3ra-414/19 — anularea actului administrativ

3ra-414/19 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-414/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: M.Ulinici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Floarea Pietrei”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Florea Pietrei” împotriva Consiliului

comunei Mănoilești, raionul Ungheni, intervenient accesoriu Întreprinderea de

Producție ,,Codreanca” Societate pe Acțiuni cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Floarea

Pietrei” și a fost menținută hotărârea din 3 august 2018 a Judecătoriei Ungheni,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 6 februarie 2018, SRL ,,Floarea Pietrei” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului comunei Mănoilești, raionul Ungheni, intervenient

accesoriu ÎP ,,Codreanca” SA cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că potrivit

actului comisiei interdepartamentale privind transmiterea, recepția spre valorificare

industrială a zăcământului de argile și roci de nisip ,,Ungheni-3” din 24 decembrie

2004, i-a fost transmis SRL ,,Floarea Pietrei” zăcământul de argile, utile pentru

producerea cărămizii și cheramzitului ,,Ungheni-3” în cantitate de 2551 000 m3 la

categoriile A+B+Ci și rezervele de nisipuri-degrasante în cantitate de 160 000 m3

la categoriile A+B+Ci pentru valorificarea industrială.

Prin actul de confirmare a perimetrului minier din 14 martie 2009, a fost

confirmat perimetrul minier pentru exploatarea zăcământului complex de materie

primă pentru producerea cărămizilor și cheramzitului ,,Ungheni-3” prin metoda

deschisă.

Conform actului menționat, suprafața proiecției perimetrului minier,

delimitată pe copia planului topografic prin punctele unghiulare constituie 12.68

ha, iar termenul de acțiune a perimetrului minier a fost stabilit până la epuizarea

zăcământului.

Societatea a menționat că suprafața și perimetrul minier a zăcământului

complex de materie primă pentru producerea cărămizilor și cheramzitului

,,Ungheni-3” este confirmată și prin actul nr. 39 din anul 1991.

1

A indicat că la 19 septembrie 2014, Ministerul Mediului, în conformitate cu

Codul Subsolului al Republicii Moldova nr.3-XVI din 2 februarie 2009, al

Hotărârii Guvernului nr.570 din 11 septembrie 2009, a încheiat contractul nr.195

de transmitere în folosință a sectorului de subsol numit, zăcământul complex de

nisip degresat și argilă ,,Ungheni-3”.

În baza deciziei Consiliului com. Mănoilești, raionul Ungheni nr.5/5/7 din 17

august 2006, la 22 decembrie 2006 a fost încheiat cu ÎP ,,Codreanca” SA

contractul de vânzare - cumpărare a terenului agricol proprietate publică cu

suprafața de 6.701 ha, fiind întocmit în acest sens, procesul - verbal cu privire la

desfășurarea licitării lotului de teren nr.1 din 25 octombrie 2006 și procesul-verbal

nr.01 cu privire la rezultatele licitării cu strigare a terenului, însă a fost stabilit că

terenul dat se suprapune cu perimetrul minier.

A menționat că, în condițiile enunțate, acumulând toate actele necesare, SRL

,,Floarea Pietrei” s-a adresat Primăriei și Consiliului com. Mănoilești, raionul

Ungheni pentru transmiterea în natură a terenului, însă prin răspunsul recepționat, a

fost informat că este disponibil doar terenul cu suprafața de 3,8 ha.

Ca urmare, a depus Consiliului com. Mănoilești, raionul Ungheni o cerere,

prin care a solicitat transmiterea în folosință pe termen nelimitat a sectorului de

teren cu suprafața de 3,8 ha, disponibil din perimetru minier a carierei ,,Ungheni 3”

pentru a efectua lucrări de extragere a zăcământului din carieră, teren care i-a fost

transmis după multe negocieri.

Astfel, a fost formată o comisie, care s-a întrunit într-o ședință comună de

determinare a apartenenței juridice a terenului fondului forestier, amplasat în

hotarele perimetrului minier ,,Cariera Ungheni 3” din 15 august 2017, soldată cu

întocmirea procesului – verbal, unde a fost consemnată concluzia de inițiere a

procedurii de determinare, selectare și transmitere în schimb a unor terenuri.

La 18 octombrie 2017, a adresat o cerere Consiliului com. Mănoilești, raionul

Ungheni, solicitând inițierea procedurii de determinare, selectare și transmitere în

schimb a unor terenuri, care prin decizia nr.7/14/2 din 6 decembrie 2017,

recepționată la 5 ianuarie 2018, i-a fost refuzată solicitarea, motivându-și soluția pe

faptul că schimbul solicitat urmează să fie efectuat prin licitație.

Reclamanta a considerat că decizia Consiliului com. Mănoilești, raionul

Ungheni nr.7/14/2 din 6 decembrie 2017 este una neîntemeiată, deoarece ultimul, a

omis să-și motiveze argumentele de refuz în admiterea cererii examinate.

Astfel, susține că SRL ”Floarea Pietrei” a fost pus în dificultate și impus să

ghicească despre motivele reale, deoarece doar faptul că urmează schimbul

solicitat să fie efectuat prin licitație, nu constituie un temei legal.

În acest sens a indică prevederile art.77 al Legii privind administrația publică

locală, care stabilește că înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în

locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se fac prin

licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres

prin lege, or, schimbul nu este o înstrăinare, ci o tranzacție cu titlu gratuit.

Societatea a relatat că dreptul de a exploata zăcământul de argile, utile pentru

producerea cărămizii și cheramzitului ,,Ungheni 3” este un lucru cert, confirmat

prin înscrisuri respective. Dreptul de folosință asupra sectorului de subsol

înseamnă posibilitatea beneficiarului subsolului de a realiza tipurile de folosire a

sectorului de subsol și se realizează în limitele sectorului atribuit beneficiarului

2

subsolului sub formă de perimetru minier sau geologic, potrivit clauzelor prevăzute

de contract. Subsolul se atribuie în folosință pentru extragerea substanțelor

minerale utile, inclusiv a apelor subterane și resurselor curative naturale.

Cu referire la prevederile art. 6 din Codul subsolului, a susținut că prin

acțiunile sale, Consiliul com. Mănoilești, raionul Ungheni prejudiciază grav

interesele SRL ,,Floarea Pietrei” prin blocarea ilegală a activității întreprinderii,

precum și lezarea reputației întreprinderii.

În acest context a remarcat că și statul este prejudiciat, or, zăcământul

complex de nisip degresat și argilă ,,Ungheni 3” este inclus în lista obiectelor-

sursă de aprovizionare cu materiale de construcție a drumurilor naționale din

regiune din împrumuturi externe, a căror construcție este sistată anume din motivul

lipsei materialelor de construcție.

SRL ,,Floarea Pietrei” a solicitat repunerea în termen, anularea deciziei

Consiliului com. Mănoilești, raionul Ungheni nr.7/14/2 din 6 decembrie 2017,

obligarea Consiliului com. Mănoilești, raionul Ungheni de a determina, selecta și

transmite în schimb ÎP ,,Codreanca” SA a unor terenuri cu aceeași destinație și

suprafață și înaintarea de către agentul economic a propunerii de încheiere a

contractului de schimb a bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 3 august 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Floarea Pietrei”, a fost respinsă ca

nefondată. (f.d. 67-71)

La 21 august 2018, SRL ,,Floarea Pietrei” a declarat apel împotriva hotărârii

din 3 august 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de SRL ,,Floarea Pietrei” și a fost menținută hotărârea din 3 august

2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art. 117

alin. (1), 118 alin. (1), 121 și 130 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, care

reglementează probele și probațiunea, art. 1, 3, 5, 14, 16 și 24 alin. (3) ale Legii

contenciosului administrativ, art. 1, 38, 39 și 40 ale Regulamentului cu privire la

modul de transmitere, schimbare a destinației și schimb de terenuri, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1170 din 25 octombrie 2016, care stabilește procedura cu

privire la modul de transmitere și schimbare a destinației și schimb de terenuri,

precum și art. 10 și 14 alin. (1) ale Legii cu privire la administrația publică locală.

În această ordine de idei, Colegiul Curții de Apel Chișinău a remarcat că

prima instanță just a soluționat cauza, elucidând pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei și determinând corect raportul juridic dedus

judecății.

Astfel, instanța de apel a conchis că vânzarea terenului ÎP ,,Codreanca” SA de

către Consiliul com. Mănoilești, raionul Ungheni, a avut loc în mod legal, or, prin

decizia Consiliului com. Mănoilești, raionul Ungheni nr. 5/5/7 din 17 august 2006,

autoritatea publică locală a dispus de proprietatea publică de stat, care potrivit legii

se înstrăinează la licitație, în baza deciziei ultimei.

Prin urmare, Colegiul instanței de apel a concluzionat că în prezent, ÎP

,,Codreanca” SA deține terenul vizat în cererea de chemare în judecată, cu drept de

proprietate privată.

3

Mai mult, Curtea de Apel Chișinău a considerat că criticele aduse de SRL

,,Floarea Pietrei” sunt neîntemeiate, în condițiile în care prima instanță corect a

interpretat prevederile legii aplicabile speței.

Instanța de apel a notat că procedura de schimb a terenurilor, este

reglementată imperativ, prin lege, astfel încât, pot fi schimbate doar terenurile

proprietate publică a statului.

În acest context, a relatat că SRL ,,Floarea Pietrei” nu a anexat acordul

proprietarului terenului a cărui schimb îl solicită, dar la examinarea prezentei cauze

nici nu a prezentat anumite probe admisibile și pertinente, care ar demonstra că a

adresat ÎI ,,Codreanca” SA în vederea soluționării chestiunii schimbului terenului

respectiv.

Pe cale de consecință, Curtea de Apel Chișinău analizând actul administrativ

contestat, a conchis că decizia Consiliului com. Mănoilești, raionul Ungheni nr.

7/14/2 di n 6 decembrie 2017 a fost emisă de către organul competent, cu

respectarea procedurii stabilite de lege, iar careva încălcări de lege care ar duce la

ilegalitatea actului administrativ contestat, lipsesc.

La 24 ianuarie 2019, SRL ,,Floarea Pietrei”, a declarat recurs împotriva

deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, prin

care a fost menținută hotărârea primei instanțe, aceasta deoarece la emiterea

acestora au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material, precum și a

fost interpretată eronat legea.

SRL ,,Floarea Pietrei” a reiterat motivele de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinării cauzei.

Recurenta, a subliniat că administrația publică locală a încălcat cerințele art.

40 al Codului subsolului, prin care drepturile beneficiarului subsolului sunt apărate

și a dus la imixtiunea autorităților publice locale în activitatea economică a

beneficiarilor subsolului legată de folosirea subsolului.

În așa mod, acțiunile administrației publice locale a com. Mănoilești, raionul

Ungheni, au dus la neglijarea și cerințelor art. 49 Codului subsolului care statuează

că exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile se efectuează în limitele

perimetrului minier atribuit.

Astfel, prezintă relevanță faptul că terenul în cauză are destinație agricolă,

preponderent pășuni, iar ÎP ,,Codreanca” SA din 2006 până în prezent nu a

valorificat terenul dat, or, terenul respectiv, a fost înstrăinat cu scopul de a crea

impedimente SRL ,,Floarea Pietrei”, fapt confirmat prin hotărârea din 10

octombrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

4

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică

conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 noiembrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 24 noiembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL ,,Floarea Pietrei” în raport

cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL ,,Floarea Pietrei” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL ,,Floarea Pietrei”.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) Cod administrativ și art.

270 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Floarea Pietrei”, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

6