2r-264/20 — partajarea bunului proprietate comuna a sotilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunului proprietate comuna a sotilor
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-264/20 — partajarea bunului proprietate comuna a sotilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r-264/20
Prima instanță : Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mămăligă)
Instanța de apel : Curtea de Apel Chișinău ( jud. : L. Bulgac, I. Dutca, V. Buhnaci )
D E C I Z I E
3 iunie 2020 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Urecheanu Mihail, reprezentat de avocatul
Bordian Stanislav,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Urecheanu Valentina
împotriva lui Urecheanu Mihail cu privire la partajarea bunului proprietate comună în
devălmășie,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2020 prin care s-a
respins cererea lui Urecheanu Mihail privind repunerea în termenul de declarare a
apelului și s-a restituit apelul ca depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a
refuzat repunerea în termen,
c o n s t a t ă :
La 22 aprilie 2016, Urecheanu Valentina s-a adresat în instanța de judecată cu
cerere de chemare în judecată împotriva lui Urecheanu Mihail cu privire la partajarea
bunului proprietate comună în devălmășie.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 noiembrie 2016, cererea
de chemare în judecată înaintată de către Urecheanu Valentina împotriva lui Urecheanu
Mihail cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie, a fost admisă.
S-a partajat bunul proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Urecheanu
Valentina și Urecheanu Mihail - apartamentul nr.XXX, cu suprafața de 43,7 m.p.,
număr cadastral XXX, din str. XXX, XX, mun. Chișinău, prin vânzarea bunului imobil
la licitație, cu distribuirea prețului către proprietarii Urecheanu Valentina și Urecheanu
Mihail a câte ½ cotă parte pentru fiecare.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 16 ianuarie 2020, Urecheanu
Mihail a declarat, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de apel, cu casarea
hotărârii primei instanțe și restituirea pricinii spre rejudecare.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2020 s-a respins cererea lui
Urecheanu Mihail de repunere în termen de declarare a apelului și s-a restituit apelul
declarat din motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat
repunerea în termen.
La 1 aprilie 2020, Urecheanu Mihail, reprezentat de avocatul Bordian Stanislav, a
declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2020
1
solicitând casarea acesteia, repunerea în termenul de declararea apelului și restituirea
cauzei în instanța de apel pentru examinarea apelului.
În motivare, a indicat că, examinarea cauzei în instanța de fond a avut loc în lipsa
sa, iar despre hotărârea instanței de fond din 25 noiembrie 2016 a aflat de la executorul
judecătoresc Ungureanu Oleg la 24 decembrie 2019.
Instanța de apel examinând cererea de repunere în termen a dat o apreciere
arbitrară obiecțiilor și probelelor anexate la cerere. Nu a ținut cont de motivele invocate
în apel și nici nu a citat legal apelantul pentru a avea posibilitate de a se expune asupra
argumentelor invocate în cererea de apel.
Concluzia instanței de apel precum că, Urecheanu Mihail a recepționat hotărârea
instanței de fond este, greșită deoarece, semnătura de pe avizele de recepție nu îi
aparține. Recurentul invocă că nu a fost citat legal în instanța de fond și astfel nu a
cunoscut despre data și ora examinării cauzei.
Prin soluția emisă instanța de apel a încălcat dreptul la apărarea a apelantului și a
îngrădit accesul la justiție. Cererea de repunere în termen a fost depusă cu respectarea
prevederilor art. 116 alin. (4) Codul de procedură civilă.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că
Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 11 martie 2020.
Conform prevederilor art.425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Cererea de recurs a fost declarată la 01 aprilie 2019, respectiv în termenul
prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,
pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Potrivit art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
Examinând materialele dosarului Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, art. 6 § 1 din Convenție îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.
În acest sens, a constatat că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din
Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le
consideră pertinente pentru cauza lor.
Din examinarea actelor anexate la dosar, Colegiul reține următoarea situație de
fapt.
Dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 25 noiembrie 2016.
La pronunțarea dispozitivului pârâtul Urecheanu Mihail nu a fost prezent.
La 16 ianuarie 2020, Urecheanu Mihail a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 noiembrie 2016.
Art. 362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, stipulează că, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
2
dacă legea nu prevede altfel. Alin. (3) a reglementează că, repunerea în termen de apel
se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
Recurentul Urecheanu Mihail, declarând apel la 16 ianuarie 2020, a solicitat
repunerea în termenul de atac, relatând că termenul a fost omis deoarece dispozitivul
hotărârii a fost pronunțat în lipsa acestuia, iar instanța de fond nu l-a citat legal.
Despre hotărârea instanței a aflat la 24 decembrie 2019, în cadrul procedurii de
executare a hotărârii.
Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că, semnătura de
pe aviz nu îi aparține, ori recurentul nu prezintă nici o probă în acest sens.
Totodată, din materialele dosarului se reține că, recurentul locuiește la adresa
indicată în aviz, indicând-o ca adresă de recepționare a corespondenței atât în cererea de
apel cât și în cererea de recurs.
Codul de procedură civilă reglementează la art. 102 alin. (6) că citația sau
înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.
Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau înștiințarea poate
fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află.
Reieșind din norma de drept citată, argumentul precum că despre hotărârea primei
instanței din 25 noiembrie 2016, a aflat deja în cadrul procedurii de executare, Colegiul
îl consideră nejustificat.
Deci, instanța de apel corect a constatat îndeplinirea procedurii de citare legală a
pârâtului de către instanța de fond.
Urecheanu Mihail fiind persoană interesată în soluționarea acestui litigiu urma să-
și asume un rol activ și să se intereseze care este soluția luată de către instanță în cauza
dată, iar în cazul în care nu este de acord, să exercite calea de atac în termenul stabilit de
art. 362 din Codul de procedură civilă.
Instanța de recurs constată că, apelantul nu a prezentat instanței de apel probe
veridice și argumente serioase în vederea motivării omiterii termenului de apel, or, în
conformitate cu prevederile art.118 alin.(1) din Codul de procedură civilă fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Argumentul recurentului precum că, nu a cunoscut despre examinarea litigiului,
deoarece nu a fost citat legal în instanța de fond, nu este unul justificativ.
Colegiul menționează că, instanța de fond a respectat prevederile legale de citare
a pârâtului, fiind citat de către instanță la adresa existentă în dosar, procedura de citare a
fost legal îndeplinită în instanța de fond, cu respectarea art. 102 alin. (6) din Codul de
procedură civilă.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că,
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest
este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Dreptul de acces la o instanță poate fi astfel supus, în anumite circumstanțe, unor
restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripție (Stubbings și alții
împotriva Regatului Unit, pct. 51-52), ordinele care stabilesc plata unei cauțiuni pentru
garantarea cheltuielilor de judecată (Tolstoi Miloslavsky împotriva Regatului Unit,
3
pct.62-67, cerința privind reprezentarea (R.P. și alții împotriva Regatului Unit, pct. 63-
67).
Respectiv, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de
procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel
sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei.
Astfel, dreptul de acces la o instanță poate fi astfel supus, în anumite circumstanțe,
unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripție (Stubbings și alții
împotriva Regatului Unit pct. 51 -52).
Art.116 alin.(4) din Codul de procedură civilă, stipulează că repunerea în termen
nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte
de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să
cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.
Colegiu reține că, pentru a se putea cere repunerea în termenul de declarare a
apelului, Urecheanu Mihail trebuie sa facă dovada existenței unei împrejurări mai
presus de voința sa, deci a unei împrejurări care sa excludă culpa părții respective, însă
se constată contrariul.
În afară de aceasta, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Cum în cauză recurentul nu a respectat dispoziții legale și nu a prezentat probe prin
care să dovedească faptul că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința
sa să declare apel în termen, instanța de apel, corect a concluzionat despre restituirea
cererii de apel declarată de Urecheanu Mihail.
Având în vedere cele expuse, încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 martie
2020 este întemeiată și legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept
procedural și urmează a fi menținută.
În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul
Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Urecheanu Mihail, reprezentat de avocatul
Bordian Stanislav.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2020 adoptată în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Urecheanu Valentina împotriva
lui Urecheanu Mihail cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
4