2ra-584/20 — Apărarea drepturilor consumatorilor

Dosarul nr. 2ra–584/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca (sediul Florești), (jud. R. Rusu-Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Țarălungă Valeriu,

reprezentat de avocatul Lungu Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Țarălungă

Valeriu împotriva ÎM „Orange Moldova” SA cu privire la protecția dreptului

consumatorului și încasarea prejudiciului cauzat,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Țarălungă Valeriu și menținută hotărârea din 04

iunie 2019 a Judecătoriei Soroca (sediul Florești),

con st ată:

La 24 septembrie 2018, Țarălungă Valeriu a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva ÎM ,,Orange Moldova,, SA cu privire la protecția dreptului

consumatorului și încasarea prejudiciului cauzat.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 07 iulie 2018, s-a adresat la

magazinul ÎM ,,Orange”, amplasat în or. Florești, str. Ștefan cel Mare 1a, cu scopul

de a porta un număr de telefonie mobilă de la operatorul Unite la operatorul

Orange, fiind deservit de angajatul magazinului Vladimir Doroș.

La depunerea cererii de portare i-a fost explicat că pentru a-i fi satisfăcută

solicitarea, este nevoie să procure la preț de 40 de lei, un alt număr temporar și

portarea va fi efectuată în cel mult 5 zile lucrătoare. În viziunea reclamantului el a

fost impus să procure un alt număr temporar, fără ca el să aibă necesitatea de

acesta și fără o solicitare din partea sa de a fi personalizat, adică de a fi înregistrat

pe numele lui în baza datelor din buletinul de identitate.

A indicat că, deși compania trebuia să-i ofere gratuit o cartelă SIM pentru ca

la data și ora stabilită să fie efectuată portarea numărului din rețeaua fostului

operator către Orange, vânzătorul respectiv l-a presat psihologic să procure

numărul temporar că de altfel nu va fi îndeplinită portarea. Ajungând acasă și

analizând situația creată, a ajuns la concluzia că nu îl aranjează condițiile impuse

de compania ,,Orange”, la portare. În acel moment, a apelat serviciul clienți la nr.

777 și a explicat situația. După care a fost telefonat de un manager al companiei, pe

1

nume Natalia, care i-a comunicat că este imposibilă returnarea numărului deoarece

este personalizat, fapt pe care dânsul nu l-a cerut. Discuția cu serviciul clienți s-a

finisat fără nici un rezultat.

A mai invocat că, la 09 iulie 2018, s-a reîntors la magazinul respectiv și a

depus o cerere în scris de anulare a portării, solicitând totodată să-i fie anulat

numărul temporar și să-i fie restituită suma de 40 lei. Cererea de anulare a portării

i-a fost acceptată, însă numărul temporar atribuit în schimbul sumei de 40 lei, de

care nu avea nevoie, nu a fost acceptat ca să-i fie returnat. La 09 iulie 2018, s-a

adresat cu o cerere prealabilă către companie prin care a solicitat repetat, că

numărul provizoriu oferit să-l accepte de a fi restituit, depersonalizat și să-i fie

restituit prejudiciul material în sumă de 40 lei, precum și prejudiciul moral în sumă

de 1000 lei.

La 06 august 2018, reclamantul a primit pe poșta electronică, răspunsul de la

compania ”Orange” prin care și-a cer scuze pentru situația creată, însă problema

lui a rămas nesoluționată.

Astfel, reclamantul a considerat că i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm,

simțindu-se înșelat, manipulat psihologic, intimidat, frustrat de schema ilegală pe

care a creat-o compania ÎM ,,Orange” fiind impus să umble pe drumuri pentru a-i

restabili dreptul încălcat. Toate acestea au accentuat agravarea stării sale de

sănătate, începând cu 07 iulie 2018.

Prin hotărârea din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Soroca (sediul Florești) a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Țarălungă

Valeriu împotriva ÎM „Orange Moldova” SA cu privire la protecția dreptului

consumatorului și încasarea prejudiciului cauzat.

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul declarat de Țarălungă Valeriu și menținută hotărârea din 04 iunie 2019 a

Judecătoriei Soroca (sediul Florești).

Pentru a decide astfel instanțele au relevat în hotărârile lor că, Țarălungă

Valeriu în mod benevol, a semnat cererea de portare, conform modelului aprobat

de Condițiile tehnice 8/2013, fapt pe care chiar dânsul îl recunoaște în conținutul

cererii de chemare în judecată, iar prin semnătura aplicată pe cererea de portare și

suplimentul la aceasta, Țarălungă Valeriu a acceptat benevol toate condițiile

propuse de ÎM „Orange Moldova” SA, deoarece acestea sunt specificate și anume,

care sunt condițiile speciale de portare Orange, atât de pe cererea de portare a

numărului mobil, cât și de pe suplimentul la cererea menționată.

Mai mult, prin semnarea suplimentului anexat la cererea de portare a

numărului mobil, Țarălungă Valeriu și-a exprimat acordul la utilizarea numărului

temporar până la portare, în caz contrar, procedura de portare Orange urma să fie

efectuată fără acordarea unui număr temporar, iar faptul dat este indicat în

condițiile speciale anexate la cererea de portare semnată de reclamant.

La 11 februarie 2020 (prin oficiul poștal), Țarălungă Valeriu, reprezentat de

avocatul Lungu Alexandru, a declarat recurs împotriva deciziei din 15 octombrie

2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantului să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei

contestate comis erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei, iar administrarea

probelor a fost efectuată în mod arbitrar.

2

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Țarălungă Valeriu, reprezentat de avocatul Lungu Alexandru, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Țarălungă Valeriu, reprezentat de avocatul

Lungu Alexandru, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

3

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Țarălungă Valeriu, reprezentat de

avocatul Lungu Alexandru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Țarălungă Valeriu,

reprezentat de avocatul Lungu Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4