3ra-238/20 — anularea actelor administrative

3ra-238/20 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-238/2020

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (M. Curtiș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Î N C H E I E R E

27 mai 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Svetlana Ceban,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Svetlana Ceban, în interesele fiului minor XXX, împotriva Consiliului

Raional Taraclia, intervenienți accesorii Vasilisa Voinscaia, Ivan Voinschi,

Angela Dimova, Edgar Voinschi, Roman Voinschi cu privire la anularea deciziei

și anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv raional Taraclia,

împotriva deciziei din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 18 decembrie 2018 Svetlana Ceban, în interesele fiului minor XXX, a

înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Taraclia,

intervenient accesoriu Vasilisa Voinscaia, prin care a solicitat anularea deciziei

nr. 6/12 din 12 decembrie 2018 a Consiliului raional Taraclia și anularea parțială

a hotărârii nr. 3/14/2 din 16 martie 1995 a Comitetului Executiv raional Taraclia,

cu excluderea pct. 1) lit.a).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 16 martie 1995 Comitetul

Executiv Taraclia a emis hotărârea nr. 3/14/2 prin care a admis cererea depusă de

Vasilisa Voinscaia și i-a transmis coridorul cu suprafața 2,4 m2, care era în

folosință comună. Totodată s-a decis de a schimba intrarea în jumătatea casei

unde locuia E. Boremecicova și de a instala ușa în locul ferestrei, conform

schemei aprobate de arhitectul principal al raionului, din contul solicitantului –

V.Voinscaia, ca persoana interesată în transmiterea coridorului anterior aflat în

folosință comună.

A relatat că ulterior fiul ei, XXX, a devenit proprietarul terenului și

apartamentului nr. XXX, amplasat pe str. XXX, în baza contractului de donație

din 06 septembrie 2011.

1

Prin hotărârea din 02 septembrie 2013 a Judecătoriei Taraclia, Voinschi

Vasilisa și Voinschi Ivan au fost obligați să înlăture obstacolele în folosirea de

către minorul Samir Ceban a terenului cu suprafața de 0,049 ha, nr.cadastral XXX

și apartamentului nr. XXX cu suprafața 32,7m2, nr.cadastral XXX, situate în or.

XXX, și anume: 1) a nu crea obstacole în reconstrucția apartamentului nr. XXX,

amplasat în XXX, din geamul nr. l în proeminența ușii de intrare; 2) a nu crea

obstacole în folosirea terenului cu suprafața 0,049 ha, aflat în proprietatea comună

pe cote-părți a lui XXX și Voinschi Vasilisa, inclusiv și a curții, pentru montarea

ușii de intrare în apartamentului nr. XXX.

Prin decizia din 28 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul, a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Taraclia din 02 septembrie 2013 în partea în care s-a dispus

„a nu crea obstacole în reconstrucția apartamentului nr. XXX, amplasat în XXX,

din geamul nr. l în ușă de intrare”.

Prin încheierea din 14 august 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Voinschi Ivan și Voinschi Vasilisa.

Reclamanta a specificat că la 19 octombrie 2018 s-a adresat Consiliului

Raional Taraclia cu o solicitare de a adopta o decizie, prin care să fie introduse

modificări în hotărârea Comitetului Executiv Taraclia nr. 3/14/2 din 16.03.1995,

cu excluderea pct. 1) lit.a) din această hotărâre, sau expunerea lui în redacția

hotărârii Judecătoriei Taraclia și anume de „a nu crea obstacole în reconstrucția

apartamentului nr. XXX amplasat în XXX, din geamul nr. 1 în ușă de intrare”.

A susținut reclamanta că la 12 decembrie 2018 Consiliul raional Taraclia a

examinat cererea, însă nu s-a expus pe fond și a emis o decizie prin care a

recomandat părților de a se adresa în instanța de judecată. Decizia Consiliului

raional Taraclia a recepționat-o la data de 15 decembrie 2018.

Consideră reclamanta că hotărârea Comitetului Executiv raional Taraclia nr.

3/14/2 din 16.03.1995 și decizia Consiliului raional Taraclia nr.6/12 din

12.12.2018 contravin hotărârii judecătorești irevocabile, care are o putere juridică

prioritară și pot fi supuse modificări cu excluderea pct. a), 1) din hotărâre, ca fiind

ilegal.

Prin încheierile din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia

au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului –

Voinschi Ivan, Dimova Angela, Voinschi Edgar, Voinschi Roman.

Prin dispozitivul hotărârii din 12 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul

Taraclia, cererea chemare în judecată depusă de Ceban Svetlana în interesele

fiului minor XXX împotriva Consiliului raional Taraclia cu privire la anularea

deciziei și anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv raional Taraclia, a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia,

cererea chemare în judecată depusă de Ceban Svetlana în interesele fiului minor

XXX, împotriva Consiliului raional Taraclia cu privire la anularea deciziei și

anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv raional Taraclia, a fost respinsă

ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Pentru a concluziona astfel instanța de fond a constatat că Ceban Svetlana

cunoștea despre conținutul actului administrativ – hotărârea Comitetului Executiv

raional Taraclia nr.3/14/2 din 16.03.1995, încă din data de 02 septembrie 2013,

când a fost pronunțată hotărârea judecătorească. Mai mult, în instanță nu a fost

2

depusă cererea privind repunerea în termenul omis pentru depunerea cererii

prealabile, în cazul în care pârâtul nu a examinat în fond cererea prealabilă

depusă, și corespunzător prin răspunsul său nu a restabilit termenul omis.

Prin decizia din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admis

apelul declarat de către Ceban Svetlana, casată integral hotărârea din 12 martie

2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia și emisă o hotărâre nouă prin care a

fost respinsă ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Ceban

Svetlana, în interesele fiului minor XXX, împotriva Consiliului Raional Taraclia

cu privire la anularea deciziei și anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv

raional Taraclia.

Pentru a concluziona astfel Curtea de Apel Cahul a constatat că în

dispozitivul hotărârii instanța de fond a respins acțiunea reclamantei ca fiind

neîntemeiată, însă în partea motivată a hotărârii instanța de fond a făcut concluzii

cu privire la tardivitatea acțiunii înaintate de reclamantă, a aplicat legea materială

care guvernează regulile aplicării prescripției extinctive și a respins acțiunea

reclamantei ca fiind tardivă.

A menționat că în hotărârea emisă de Comitetul Executiv raional Taraclia nr.

3/14/2 din 16.03.1995 figura posesorul anterior al terenului și apartamentului

situat pe str. XXX, și anume cet. E.Boremecicova, care nu a contestat hotărârea

sus menționată, iar minorul XXX a devenit proprietar al bunului imobil la 06

septembrie 2011. Astfel, în cazul în care Ceban Svetlana, fiind reprezentant legal

al minorului XXX, a încheiat contractul de donație cu E.Boremecicova, acceptând

bunurile imobile donate, rezultă că donatarul a acceptat donația și deficiențele de

natură juridică ale bunului donat.

Curtea de Apel Cahul a menționat că însăși faptul că Ceban Svetlana a aflat

despre hotărârea Comitetului Executiv raional Taraclia nr. 3/14/2 din 16.03.1995,

în momentul încheierii contractului de donație din 06 septembrie 2011, atunci

când fiul acesteia a devenit proprietarul imobilului, nu justifică omiterea

termenului imperativ prevăzut de lege pentru contestarea actului administrativ.

A specificat instanța de apel că Ceban Svetlana a omis termenul de

contestare a actului administrativ emis de Comitetul Executiv raional Taraclia la

16.03.1995, deoarece nu a respectat termenul inițierii procedurii prealabile,

înaintând cererea prealabilă peste termenul legal. Totodată, reclamanta nu a

înaintat în instanță cerere privind omiterea termenului de depunere a cererii

prealabile și nu a solicitat repunerea în termen de depunere a cererii prealabile.

La 04 decembrie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal, Ceban

Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2019 a Curții de

Apel Cahul, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și

că au fost interpretate eronat normele dreptului material, nu a fost aplicată legea

care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

3

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în

vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului

alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de

contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În contextul prevederilor art. 245 din același cod, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 10 octombrie 2019 a

Curții de Apel Cahul, a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 31

octombrie 2019 și a fost recepționată de către recurentă la data de 06 noiembrie

2019 (f.d. 185, Vol. II).

Prin urmare, recursul declarat de Ceban Svetlana la 04 decembrie 2019, a

fost depus în termenul prevăzut de lege.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a

Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Ceban Svetlana, în raport cu

materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Ceban Svetlana, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume

dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de

procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, că nu se impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Svetlana Ceban.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

5

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Ceban Svetlana se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6