3ra-400/20 — anularea contractelor de vînzare-cumpărare, proceselor verbale pd desfasurarea licitațiilor

3ra-400/20 — anularea contractelor de vînzare-cumpărare, proceselor verbale pd desfasurarea licitațiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-400/20

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: D. Racoviță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Victor Boico

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Floarea Pietrei”,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Floarea Pietrei” împotriva Consiliului comunei Mănoilești

raionul Ungheni, intervenienți accesorii Primăria comunei Mănoilești raionul Ungheni,

Întreprinderea de Producție „Codreanca” Societate pe Acțiuni, Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Vigi” și Societatea pe Acțiuni ,,Macon” și Agenția pentru

Geologie și Resurse Minerale cu privire la anularea deciziei, contractului de vânzare-

cumpărare, proceselor-verbale privind desfășurarea licitației și rezultatele licitării,

obligarea transmiterii în folosință a terenului,

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Floarea Pietrei”

împotriva hotărârii din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 07 mai 2014, SRL ,,Floarea Pietrei” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului comunei Mănoilești raionul Ungheni, intervenienți

accesorii Primăria comunei Mănoilești raionul Ungheni și ÎP „Codreanca” SA, cu

privire la anularea deciziei, contractului de vânzare-cumpărare, proceselor-verbale

privind desfășurarea licitației și rezultatele licitării, obligarea transmiterii în folosință a

terenului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin actul comisiei

interdepartamentale din 24 decembrie 2004, SRL ,,Floarea Pietrei” i-a fost transmis

zăcământul de argile și 2 roci de nisip „Ungheni-3” pentru producerea cărămizii și

cheramzitului în cantitate de 2 551 000 m3 la categoriile A+B+C1 și rezervele de

nisipuri-degresante în cantitate de 160 000 m3 la categoriile A+B+C1 pentru

valorificare industrială. Prin actul din 14 martie 2009, Ministerul Economiei a

confirmat perimetrul minier cu suprafața de 12,68 ha, pentru exploatare prin metoda

deschisă până la epuizarea zăcământului.

1

Reclamanta SRL ,,Floarea Pietrei” a relatat că până în prezent, Consiliul comunei

Mănoilești și Primăria comunei Mănoilești nu i-au atribuit în natură terenul cu

suprafața de 12,68 ha pentru valorificare industrială. Prin răspunsul din 18 iulie 2013,

Primăria comunei Mănoilești a comunicat că din suprafața de 12,68 ha dispune numai

de terenul cu suprafața de 3,7 ha, care poate fi vândut sau arendat prin licitație publică.

Prin răspunsul suplimentar din 04 aprilie 2014, Primăria comunei Mănoilești a informat

că cererea este tardivă și actele comisiei interdepartamentale privind transmiterea-

recepția spre valorificare industrială a zăcământului de argile și roci de nisip „Ungheni-

3” și de confirmare a perimetrului minier a Ministerului Economiei și Comerțului nr.

416 din 14 martie 2009, sunt nule și nu au nici o tangență cu pretinsul drept.

Reclamanta consideră că refuzul Consiliului comunei Mănoilești și Primăriei

comunei Mănoilești este ilegal și lovit de nulitate absolută, deoarece, întreprinderea de

producție „Codreanca” SA, ilegal exploatează zăcământul de argile și roci de nisip

„Ungheni-3” și se eschivează abuziv de la plata impozitelor, îmbogățindu-se fără justă

cauză, fiind astfel încălcate articolele 6 și 7 din Codul subsolului care prevăd că,

bogățiile și substanțele minerale sunt proprietate exclusivă a statului și nu pot fi

vândute. Ca urmare, susține că, decizia Consiliului comunei Mănoilești nr. 5/5/7 din

17 august 2006 și contractul de vânzare-cumpărare a terenului agricol proprietate

publică, prin care terenul agricol cu suprafața de 6,7010 ha cu destinație agricolă a fost

înstrăinat, contravin Codului subsolului și sunt lovite de nulitate absolută. La cererea

prealabilă din 11 martie 2014, Consiliul comunei Mănoilești nu a dat niciun răspuns,

motiv din care solicită repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată.

Reclamanta SRL ,,Floarea Pietrei” a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei

Consiliului comunei Mănoilești nr. 5/5/7 din 17 august 2006, contractului de vânzare-

cumpărare a terenului agricol proprietate publică din 22 decembrie 2006, procesului-

verbal privind desfășurarea licitației lotului nr. 1 din 25 octombrie 2006 și procesului-

verbal cu privire la rezultatele licitării cu strigare nr. 01 din 25 octombrie 2006, prin

care terenul cu destinație agricolă cu suprafața de 6,7010 ha, care este parte

componentă din perimetrul carierei „Ungheni-3” cu destinație agricolă a fost înstrăinat

întreprinderii de producție „Codreanca” SA, precum și obligarea Consiliului comunei

Mănoilești și Primăriei comunei Mănoilești să-i transmită în folosință terenul cu

suprafața de 12,68 ha conform actului de confirmare a perimetrului minier eliberat de

Ministerul Economiei la 14 martie 2009 și actului Comisiei interdepartamentale pentru

valorificare industrială.

Prin încheierea din 26 mai 2015 a Judecătoriei Ungheni, au fost atrași în proces

în calitate de intervenienți accesorii, SRL „Vigi” și SA „Macon”.

Prin hotărârea din 08 septembrie 2015 a Judecătoriei Ungheni, cererea de chemare

în judecată depusă de SRL ,,Floarea Pietrei” a fost respinsă.

Prin decizia din 16 februarie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de SRL ,,Floarea Pietrei” și menținută hotărârea din 08 septembrie 2015 a

Judecătoriei Ungheni.

Prin decizia din 22 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de SRL ,,Floarea Pietrei”, s-a casat decizia din 16 februarie 2016 a Curții de

Apel Bălți, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet

de judecată.

Prin decizia din 24 octombrie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

2

declarat de SRL ,,Floarea Pietrei”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Ungheni din 08

septembrie 2015, fiind emisă o nouă hotărâre prin care s-au respins ca fiind tardive

pretențiile SRL ,,Floarea Pietrei” de anulare a deciziei Consiliului comunei Mănoilești

nr. 5/5/7 din 17 august 2006, contractului de vânzare-cumpărare a terenului agricol

proprietate publică din 22 decembrie 2006, procesului-verbal privind desfășurarea

licitației lotului nr. 1 din 25 octombrie 2006 și procesului-verbal nr. 01 cu privire la

rezultatele licitării cu strigare, iar pretenția privind obligarea Consiliului comunei

Mănoilești și Primăriei comunei Mănoilești de a transmite în folosință terenul cu

suprafața de 12,68 ha, conform actului de confirmare a perimetrului minier eliberat de

Ministerul Economiei la 14 martie 2009 și conform actului Comisiei

interdepartamentale pentru valorificare industrială, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 08 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de SRL ,,Floarea Pietrei”, s-a casat decizia Curții de Apel Bălți din

24 octombrie 2016, cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 08 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de

SRL ,,Floarea Pietrei”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Ungheni din 08 septembrie

2015 și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de SRL ,,Floarea Pietrei”, s-a casat decizia Curții de Apel Bălți din 08 iunie

2017 și hotărârea Judecătoriei Ungheni din 08 septembrie 2015, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Floarea

Pietrei” împotriva Consiliului comunei Mănoilești raionul Ungheni, intervenienți

accesorii Primăria comunei Mănoilești raionul Ungheni, Întreprinderea de Producție

„Codreanca” Societate pe Acțiuni, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Vigi” și

Societatea pe Acțiuni ,,Macon”, cu privire la anularea deciziei, contractului de vânzare-

cumpărare, proceselor-verbale privind desfășurarea licitației și rezultatele licitării,

obligarea transmiterii în folosință a terenului, cu restituirea pricinii la rejudecare la

Judecătoria Ungheni.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Ungheni s-a dispus atragerea

în proces în calitate de intervenient accesoriu Agenția pentru Geologie și Resurse

Minerale.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Floarea

Pietrei” împotriva Consiliului comunei Manoilești, raionul Ungheni, intervenienți

accesorii Primăria comunei Mănoilești, raionul Ungheni, SA. „Codreanca”

SRL„Vigi”, SA„Macon” și Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, cu privire la

anularea deciziei, contractului de vânzare-cumpărare, proceselor-verbale privind

desfășurarea licitației și rezultatele licitării, obligarea transmiterii în folosință a

terenului.

Prin decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de SRL ,,Floarea Pietrei” împotriva hotărârii din 06 decembrie 2018 a

Judecătoriei Ungheni, sediul Central, în cauza de contencios administrativ la acțiunea

depusă de SRL ,,Floarea Pietrei” împotriva Consiliului comunei Mănoilești raionul

3

Ungheni, intervenienți accesorii Primăria comunei Mănoilești raionul Ungheni,

Întreprinderea de Producție „Codreanca” SA, SRL ,,Vigi” și SA ,,Macon” și Agenția

pentru Geologie și Resurse Minerale cu privire la anularea deciziei, contractului de

vânzare-cumpărare, proceselor-verbale privind desfășurarea licitației și rezultatele

licitării, obligarea transmiterii în folosință a terenului.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că de către Consiliul comunei

Manoilești, la data de 05 mai 2006, a fost emisă decizia nr. 3/2 cu privire la precăutarea

cererii de vânzare-cumpărare a terenului deasupra carierii, prin care s-a decis de a

forma și înregistra la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni terenul proprietate publică

cu suprafața de 6,7 ha de pe carieră, a permite vânzarea-cumpărarea terenului

proprietate publică cu suprafața de 6,7 ha de pe carieră în comuna Manoilești prin

licitație publică la prețul, conform legislației în vigoare și că primăria, în termen,

conform legislației în vigoare va încheia contractul de vânzare-cumpărare a terenului

proprietate publică cu câștigătorul licitației. Ulterior, a fost emisă decizia nr. 5/5/7 din

17 august 2006, cu privire la examinarea cererii de vânzare-cumpărare a terenului

agricol proprietate publică cu suprafața de 6,7010 ha, potrivit căreia s-a decis

acceptarea vânzării-cumpărării terenului cu destinația agricolă, varietatea pășunii,

proprietate publică cu suprafața de 6,7010 ha, număr cadastral 9247110317 prin

licitație publică la prețul conform legislației în vigoare și că primăria, în termen,

conform legislației în vigoare va încheia contractul de vânzare-cumpărare a terenului

proprietate publică cu câștigătorul licitației. Conform extrasului din Registrul de Stat

al bunurilor imobile terenul cu suprafața de 6,7010 ha, număr cadastral 9247110317,

are stabilit modul de folosință ca fiind teren agricol. Corespunzător borderoului de

calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului proprietate publică cu destinație

agricolă din 02 octombrie 2006, prețul de vânzare a terenului a fost stabilit în mărime

de 31523, 05 lei.

Instanța de apel a reținut că la data de 06 octombrie 2006, în privința terenului

respectiv, în ziarul ,, Unghiu” a fost publicat anunțul privind petrecerea licitației „cu

strigare” la 25 octombrie 2006. La data de 25 octombrie 2006, reieșind din procesul-

verbal cu privire la rezultatele licitației „cu strigare”, câștigător al licitației în privința

terenului proprietate publică cu destinație agricolă, cu suprafața de 6,7010 ha, prin

oferirea prețului de 301524 lei, a devenit SA „Codreanca”. La data de 22 decembrie

2006, între Primăria comunei Manoilești și SA „Codreanca” a fost încheiat contractul

de vânzare-cumpărare a terenului în baza contractului respectiv, la data de

26 decembrie 2006, SA „Codreanca” și-a înregistrat dreptul de proprietate. Însă, la data

de 24 decembrie 2004, a fost semnat actul Comisiei interdepartamentale privind

transmiterea-recepția spre valorificare industrială a zăcământului de argile și roci de

nisip „Ungheni - 3”, raionul Ungheni, potrivit căruia s-a decis să fie transmis către

SRL„Floarea Pietrei” zăcământul de argile, utile pentru producerea cărămizii și

cheramzitului, „Ungheni - 3” cu rezervele de bilanț la 04 aprilie 2004 în cantitate de

2551 mii m3 la categoriile A+B+C și rezervele de nisipuri degresante în cantitate de

1

160 mii m3 la categoriile A+B+C pentru valorificarea industrială.

1

Instanța de apel a constatat că la data de 14 martie 2009 a fost eliberat reclamantei

SRL „Floarea Pietrei” actul de confirmare a perimetrului minier cu suprafața de 12,68

ha. La data de 07 noiembrie 2008, în privința SRL „Floarea Pietrei” au fost înregistrate

modificările în Registrul de stat al persoanelor juridice, fiind adăugat genul de

4

activitate „Extragerea zăcămintelor minerale și (sau) producerea și îmbutelierea apelor

minerale și naturale potabile”.

Instanța de apel a remarcat că la momentul petrecerii licitației de către Primăria

comunei Mănoilești, raionul Ungheni, a vânzării terenului la 22 decembrie 2006

rezultă, lipsa a căruiva drept de folosință realizat a zăcământului din partea

SRL ,,Floarea Petrei”, fapt ce exclude orice tratare a ilegalității actului de înstrăinare a

terenului cu destinație agricolă de către Primăria comunei Mănoilești, către SA

,,Codreanca” care la moment, este proprietarul acestui teren de mai bine de 12 ani.

Instanța de apel a indicat că nu s-a constatat nici un temei de a anula decizia nr.

5/5/7 din 17 august 2006, emisă de către Consiliul comunei Manoilești, cu privire la

examinarea cererii de vânzare-cumpărare a terenului agricol proprietate publică cu

suprafața de 6,7010 ha, or aceasta este legală în fond, nu au fost stabilite încălcări de

procedură și nu a fost încălcată competența la emitere. Prin prisma prevederilor legale

menționate supra terenul reprezintă un bun imobil distinct de subsol or, la data emiterii

deciziei contestate și petrecerii licitației „cu strigare”, SRL„Floarea Pietrei” nu era

beneficiar al subsolului pentru a avea drept preferențial asupra terenului în litigiu, în

conformitate cu prevederile art. 14, alin. (2), lit. b) din Codul subsolului nr. 1511 din

15 iunie 1993 or, perimetrul minier a fost confirmat abia la 14 martie 2009 și apelantul

a primit licența de exploatare a zăcămintelor minerale la 07 noiembrie 2008, iar

subsolul poate fi dat în folosință numai în baza perimetrului minier și licenței. Mai mult

ca atât, terenul are destinația agricolă, iar apelantul nu a prezentat careva probe

pertinente care să dovedească faptul că destinația terenului ar fi fost schimbată.

Instanța de apel a mai reținut că terenul respectiv nu era un bun sechestrat pentru

a impune obligativitatea publicării anunțului despre petrecerea licitației în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, potrivit pct. 11 din Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și negocierile directe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1056 din

12 noiembrie 1997 or, având în vedere că s-a reținut legalitatea deciziei nr. 5/5/7 din

17 august 2006, emisă de către Consiliul comunei Manoilești, cu privire la examinarea

cererii de vânzare-cumpărare a terenului agricol proprietate publică cu suprafața de

6,7010 ha și că procesul-verbal privind desfășurarea licitării a lotului nr. 1 din

25 octombrie 2006, procesul-verbal nr. 01 cu privire la rezultatele licitării cu strigare

privind vânzarea terenului cu suprafața de 6,7010 ha și contractul de vânzare-

cumpărare a terenului agricol proprietate publică din 22 decembrie 2006, sunt acte

subsecvente în privința cărora nu au fost identificate temeiuri de nulitate invocate de

apelant și aceste cerințe sunt neîntemeiate. Dat fiiind faptul că, terenul în litigiu are

destinația agricolă, fapt confirmat prin mențiunile din Registrul bunurilor imobile și că

a fost reținută legalitatea actelor contestate, nu poate fi admisă nici pretenția privind

obligarea Consiliului comunei Mănoilești și Primăriei comunei Mănoilești să transmită

SRL „Floarea Pietrei” în folosință terenul cu suprafața de 12,68 ha conform actului de

confirmare a perimetrului minier eliberat de Ministerul Economiei și Comerțului din

14 martie 2009 și conform actului comisiei interdepartamentale pentru valorificarea

industrială, or nu există un careva temei juridic în acest sens și nici apelantul nu a

prezentat careva probe în susținerea poziției sale.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 16 ianuarie 2020,

SRL „Floarea Pietrei”, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

5

emiterea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii depuse de SRL „Floarea Pietrei”.

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel la examinarea

litigiului în cauză nu a stabilit împrejurările reale ale cauzei, ori acțiunea dată a fost

depusă în instanță în scopul valorificării dreptului de beneficiar al subsolului, întru

extragerea substanțelor minerale utile în perimetrul minier prestabilit, în baza actului

comisiei interdepartamentale din 24 decembrie 2004, actului de confirmare a

perimetrului minier din 14 martie 2009 și a contractului nr. 195 din 19 septembrie 2014,

cu privire la atribuirea în folosință a sectoarelor de subsol pentru extragerea

substanțelor minerale utile, și s-a solicitat anularea deciziei nr. 5/5/7 din 17 august

2006, a contractului de vânzare-cumpărare a terenului agricol din 22 decembrie 2006,

a procesului-verbal privind desfășurarea licitației nr. 1 din 25 octombrie 2006 și a

procesului-verbal nr. 01 cu privire la rezultatele licitării cu strigare.

Recurenta a invocat că din conținutul actului comisiei interdepartamentale privind

transmiterea, recepția spre valorificare industrială a zăcământului de argile și roci de

nisip ”Ungheni-3”, r-nul Ungheni din 24 decembrie 2004, rezultă că zăcământul

”Ungheni-3,, este situat pe teritoriul comunei Manoilești, raionul Ungheni și primarul

comunei Manoilești, Grigore Popa a participat la lucrările comisiei din partea

Consiliului Manoilești. Astfel urmează a constata că administrația publică locală a

comunei Manoilești era la curent cu situația în privința zăcământului ”Ungheni-3” și

deci urma să adopte niște acțiuni legale în scopul valorificării dreptului de către stat în

privința bogățiilor de orice natură ale subsolului, consfințit la art. 127 alin. (4) din

Constituție și art. 6 din Codul subsolului.

Recurenta SRL „Floarea Pietrei” a indicat că la data de 22 decembrie 2006,

primarul comunei Manoilești, Grigore Popa a semnat contractul de vânzare-cumpărare

a terenului cu suprafața de 6,701 ha cu SA „Codreanca”, din care 4 ha se suprapun cu

perimetrul minier eliberat pentru extragerea minereului de către SRL ,,Floarea Pietrei”,

considerând că la acest capitol administrația publică locală a încălcat cerințele art. 40

din Codul subsolului, prin care drepturile beneficiarului subsolului sunt apărate și a dus

la imixtiunea autorităților publice locale în activitatea economică a beneficiarilor

subsolului legată de folosirea subsolului.

Recurenta consideră că acțiunile administrației publice locale a comunei

Manoilești au dus la neglijarea cerințelor art. 49 din Codul subsolului ce statuează că

exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile se efectuează în limitele

perimetrului minier atribuit.

Recurenta SRL „Floarea Pietrei” a specificat că terenul în cauză are destinația

agricolă, preponderent pășuni, iar SA ’’Codreanca” din 2006 pînă în prezent nu

valorifică terenul respectiv și acest teren a fost înstrăinat în scopul de a crea

impedimente SRL ,,Floarea Pietrei”, fapt confirmat prin hotărîrea judecătoriei sect.

Rîșcani mun. Chișinău nr. 2c-266/2016 din 10 octombrie 2016, prin care a fost respinsă

cererea SA ,,Codreanca” de anulare a contractului de transmitere a subsolului lui SRL

,,Floarea Pietrei”, dar și prin decizia Consiliului comunei Manoilești, raionul Ungheni

nr. 3/2 din 05 mai 2006.

Totodată, recurenta consideră că au fost încălcate cerințele legislației în vigoare

statuate în capitolul XII Codului Funciar, art. 86-88, în care sunt stipulate sarcinile

serviciului controlului de stat în domeniul folosirii și protecției terenurilor cât și

organele care exercită controlul de stat asupra folosirii și protecției terenurilor. Deci,

6

scopul legislației funciare pentru folosirea eficientă și protecția cuvenită a terenurilor

a fost neglijat de însăși autoritatea administrației publice locale, care are obligația de a

exercita controlul de stat asupra folosirii și protecției terenurilor.

Recurenta a invocat prevederile art. 95 Codul Funciar, în care este stipulat că

actele de vânzare-cumpărare, donație, amanetare, schimb și alte tranzacții dintre

deținătorii de terenuri înfăptuite cu încălcarea modului stabilit de legislație sunt nule.

Conform Legii nr. 1308- XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de

vânzare-cumpărare a pământului înstrăinarea terenurilor are loc prin organizarea și

petrecerea licitației publice.

Recurenta a specificat că pct. 2 al Regulamentul cu privire la licitație, adoptat prin

Hotărârea Guvernului nr. 662 din 28 noiembrie 1996, privind modul de organizare și

desfășurare a licitației stipulează că publicarea prealabilă a comunicatului și asigurarea

liberului acces la licitație, iar pct. 9 din Regulamentul cu privire la licitație prevede că

cu cel puțin 15 zile înainte de începerea licitației, vînzătorul publică în Monitorul

Oficial comunicatul informativ privind desfășurarea licitației. După cum rezultă din

conținutul procesului-verbal privind desfășurarea licitării a lotului nr. 1, Primăria

comunei Manoilești, raionul Ungheni a petrecut licitația la data de 25 octombrie 2006.

Din materialele cauzei rezultă că vânzătorul a publicat comunicatul informativ privind

desfășurarea licitației doar în ziarul raional Ungheni, care are un tiraj de 8800

exemplare, dar nu în Monitorul Oficial, deci recurentul consideră că au fost încălcate

cerințele Regulamentului nominalizat ce a dus la lezarea dreptului de liber acces la

licitație și consideră că licitația este nulă.

Recurenta SRL „Floarea Pietrei” a specificat că această constatare este dovedită

prin Actul de Stat pentru dreptul de folosire a pământului seria BN-010098 din anul

1991, eliberat de Comitetul executiv al Sovietului raional Ungheni și înscris în

Registrul actelor de stat pentru dreptul de folosire a pământului cu nr. 39 cât și Planul

folosirii pământului transmis Direcției făbricii de cărămidă din Ungheni. Actele

juridice susmenționate adeveresc faptul predării în folosință, fără termen și fără plată,

a pământului cu suprafața de 12,61 ha, în hotarele prevăzute de planul de folosire a

pământului, în scopul construcției făbricii de cărămidă.

Recurenta SRL „Floarea Pietrei” consideră că aceste două acte juridice sunt

valabile până în prezent și recurenta a luat cunoștință cu ele la data de 05 februarie

2019, cînd a primit Avizul expertizei ecologice de stat și anexele la el. Conform

scrisorii Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale din 18 martie 2019 nr. 270/07,

parvenită în adresa recurentei, și anexată la materialele cauzei, rezultă că zăcământul

dat a fost transmis la balanța Ministerului Industriei Republicii Sovietice Socialiste

Moldovenești, și ca rezultat au fost extrase 121 mii m3 de argilă pentru producerea

cărămizii și 6 mii m3 de nisip degresant. La acel moment, anul 1991, pământul se afla

în proprietatea exclusivă a statului, era în folosința întreprinderii de stat, sovhozul

„Ungheni”, dovedit prin planul folosirii pământului și a fost transmis în folosință

întreprinderii de stat direcției făbricii de cărămidă si avea destinație industrială.

Recurenta SRL „Floarea Pietrei” a specificat că Regulamentul privind terenurile

destinate industriei și telecomunicațiilor, apărare și cu alte destinații speciale, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 707 din 12 noiembrie 1993, întrat în vigoare la

30 noiembrie 1993, reglementează modul de utilizare a terenurilor destinate industriei.

Astfel, decizia Consiliului comunei Manoilesti nr. 5/5/7 din 17 august 2006, contractul

7

de vânzare - cumpărare a terenului încheiat de Primăria comunei Manoilesti și ÎP

,,Codreanca” SA, procesul-verbal privind desfășurarea licitației nr. 1 din 25 octombrie

2006 și procesul-verbal nr. 01, cu privire la rezultatele licitării cu strigare, au fost

adoptate contrar Hotărârii Guvernului nr. 707 din 12 noiembrie 1993 cât și a cerințelor

art. 15, 23, 25, 52 Cod Funciar 1991, art. 49 Codul subsolului și deci hotărârea

contestată este ilegală prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată.

La 21 februarie 2020 SRL „Floarea Pietrei”, a declarat recurs suplimentar

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere

a acțiunii depuse de SRL „Floarea Pietrei”.

La 24 februarie 2020 și 11 martie 2020 SA „Codreanca” a depus referință la

recursul declarat de SRL „Floarea Pietrei”, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil

(f.d. 108-116, vol. II).

Intimatul Consiliul comunei Mănoilești raionul Ungheni, intervenienții accesorii

Primăria comunei Mănoilești raionul Ungheni, SRL ,,Vigi”, SA ,,Macon” și Agenția

pentru Geologie și Resurse Minerale nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe

la recursul depus de SRL „Floarea Pietrei”, deși după cum rezultă din avizele de

primire, anexate la materialele cauzei, au recepționat copia cererii de recurs depuse de

SRL „Floarea Pietrei” (f.d. 117-129, vol. II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că recurenta SRL „Floarea Pietrei” a recepționat decizia

recurată prin intermediul poștei electronice la data de 04 februarie 2020, fapt ce se

confirmă prin scrisoare anexată la materialele cauzei (f.d. 99, vol. II) și a depus recurs

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la data de

16 ianuarie 2020 și 21 februarie 2020, adică în termen de 30 de zile de la recepționarea

deciziei recurate, completul ajunge la concluzia că recurenta SRL „Floarea Pietrei”

8

s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului

prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Astfel, examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Floarea Pietrei”, în

raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

recurenta SRL „Floarea Pietrei” a indicat argumente ce țin de dezacordul său cu felul

în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele

cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu

și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursul depus

de SRL „Floarea Pietrei” nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or acesta

nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere. La fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, pe când în recursul declarat de SRL „Floarea Pietrei” asemenea aspecte nu se

regăsesc.

9

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care acest drept este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual,

așa cum formal invocă SRL „Floarea Pietrei” și, respectiv, nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL

„Floarea Pietrei”, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin.(3) din Codul administrativ,

precum și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Floarea Pietrei” se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Victor Boico

10