilor din
cererea nr. 3-5041/12 din 28 mai 2012, depusă de către acesta împotriva lui Andrei
Todirașcu cu privire la obligarea ultimului să demoleze peretele reconstruit și
strămutarea lui de pe hotarul comun, de pretențiile din cererea reconvențională depusă
de către Andrei Todirașcu împotriva lui Tudor Mereacre cu privire la declararea
nulității titlului de autentificare a dreptului de proprietate a deținătorului de teren din 7
noiembrie 2001, eliberat pe numele lui Tudor Mereacre și constatarea posesiei,
dispoziției și folosinței asupra reconstrucției (mansardă) imobilului cu numărul
cadastral xxxxx de către Andrei Todirașcu și suspendarea procesului civil înaintat în
baza acțiunii lui Andrei Todirașcu împotriva lui Tudor Mereacre până la devenirea
irevocabilă a hotărârii judecătorești din procesul penal intentat în privința falsificării
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx, eliberat pe numele
lui Andrei Todirașcu, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Ialoveni la 13 iunie
2012 (f.d.130, vol. I).
Prin încheierea din 1 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni, a fost separată pretenția lui
Tudor Mereacre împotriva lui Andrei Todirașcu cu privire la obligarea demolării
construcției neautorizate și cererea reconvențională a lui Andrei Todirașcu împotriva
lui Tudor Mereacre cu privire la declararea nulității titlului de deținător a terenului și
constatarea dreptului de proprietate a terenului de construcție (f.d.152-153, vol. I).
Prin încheierea din 1 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni a fost admisă cererea lui
Tudor Mereacre și s-a suspendat examinarea cauzei civile, depuse în baza cererii de
chemare în judecată a lui Andrei Todirașcu împotriva lui Tudor Mereacre până la
devenirea irevocabilă a hotărârii judecătorești din procesul penal intentat pe faptul
falsificării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx, eliberat
pe numele lui Andrei Todirașcu, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Ialoveni la
13 iunie 2012 (f.d.154-155, vol. I).
Prin decizia din 2 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută
încheierea din 1 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni privind separarea pretențiilor, iar
încheierea din 1 iulie 2015 a Judecătoriei Ialoveni referitor la suspendarea procesului a
fost casată, cauza fiind restituită spre rejudecare (f.d.174, vol. I).
Prin hotărârea din 24 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni a fost
admisă cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Mereacre. S-a obligat
Andrei Todirașco să demoleze peretele casei de locuit cu numărul cadastral xxxxx,
anexa ,,A1” cu suprafața de xxxxx, construit neautorizat pe hotarul lotului de teren cu
numărul cadastral xxxxx, aflat în proprietatea lui Tudor Mereacre, precum și să
demoleze streșinea care se prelungește asupra lotului său, în așa mod ca apa, zăpada
sau gheața să cadă exclusiv pe teritoriul lotului de teren cu numărul cadastral xxxxx,
aflat în proprietatea lui Andrei Todirașcu.
Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat
de către Andrei Todirașcu, s-a casat hotărârea din 24 octombrie 2017 a Judecătoriei
3
Hîncești, sediul Ialoveni și a fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a respins acțiunea
depusă de Tudor Mereacre, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.
Prin decizia din 5 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiției a fost admis
recursul declarat de către Tudor Mereacre, s-a casat decizia din 31 mai 2018 a Curții
de Apel Chișinău, și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un
alt complet de judecată.
Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Andrei Todirașcu și s-a menținut hotărârea din 24 octombrie 2017 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, Andrei Todirașcu
a ignorat legea imperativă și a construit peretele casei de locuit (anexa nr. „A1” cu
suprafața de xxxxx) pe linia de hotar, cu acoperișul masiv cu streșină prelungită
deasupra lotului lui Tudor Mereacre. Iar, în așa fel în fiecare an, în timpul ploilor și
ninsorilor, toată apa pluvială, zăpada și gheața formată pe timp de iarnă cade pe lotul
lui Tudor Mereacre deteriorînd peretele de la casa de locuit, fapt ce constituie o
atentarea inadmisibilă asupra dreptului său de proprietate, iar căderea gheței formată
pe timp de iarnă constituie și un pericol pentru sănătatea familiei lui Tudor Mereacre.
Tot, instanțele de judecată au notat că, peretele de la anexa nr. „A1” cu suprafața
de xxxxx, a căruia demolare se solicită, indicată în planul lotului cu numărul cadastral
xxxxx, a fost construită neautorizat și nu a fost înregistrată în registrul bunurilor
imobile, motiv din care lucrările de demolare se pot executa fără autorizație de
desființare.
La data de 13 ianuarie 2020, Andrei Todirașcu, reprezentat de avocatul Veronica
Pascal a declarat recurs împotriva deciziei din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea
cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea cererii de recurs a invocat că, decizia contestată este una nemotivată,
iar concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând
putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în raport
cu materialul probator reținut de prima instanță, precum și cu normele de drept ce
reglementează acest aspect.
A menționat că instanța de apel prin decizia adoptată a admis un capăt de cerere
tardiv, precum și neîntemeiat nu s-a efectuat expertiza tehnică în construcții pentru
stabilirea hotarelor la data obținerii dreptului de proprietate (1992) și stabilirea anului
construcției peretelui solicitat de a fi demolat.
A comunicat că instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra demersului privind
excluderea probei, însă a apreciat-o și a luat-o la baza adoptării deciziei.
A explicat că, instanța de apel nu a apreciat probele, indicând în motivarea deciziei
sale doar poziția intimatului. Mai mult, s-a invocat o probă ca fiind falsă, în lipsa
cerinței, competenței sau a unei sentințe judecătorești.
A afirmat că, instanța inferioară a echivalat un memoriu explicativ cu un plan
geometric, dând apreciere ca fiind o probă veridică, contrar prevederilor art. 18 din
Legea cadastrului bunurilor imobile. La fel, instanța de judecată a soluționat o cerință
eronată, or, peretele casei de locuit cu numărul cadastral xxxxx este la casa de bază
construită în anul 1962, iar careva modificări nu a suferit. Instanța a obligat la
demolarea streșinii în așa mod ca zăpada sau gheața să nu curgă pe terenul învecinat.
Demolarea presupune deja desființarea, sau modul în care să fie demolat nu s-a
soluționat. Practic instanța de judecată a preluat cerințele din acțiunea reclamantului,
4
fără a motiva soluția adoptată. Astfel, instanța de apel în decizia contestată nu s-a
expus asupra tuturor motivelor apelului.
A relatat că, prin încheierea din 16 iulie 2014 a fost atrasă în proces Primăria
satului Costești, parte care nu a fost citată legal, însă în a cărei sarcină îi revine
stabilirea hotarelor în natură.
A susținut că drept urmare a analizării abuzurilor comise de către instanța de apel a
constatat că nu a fost o instanță independentă, imparțială, fapt demonstrat prin simpla
motivare a deciziei, care duce la încălcarea prevederilor art. 6 din CEDO.
Prin referința depusă la 28 februarie 2020 Tudor Mereacre, reprezentat de avocatul
Igor Gargaun a solicitat ca recursul declarat de Andrei Todirașcu, reprezentat de
avocatul Veronica Pascal să fie considerat inadmisibil.
Alte referințe nu au parvenit.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în
adresa participanților la proces la 22 decembrie 2019 (f.d.169, Vol. II), însă dovada
legală de recepționare a acesteia de către recurent lipsește. Din acest considerent,
completul consideră că recursul din 13 ianuarie 2020 este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Andrei Todirașcu, reprezentat de
avocatul Veronica Pascal, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Andrei Todirașcu,
reprezentat de avocatul Veronica Pascal nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
5
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța
de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor
și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de
către Andrei Todirașcu, reprezentat de avocatul Veronica Pascal urmează a fi
considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Andrei Todirașcu, reprezentat
de avocatul Veronica Pascal.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
6