2ra-751/20 — repararea prejudiciului material

2ra-751/20 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-751/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C.Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.L.Bulgac, Gr.Dașchevici, A.Panov)

Î N C H E I E R E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cazac Galina, reprezentată

de avocatul Igor Gargaun,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cazac Galina

împotiva Societății pe Acțiuni ,,Moldasig” cu privire la repararea prejudiciului

material și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 mai 2016, Cazac Galina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA ,,Moldasig” cu privire la încasarea din contul SA ,,Moldasig” a

sumei de 9784,47 euro, ce constituie cheltuieli de tratament pentru asistență

medicală și încasarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat achitată în

mărime de 6583,18 lei, precum și sub forma asistenței juridice în valoare de 5000

lei.

În motivarea acțiunii a indicat, că, la 24 mai 2013, SA ,,Moldasig” a eliberat

pe numele reclamantei polița de asigurare nr. AC 037969, cu riscul asigurării din

categoria ”A” - asigurările de spitalizare, asigurările de cheltuieli medicale și

cheltuieli neprevăzute ale persoanei asigurate ca rezultat al unei maladii subite,

pentru perioada de asigurare 24 mai 2013 - 07 iunie 2013, cu suma asigurată în

mărime de 30 000 euro pe teritoriul statelor din spațiul Schengen, cu achitarea

primei de asigurare, în mărime de 113,70 lei.

A precizat că, reprezentanții SA ,,Moldasig” nu au informat-o despre

condițiile suplimentare contractului de asigurare medicală pentru persoanele care

călătoresc în străinătate, drepturile, obligațiile și acțiunile necesare în cazul

producerii cazului asigurat.

A invocat faptul că, la 27 mai 2013, aflîndu-se pe teritoriul statului

Germania, a suferit o hemoragie subită internă și durere acută în regiunea

abdomenului, motiv din care a apelat de urgență la asistența medicală. În

rezultatul consultației în cadrul spitalului universitar al Universității Johann

Wolfgan Goethe, reclamanta a fost diagnosticată cu XXXXX, fiind necesară

intervenția chirurgicală și tratament imediat.

1

A specificat că, la aceiași dată, a fost internată de urgență în spitalul

universitar al Universității Johan Wolfgan Goethe, iar, prin intermediul rudelor a

contactat SA ,,Moldasig” pentru a informa despre producerea cazului asigurat și

modalitățile de acoperire a cheltuielilor de asistență medicală. La sugestia

reprezentanților SA ,,Moldasig” a discutat cu reprezentanții companiei de

asistență ,,Smile Service” din Ucraina, care au admis producerea cazului asigurat

și achitarea cheltuielilor pentru asistența medicală.

Cu toate acestea, după externare, de către reprezentanții German Assistence

a fost informată că, SA ,,Moldasig” a refuzat să achite cheltuielile medicale,

motivând prin faptul că, asigurarea medicală a turiștilor nu acoperă cheltuielile în

cazul îmbolnăvirilor, care au apărut la începutul asigurării sau sunt legate cauzal

de aceste boli.

A declarat că, a solicitat de la SA ,,Moldasig” informații despre motivul

refuzului în achitarea cheltuielilor medicale, iar, prin scrisoarea din 30 septembrie

2013, compania de asigurare a confirmat refuzul în achitarea cheltuielilor

medicale.

Reclamanta a menționat că, prin scrisoarea Comisiei Naționale a Pieței

Financiare a fost informată despre faptul că, în activitatea SA ,,Moldasig” au fost

constatate abateri de la prevederile art.43 alin.(1) lit. a) și d) din Legea cu privire

la asigurări, nr. 407 din 21 decembrie 2006.

A considerat că, motivele invocate de SA ,,Moldasig” privind refuzul de a

achita prima de asigurare sunt neprobate și contrazise prin diagnosticul medicului

din spitalul universitar al Universității Johann Wolfgang Goethe, care relevă

despre existența durerilor difuze și maladie acută care a necesitat intervenție

urgentă în scopul atenuării durerilor și salvării vieții.

A specificat că, maladia cu hemoragie internă și durere acută care s-a produs

pe teritoriul Germaniei și a necesitat intervenție chirurgicală și tratament imediat

nu a fost o maladie cronică, nu a fost o consecință a accidentelor care s-a produs

până la plecarea din Republica Moldova și nu a fost o maladie și complicație ale

acesteia pe care a tratat-o pe parcursul ultimilor 6 luni până la încheierea

contractului de asigurare.

A pretins că, obiectul contractului este o maladie acută (subită) de orice

gravitate (afectare a sănătății) produsă pe teritoriul statului din spațiul Schengen,

iar refuzul SA ”Moldasig” relevă intenția de a se eschiva de la executarea

obligațiilor contractuale.

Suplimentar a mai declarat că, potrivit răspunsului I.M.S.P. a Asociației

medicale teritoriale Buiucani, maladia ”XXXXX”, nu a fost anterior diagnosticată

și nici nu a fost provocată de maladii cronice.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art.

732, 1315 alin. (1) lit. b) Cod civil, art. 3 lit. a) art. 6 și art. 43 alin. (1) pct. e) din

Legea cu privire la asigurări nr. 407 din 21 decembrie 2006.

Prin hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

cererea de chemare în judecată depusă de Cazac Galina a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Cazac Galina și s-a menținut hotărârea din 06 septembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

2

Pentru a decide astfel instanța de apel a invocat că la adresarea primară în

instituția medicală din Germania Torgau ”Johann Kentmann”, persoana asigurată

- Cazac Galina, a beneficiat de investigații medicale care nu erau acoperite de

contractul de asigurare încheiat cu SA ”Moldasig”. Totodată, din actul medical

eliberat de spitalul Torgau ”Johann Kentmann” rezultă adresarea de urgență a

Galinei Cazac cu acuzări de dureri, dar nu rezultă acordarea asistenței medicale

urgente generată de starea fiziologică gravă a persoanei.

Astfel, instanța de apel a apreciat concluzia instanței de fond, prin prisma

faptului că solicitînd încasarea sumei de 9784,47 euro, ce constituie cheltuieli de

tratament pentru asistență medicală, Cazac Galina nu a prezentat careva probe

referitor la intervenția chirurgicală datorată unei maladii subite și încadrarea

serviciilor medicale, în serviciile acoperite de polița de asigurare.

În altă ordine de idei, instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia

primei instanțe, referitor la informația I.M.S.P. a Asociației medicale teritoriale

Buiucani nr. 245 din 25 mai 2016 cu privire la faptul că Cazac Galina nu suferea

de maladii cronice, care ar provoca consecințe similare celor din speță. Or, este

de menționat că acest act nu elucidează pe deplin tabloul stării de sănătate al

apelantei, iar în lipsa altor probe admisibile și pertinente, instanța de fond nu a

fost în măsură să confirme circumstanțe precum că, în perioada de asigurare,

Cazac Galina a fost diagnosticată cu o maladie de natură subită, care, ar determina

compania de asigurări să constate producerea unui caz asigurat și respectiv să

acopere cheltuielile pentru tratament.

Cu referire la argumentele apelantei despre aspectele cauzei, privind apariția

stării de sănătate, subit, care necesita intervenția chirurgicală imediată, instanța de

apel a relatat că, potrivit informațiilor furnizate de Societatea ”Smile Service” în

calitate de asistent - suport în vederea regularizării daunelor, la data 26 mai 2013,

Cazac Galina fără a apela la serviciul medical de urgență sau la o altă subdiviziune

de medicină primară s-a adresat desinestătător la Instituția medicală din Germania

”Johann Kentmann”, cu acuze de dureri difuze în abdomen care apar și dispar și

hemoragie gastrointestinală inferioară minoră. Însă, nefiind depistate careva

patologii acute care ar necesita o asistentă medicală urgentă instituția medicală

sus menționată nu a dispus internarea acesteia și petrecerea intervențiilor

(chirurgicale) de urgență după caz.

Instanța de apel a menționat că la aceiași dată, la ora 17:29, Cazac Galina a

apelat la Societatea ”Smile Service”, iar din informația anexată la dosar, rezultă

faptul că erau necesare investigații și tratament treptat, calificat al patologilor

cronice, dar nu asistență medicală urgentă, or, viața și sănătatea acesteia nu erau

puse în pericol, context în care și Instituția medicală din Germania ”Johann

Kentmann” nu a depistat o urgență și a permis plecarea acesteia.

Tot aici, este de menționat că la data de 27 mai 2013, Cazac Galina s-a

adresat desinestătător repetat, deja la o altă instituție medicală specializată ”Johan

Wolfgang Goethe - Universität Frankfurt Main” pentru investigații mai

aprofundate.

Or, luînd în considerație că conform prevederilor poliței - contract și

condițiilor de asigurare, în cadrul grupului de riscuri ”A” asigurătorul nu acoperă

cheltuielile de investigație, instanța de apel a constatat că Cazac Galina s-a

internat în vederea efectuării investigațiilor și eventual a unui tratament în lipsa

3

unei ”maladii subite” care necesita o asistență medicală urgentă, în cadrul unei

instituției medicale Clinică specializată pentru chirurgie generală și viscerină, un

Centru pentru boli intestinale, ales în lipsa unei coordonări cu asistentul Smile

Service sau cu asigurătorul, or, la materialele cauzei lipsesc careva probe care să

confirme acceptul asistentului ”Smile Service” sau SA ”Moldasig”.

Cu referire la argumentele apelantei ce vizează răspunsul Comisiei

Naționale a Pieței Financiare nr. 04-5169 din 25 noiembrie 2013, instanța de apel

a invocat că, deși instituția a constatat unele abateri ale companiei de asigurare, la

compartimentul întocmirii/conținutului contractelor de asigurare, aceasta nu s-a

expus pe marginea cazului asigurat în speță, și a sugerat reclamantei/apelantă

Cazac Galina, să se adreseze unei instituții medicale competente, care ar putea

elucida aspectul maladiei apărute subit și necesară de a fi remediată.

La 19 februarie 2020 Cazac Galina, reprezentată de avocatul Igor Gargaun a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

În motivarea recursului ca temei de drept a invocat prevederile art. 432, alin.

(1), (2), lit. a), alin. (4) din Codul de procedură civilă care statuează că, părțile și

alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată. Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 28

noiembrie 2019 și a fost expediată participanților la proces la 19 decembrie 2019

(f.d.18-19, vol.II). Astfel, recursul depus la 19 februarie 2020 se consideră depus

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

4

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 25

martie 2020 instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d.51), iar potrivit avizului de recepție recursul a

fost recepționat de către SA ,,Moldasig” la 02 aprilie 2020 (f.d.52).

Prin referința depusă la 27 mai 2020 SA ,,Moldasig” a solicitat respingerea

recursului depus de Cazac Galina, reprezentată de avocatul Igor Gargaun ca fiind

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

5

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Cazac Galina, reprezentată de

avocatul Igor Gargaun.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cazac Galina, reprezentată de

avocatul Igor Gargaun.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6