2r-98/20 — constatarea încălcării drepturilor, constatarea gradului de rudenie, obligarea de a acorda întretinere

Dosarul nr. 2r-98/20

Prima instanță: Jud. Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. D. Dubcovețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Irina Grigoroi și Svetlana Popruga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Grigoroi și

Svetlana Popruga împotriva Primarului s. Tudora, Consiliului local Tudora, Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă, Președintelui raionului Ștefan

Vodă, Consiliului raional Ștefan Vodă, Ion Grigoroi cu privire la constatarea încălcării

drepturilor, constatarea gradului de rudenie, obligarea de a acorda întreținere,

împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituită cererea de apel declarată de Irina Grigoroi și Svetlana Popruga prin

intermediul avocatului Valentin Chiriac,

c o n s t a t ă :

La 3 decembrie 2018, Irina Grigoroi și Svetlana Popruga au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primarului s. Tudora, Consiliului local Tudora, Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă, Președintelui raionului Ștefan

Vodă, Consiliului raional Ștefan Vodă, Ion Grigoroi cu privire la constatarea încălcării

drepturilor, constatarea gradului de rudenie, obligarea de a acorda întreținere.

Prin hotărârea din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă a fost

respinsă acțiunea depusă de către Irina Grigoroi și Svetlana Popruga.

La data de 10 iulie 2019 Irina Grigoroi și Svetlana Popruga, reprezentate de

avocatul Valentin Chiriac a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel declarată de Irina Grigoroi și Svetlana Popruga prin intermediul

avocatului Valentin Chiriac.

La 24 ianuarie 2020 prin intermediul oficiului poștal Irina Grigoroi și Svetlana

Popruga au declarat recurs împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare, în același

complet de judecată.

1

În motivarea cererii de recurs au invocat că nu este de acord cu încheierea instanței

de apel.

Au menționat că prin decizie li s-a desemnat avocatul din oficiu Valentin Chiriac

pentru a le reprezenta interesele. Avocatul cunoștea despre faptul că Irina Grigoroi era

în imposibilitate să se deplaseze, iar Svetlana Popruga are grijă de aceasta, însă nu a

dorit să le viziteze la domiciliu pentru a semna mandatul.

Au explicat că astfel li s-a încălcat dreptul la apărare calificată prevăzut de art. 20,

24-26 din Constituție, art. 6 din Convenția CEDO, art. 6 din Convenția ONU.

În drept, recurentele și-au întemeiat cererea de recurs în temeiul dispozițiilor art.

429-432 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților la 20 ianuarie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.108),

însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurente la actele cauzei

lipsesc.

Astfel, se constată că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursul la 24 ianuarie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de

apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Din materialele dosarului se constată cu certitudine că la 10 iulie 2019 Irina

Grigoroi și Svetlana Popruga, reprezentate de avocatul Valentin Chiriac a declarat apel

împotriva hotărârii din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii.

Este cert faptul că prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

a fost restituită cererea de apel declarată de Irina Grigoroi și Svetlana Popruga prin

intermediul avocatului Valentin Chiriac (f.d.105-107).

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe prevederile

art. 369 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, care stipulează că instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană

care nu este în drept să declare apel.

Instanța de recurs reține concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului

de către avocatul Valentin Chiriac în interesele Irinei Grigoroi și Svetlanei Popruga în

lipsa împuternicirilor legale, ca fiind justificată din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 360 alin. (1) Cod de procedură civilă, sunt în

drept să declare apel: a) părțile și alți participanți la proces; b) reprezentantul în interesul

apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; c) martorul, expertul,

2

specialistul și interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de

judecată ce li se cuvine.

În temeiul art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă, în proces civil, persoanele fizice

își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în

proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Totodată, art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă prevede că împuternicirile date

avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și

certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (1), (2) din Legea cu privire avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență

juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se

confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență.

Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

În contextul dat, Colegiul notează că la materialele cauzei este anexat mandatul

avocațial seria MA nr. 1326685 din 15 mai 2019 pe numele avocatului Valentin Chiriac,

în baza deciziei coordonatorului Oficiul teritorial Chișinău al Consiliului Național

pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nr. 0585/ACC cu mențiunea „cauza civilă 2-

671/18 Irina Grigoroi, Svetlana Popruga către Primăria s. Tudora și Ion Grigoroi cu

privire la anularea actelor” (f.d.48).

În conformitate cu art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a

o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța

total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la

mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite

împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba

modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu

executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești,

drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de

utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013

stipulează expres că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil,

stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe

versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul

stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe

versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului

în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în

procură sânt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Pornind de la aceste reglementări legale, Colegiul atestă că mandatul avocațial pe

numele avocatului Valentin Chiriac nu are inserate pe verso împuternicirile acordate

avocatului, lipsind și semnătura persoanelor reprezentate.

Or, în contextul prevederilor art. 60 alin. (2) din Legea cu privire avocatură nr. 1260

din 19 iulie 2002, împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat, care este un

document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se

aprobă de către Guvern. Pct. 6 subpct. 2 din Hotărârea Guvernului cu privire la

3

aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului

stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013 indică expres faptul că formularul mandatului

avocatului conține următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează: a)

împuternicirile avocatului; a1 ) numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului

sau, după caz, a avocatului.

În continuare, instanța de recurs precizează că versoul mandatului avocațial pe

numele lui Valentin Chiriac nu conține împuternicirile acordate avocatului, numele

prenumele clientului, precum și semnătura clientului și respectiv lipsește împuternicirea

care ar confirma dreptul „[…] de a ataca hotărârea judecătorească […]”, or, această

împuternicire urma a fi inserată expres în mandat.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de apel corect a reținut că apelul semnat

de Valentin Chiriac, depus împotriva hotărârii din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Ștefan Vodă, a fost declarat de o persoană ce nu era în drept să-l înainteze și

urmează a fi restituit.

Prin recursul declarat, recurentele au invocat încălcarea dreptului de acces la justiție

stipulat de art. 20, 24-26 din Constituție, art. 6 din Convenția CEDO, art. 6 din

Convenția ONU, însă circumstanțele detaliate supra denotă că omisiunile admise nu pot

fi puse pe seama instanțelor judecătorești, în condițiile în care dreptul la asistență este

un drept al părții.

Or, prin prisma prevederilor art. 26 Constituția coroborat cu art. 8 Cod de procedură

civilă, Colegiul învederează că asistența juridică părților, participanților la proces este

acordată de avocatul ales personal sau după caz este desemnat de coordonatorul

oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sau

de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Respectiv, nu poate fi pusă pe seama instanțelor judecătorești omisiunea

participanților la proces de a completa mandatul avocațial în conformitate cu

prevederile legale evocate supra.

Astfel, în situația relatată, având în vedere diligența părților, precum și obligația

participanților la proces, în contextul prevederilor art. 56 alin. (3), art. 61 alin.(1) Cod de

procedură civilă, de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, Colegiul

conchide că recurentele au eludat obligația de a-și valorifica drepturile procedurale

conform legislației în vigoare.

În concluzie, pornind de la lipsa unor încălcări de ordin procedural sau de altă

natură, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea

apelului, ca fiind declarat de o persoană ce nu era în drept.

De altfel, textul art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă statuează că sancțiunile

procedurale sânt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a

unui drept procedural.

Conform cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă sancțiunile procedurale vizează

atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale

persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în

anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în

termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu

nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii

judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

4

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 al

Constituției și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO,

circumstanțele relatate supra, denotă că recurentele nu și-au valorificat drepturile

procedurale conform legislației în vigoare.

Totodată, dispoziția art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă denotă că

disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul

rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.

Prin urmare, reieșind din cele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele indicate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea Curții de

Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Irina Grigoroi și Svetlana Popruga.

Se menține încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Grigoroi și Svetlana Popruga

împotriva Primarului s. Tudora, Consiliului local Tudora, Direcției Asistență Socială și

Protecția Familiei Ștefan Vodă, Președintelui raionului Ștefan Vodă, Consiliului raional

Ștefan Vodă, Ion Grigoroi cu privire la constatarea încălcării drepturilor, constatarea

gradului de rudenie, obligarea de a acorda întreținere.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5