2rac-95/20 — cu privire la incasarea platii pentru folosirea terenului si a cheltuielilor de jduecata

Dosarul nr. 2rac-95/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. I. Chirtoacă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul

municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului municipal

Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Visalio-Lux” cu privire la încasarea plății pentru folosirea terenului și a

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria

municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 13 mai 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 28 noiembrie 2017, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului

Chișinău au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Visalio-Lux” cu

privire la încasarea plății pentru folosirea terenului și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 17 mai 2003, între Primăria municipiului

Chișinău și SRL „Visalio-Lux” a fost încheiat contractul privind darea în arendă

funciară a lotului de pământ situat în mun. Chișinău str. Calea Basarabiei, având la

bază decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 28/28-11 din 18 decembrie 2002.

Cu referire la prevederile art. 42 Cod funciar, au accentuat că lotul de pământ

cu suprafața totală de 0,1308 ha cu numărul cadastral XXXXX situat în

mun. Chișinău sectorul Botanica str. Calea Basarabiei, pe care este amplasat

imobilul proprietate a SRL „Visalio-Lux”, constituie propriețate municipală.

Totodată, au precizat că termenul de valabilitate al contractului menționat a

expirat la 17 mai 2013 și nu a mai fost prelungit.

Au comunicat că potrivit prevederilor deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr. 3/24 din 2 aprilie 2013 pentru aprobarea metodologiei calculării prețului

1

estimativ al terenurilor din intravilanul municipiului Chișinău, prețul de arendă al

terenului nominalizat constituie 6 626 de lei pe an.

Au remarcat că SRL „Visalio-Lux” nu a respectat prevederile expres stipulate

în legislație, ce se manifestă prin neachitarea sumei de 29 078,75 de lei pentru

folosirea bunului imobil - lotul de pământ cu suprafața de 0,125 ha cu numărul

cadastral XXXXX situat în mun. Chișinău sectorul Botanica str. Calea Basarabiei,

pentru perioada 17 mai 2014 - 17 mai 2018.

Au evidențiat că Consiliul municipal Chișinău a întreprins măsuri de tranșare

prealabilă a litigiului, prin reclamația expediată nr. 01/1-08-640 din 28 martie 2017,

pârâtului fiind acordat un termen suplimentar pentru înlăturarea încălcărilor

specificate în legislație, solicitându-i-se stingerea integrală a datoriei, cerințe, care,

însă, au rămas fără satisfacere.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 32, 166-168 CPC,

art. 127 alin. (3) din Constituția RM, art. 14, 268, 512, 572, 602, 610 624, 668, 875,

886, 906, 908 Cod civil.

Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul SRL „Visalio-Lux” a

sumei de 29 078,75 de lei ce reprezintă plata pentru folosirea terenului și a sumei de

7,95 de lei cu titlu de cheltuieli poștale.

Prin hotărârea din 13 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată din contul SRL „Visalio-Lux” în beneficiul Consiliului

municipal Chișinău suma de 22 927,78 de lei cu titlu de plată pentru folosirea

terenului și suma de 7,95 de lei cu titlu de cheltuieli poștale.

A fost încasată din contul SRL „Visalio-Lux” în beneficiul statului suma de

688,07 de lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, au fost respinse pretențiile Consiliului municipal Chișinău și Primăriei

municipiului Chișinău ca fiind depuse peste termenul de prescripție extinctivă.

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prima instanță și instanța de apel au constatat că SRL „Visalio-Lux”, contrar

prevederilor contractului de arendă funciară nr. 3735/2003 din 17 mai 2003 asupra

lotului de pământ situat în mun. Chișinău str. Calea Basarabiei și prevederilor

art. 512, 514 și 572 Cod civil, nu și-a onorat pe deplin obligațiile contractuale

asumate și nu a achitat datoria în sumă de 22 927 de lei pentru perioada 17 mai 2014

- 17 mai 2018.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că cererea de chemare în

judecată a fost depusă la 28 noiembrie 2017, adică peste mai bine de 6 luni și 11 zile

din momentul apariției dreptului la acțiune (17 mai 2017) și începerii curgerii

termenului de trei ani stabilit de art. 267 Cod civil (în redacția până la 1 martie 2019),

cu încălcarea termenul general de prescripție extinctivă.

Respectiv, în condițiile în care circumstanțele de fapt relevă cu certitudine că

reclamanții și-au exercitat dreptul la acțiune în partea privind încasarea plății pentru

folosirea terenului în perioada din 17 mai 2017 până la 27 noiembrie 2017, în afara

2

termenului stabilit de lege, fără a solicita repunerea în termenul legal, instanțele de

judecată au considerat necesar de a respinge acțiunea depusă de reclamanți privind

încasarea plății pentru folosirea terenului în perioada 17 mai 2017 - 27 noiembrie

2017, ca fiind depusă peste termenul de prescripție extinctivă.

La 10 februarie 2020, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului

Chișinău au declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material, iar circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

constatate și elucidate pe deplin.

Au precizat că SRL „Visalio-Lux” nu a respectat prevederile expres stipulate

în legislație, ce se manifestă prin neachitarea sumei de 29 078,75 de lei pentru

folosirea bunului imobil - lotul de pământ cu suprafața de 0,125 ha cu numărul

cadastral XXXXX situat în mun. Chișinău sectorul Botanica str. Calea Basarabiei,

pentru perioada 17 mai 2014 - 17 mai 2018.

La fel, au precizat că Consiliul municipal Chișinău a întreprins măsuri de

tranșare prealabilă a litigiului, prin reclamația expediată nr. 01/1-08-640 din

28 martie 2017, pârâtului fiind acordat un termen suplimentar pentru înlăturarea

încălcărilor specificate în legislație, solicitându-i-se stingerea integrală a datoriei,

cerințe, care, însă, au rămas fără satisfacere.

La 11 martie 2020, în adresa intimatei SRL „Visalio-Lux” a fost expediată

copia cererii de recurs depusă de Consiliul municipal Chișinău și Primăria

municipiului Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 135),

corespondența fiind returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „lipsește așa

număr de casă” (f. d. 137).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimata să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

adresa electronică a Primăriei municipiului Chișinău la 14 ianuarie 2020, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 126).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 10 februarie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău și

Primăria municipiului Chișinău, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău

și Primăria municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

4

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău și

Primăria municipiului Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5