3ra-288/20 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea plăților salariale

3ra-288/20 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea plăților salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-288/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chiselița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

DECIZIE

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

judecând cererea de recurs depusă de către Violeta Ceban, reprezentată de

avocatul Nicolae Chiriac,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Violeta Ceban împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la

anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului

restant și a salariului pentru absența forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de către Violeta Ceban,

constată:

La 10 ianuarie 2019 Violeta Ceban a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Centrului Național Anticorupție,

prin care a solicitat anularea ordinului de concediere nr.0248 din 12 februarie 2018,

restabilirea în funcția deținută anterior de ofițer superior de investigații pentru cazuri

excepționale, încasarea restanței la plata salariului pentru luna noiembrie 2018,

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, începând cu data

de 12 decembrie 2018 și până la pronunțarea hotărârii, repararea prejudiciului moral

în mărime de 12 614 lei și încasarea cheltuielilor suportate pentru asistență juridică

în mărime de 4 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Violeta Ceban a indicat că la 24

iulie 2008 prin ordinul nr.039 a fost angajată în baza contractului individual de

muncă în funcția de colaborator în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției. La 06 decembrie 2010 prin ordinul nr.095 i s-a conferit

categoria de calificare „specialist de categoria II”, iar prin ordinul nr.011 din 24

decembrie 2012 a fost numită în funcția de colaborator al Centrului Național

Anticorupție.

1

Reclamanta a menționat că în perioadele de la 04 noiembrie 2013 până la 09

septembrie 2016 și de la 10 septembrie 2016 până la 09 noiembrie 2018 s-a aflat în

concediu parțial plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 3 ani.

La 12 noiembrie 2018 Violeta Ceban a fost reîncadrată în serviciu prin ordinul

Centrului Național Anticorupție ca urmare a expirării perioadei concediului pentru

îngrijirea copilului de până la vârsta de 3 ani, totodată o fost preavizată, aducându-i

–se la cunoștință că peste 30 zile va fi concediată din cadrul Centrului Național

Anticorupție în legătură cu reducerea statelor de personal.

Prin ordinul nr. 0248 din data de 12 decembrie 2018 Violeta Ceban a fost

eliberată din serviciu în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal,

cu mențiunea respectivă în carnetul de muncă. Temei pentru emiterea ordinului de

eliberare din serviciu a servit lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de

funcție în cadrul Centrului National Anticorupție - autoritatea publică își reduce

efectivul de personal sau lichidează funcția publică ca urmare a intrării în vigoare a

statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public

respectiv, având la bază prevederile art. 34, alin.(2), lit. f) din Legea nr. l104-XV din

06 iunie 2002 cu privire la Centrul National Anticorupție și art.63, alin. (2), lit. c)

din Legea nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

Ca urmare a eliberării din funcție, reclamantei i-a fost achitată suma de

aproximativ 1 290 lei, cu titlu de indemnizație de eliberare din serviciu, însă fără a-

i fi achitate careva drepturi salariale, în special salariul pentru perioada 12 noiembrie

2018 - 12 decembrie 2018.

În opinia Violetei Ceban, ordinul de concediere nr. 0248 din 12 decembrie 2018

este emis contrar legii, cu încălcarea procedurii de concediere în legătură cu

reducerea statelor de personal, ori reducerea statelor din cadrul Centrului Național

Anticorupție este fictivă, odată ce în continuare există alți colaboratori, care

îndeplinesc aceleași funcții de colaborator, funcție similară pe care reclamanta a

deținut-o anterior concedierii.

Violeta Ceban a mai menționat că Centrul Național Anticorupție la concedierea

reclamantei nu a respectat condițiile impuse de legea specială, nu a ținut cont de

prevederile art. 63 din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 și anume nu a fost

preavizată cu 30 de zile calendaristice înainte de concediere, nu i s-a redus programul

de muncă, cu până la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit, nu a fost

transferată în altă funcție vacantă sau temporar vacantă, deci procedura reducerii

statelor de personal nu a fost respectată de angajator. De altfel, dacă procedura de

reducere a statelor de personal nu este reglementată de norma specială, se aplică

corespunzător normele Codului muncii. Prin prisma art. 88 din Codul muncii

angajatorul urma să-i propună în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă în

cadrul unității respective. La caz, reclamantei nu i s-a oferit posibilitatea de a se

transfera într-o altă funcție, odată ce s-a invocat reducerea statelor de personal,

reclamanta fiind privată în acest sens de dreptul de a munci în condițiile legii.

De asemenea, Violeta Ceban a mai indicat că nu beneficiază de indemnizație

de șomer, astfel nu este clar dacă angajatorul a respectat cerințele impuse prin art.

88, alin. (1), lit. c), d), e) și h) din Codul muncii, prin urmare ordinul privind

concedierea sa urmează a fi anulat, pe motiv că acesta este ilegal, emis contrar

procedurii prevăzute de lege în materia reducerii numărului sau a statelor de personal

2

și ca rezultat a anulării ordinului aceasta urmează a fi restabilită în funcția deținută

anterior.

Reclamanta a considerat că prin acțiunile Centrului Național Anticorupție au

fost încălcate principiile de bază ale raporturilor de muncă și anume interzicerea

discriminării în domeniul raporturilor de muncă, asigurarea dreptului fiecărui

salariat la condiții echitabile de muncă, inclusiv acordarea concediului anual de

odihnă, asigurarea egalității salariaților, fără nici o discriminare, luându-se în

considerare productivitatea muncii, calificarea și vechimea în muncă, precum și

formarea profesională, asigurarea dreptului salariaților la apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale în perioada activității de muncă.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată de

la serviciu, începând cu data de 12 decembrie 2018 Violeta Ceban a indicat că

aceasta este o pretenție secundară în raport cu pretenția de bază privind anularea

ordinului de concediere și restabilirea în funcție, deci aceasta urmează a fi admisă.

Violeta Ceban a mai solicitat și repararea prejudiciului moral suportat în

legătură că a fost privată de posibilitatea de a munci, care prin prisma art. 90 din

Codul muncii urmează a fi reparat de către angajator.

Prin hotărârea din data de 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Violeta Ceban împotriva

Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant, a salariului pentru absența

forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

(f.d. 104,107-117)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 27 noiembrie 2019 a respins

apelul declarat de către Violeta Ceban împotriva hotărârii din data de 05 iunie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 160,161-171)

Împotriva deciziei instanței de apel, la 10 ianuarie 2020 a depus recurs Violeta

Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. ( f.d.176-

187)

În motivarea recursului Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae

Chiriac, a indicat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea, au

examinat superficial materialele cauzei, au apreciat selectiv și arbitrar probele din

dosar și nu au ținut cont că reducerea statelor de personal în Direcția generală

asigurare operativă nu a avut loc, indicând că în direcție până la aprobarea statului

de personal și după aprobarea statului de personal sunt 7 unități.

Respectiv instanțele de judecată au concluzionat greșit că în cadrul Centrului

Național Anticorupție a avut loc reducerea statelor de personal, fără a indica la

concret în care subdiviziune se pretinde că ar fi avut loc reducerea statelor sau dacă

această reducere ar fi avut loc anume în Direcția „I”, unde era angajată Violeta

Ceban. Atât instanța de fond cât și instanța de apel au examinat superficial

materialele cauzei, apreciind selectiv probele și examinând absolut arbitrar materiale

cauzei, greșit au ajuns la concluzia că locul de muncă al Violetei Ceban ar fi fost

redus.

Mai mult ca atât, Centrul Național Anticorupție prin referința depusă a

accentuat că efectivul de ofițeri, din care face parte reclamanta, trebuie să dețină

3

specializare în domeniul juridic sau economic, pe când Violeta Ceban are studii

superioare pedagogice. Recurenta consideră că din sensul referinței angajatorului

adevăratul temei de concediere al reclamantei este absența studiilor în domeniul

juridic sau economic și nu reducerea numărului sau a statelor de personal, ceea ce

face ca ordinul de concediere nr.0248 din 08 decembrie 2018 să fie ilegal, deoarece

are la bază un alt motiv de concediere decât cel indicat.

Până la data examinării recursului Centrul Național Anticorupție nu a depus

referință la recursul înaintat de către Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae

Chiriac, care a fost recepționat potrivit avizului de recepție la data de 24 ianuarie

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform

art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 noiembrie 2019, notificată

avocatului Nicolae Chiriac la data de 18 decembrie 2019, iar Violetei Ceban la 19

decembrie 2019. (f.d. 173,175)

Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, în conformitate cu

prevederile art. 245 din Codul administrativ, a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs motivat la data de 10 ianuarie 2020, exercitând dreptul de recurs în termen.

La 26 februarie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Violeta

Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, completul de admisibilitate al

completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

4

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție l-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa integral decizia din 27 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

din următoarele motive.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Astfel, pe baza constatărilor instanțelor ierarhic inferioare și potrivit probelor

din dosar, se observă că la 24 iulie 2008 prin ordinul nr.039 Violeta Ceban a fost

angajată în baza contractului individual de muncă în funcția de colaborator în cadrul

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Prin ordinul nr.011

din 24 decembrie 2012 a fost numită în funcția de colaborator al Centrului Național

Anticorupție. (f.d. 13)

În perioadele de la 04 noiembrie 2013 până la 09 septembrie 2016 și de la 10

septembrie 2016 până la 09 noiembrie 2018 Violeta Ceban s-a aflat în concediu

parțial plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 3 ani. (f.d. 14)

Prin ordinul Centrului Național Anticorupție nr. 0227 din 07 noiembrie 2018

Violeta Ceban a fost reîncadrată în serviciu, în funcția de ofițer superior de

investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă,

ca urmare a expirării perioadei concediului pentru îngrijirea copilului de până la

vârsta de 3 ani, începând cu data de 12 noiembrie 2018, totodată o fost preavizată,

contra semnătură despre posibila eliberare din funcție în legătură cu reducerea

efectivului de personal sau lichidarea funcției. (f.d. 30)

Prin ordinul nr. 0248 din data de 12 decembrie 2018 Violeta Ceban a fost

eliberată din serviciu în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal,

cu mențiunea respectivă în carnetul de muncă. (f.d. 31)

Violeta Ceban, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat anularea

ordinului de concediere nr.0248 din 12 februarie 2018, restabilirea în funcția

deținută anterior de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale,

încasarea restanței la plata salariului pentru luna noiembrie 2018, încasarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la serviciu, începând cu data de 12 decembrie

2018 și până la pronunțarea hotărârii, repararea prejudiciului moral în mărime de 12

614 lei și încasarea cheltuielilor suportate pentru asistență juridică în mărime de 4

5

000 lei, motivând că funcția ei de ofițer superior de investigații pentru cazuri

excepționale nu a fost redusă.

Colegiul lărgit amintește că instanțele de judecată ierarhic inferioare au respins

cererea de chemare în judecată înaintată de către Violeta Ceban, statuând că Centrul

Național Anticorupție la emiterea ordinului de concediere a Violetei Ceban a

respectat procedura de concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor

de personal, deoarece s-a constatat că potrivit schemei de încadrare a Aparatului

central al Centrului Național Anticorupție numărul de funcții din cadrul Direcției

generale asigurare operativă a fost redus cu 3 unități.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural

și a emis o hotărâre nemotivată.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Astfel, pentru a elucida aspectele abordate, Colegiul lărgit a considerat că

trebuie să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură

civilă. În conformitate cu aceste dispoziții legale procedurale, decizia instanței de

apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea

guvernantă, precum și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea

corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să

explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică

această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem,

parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Cu titlu de principiu, o decizie judiciară nu poate fi calificată ca fiind arbitrară

până la constatarea unui prejudiciu efectiv adus corectitudinii generale a procedurii

judiciare, cu excepția cazului în care nu sunt prezentate motive pentru adoptarea

acesteia sau motivele date se bazează pe o eroare de fapt sau de drept evidentă

manifestată de instanța internă, rezultând în o „negare a justiției” (a se vedea

Andelkovic vs Serbia, 9 aprilie 2013, parag. 27; Bochan vs Ucraina (nr. 2), Marea

Cameră, 5 februarie 2015, parag. 61 – 63; Gelenidze vs Georgia, 7 noiembrie 2019,

parag. 28). Logica aflată la baza noțiunii de „eroare evidentă de apreciere”, astfel

cum este utilizată în contextul art. 6 § 1 din Convenție, este fără îndoială aceea că,

având în vedere că eroarea de fapt sau de drept comisă de instanța națională este atât

de vădită încât este calificată drept „evidentă” – în sensul că nu ar fi putut fi comisă

de niciun magistrat rezonabil – este posibil ca aceasta să fi adus atingere echității

procesului (a se vedea Dulaurans vs Franța, 21 martie 2000, parag. 33 – 34).

Totodată, o hotărâre judecătorească care nu are niciun temei legal în dreptul intern

6

și nu permite realizarea unei legături între faptele stabilite, dreptul aplicabil și

rezultatul procesului, avea, în plus, un caracter arbitrar și trebuia interpretată drept o

„denegare de justiție” (a se vedea Andelkovic, pre-citat, parag. 27).

Procedând la examinarea fondului recursului, Colegiul lărgit învederează că

exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al

procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de

apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea

guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă

concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate

trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce

consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din

partea motivată a hotărârii judecătorești.

În speță, Colegiul de control judiciar reține că Violeta Ceban a solicitat apărarea

dreptului la muncă, indicând că a fost concediată ilegal din funcția de ofițer superior

de investigații pentru cazuri excepționale din cadrul Centrului Național

Anticorupție. Violeta Ceban insistă că nu a avut loc reducerea numărului sau a

statelor de personal, iar adevăratul temei de concediere a servit faptul că aceasta nu

are studii în domeniul juridic sau economic ceea ce face ca ordinul de concediere

nr.0248 din 08 decembrie 2018 să fie ilegal, deoarece are la bază un alt motiv de

concediere decât cel indicat.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă

au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a

litigiului.

Din materialele cauzei rezultă că Violeta Ceban a fost angajată în funcția de

colaborator al Centrului Național Anticorupție. În perioadele de la 04 noiembrie

2013 până la 09 septembrie 2016 și de la 10 septembrie 2016 până la 09 noiembrie

2018 Violeta Ceban s-a aflat în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copiilor până

la vârsta de 3 ani. Urmare a încetării concediului parțial plătit pentru îngrijirea

copiilor până la vârsta de 3 ani Violeta Ceban a fost reîncadrată în funcția de ofițer

superior de investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” al Direcției asigurare

operativă. Anticipat revenirii Violetei Ceban la serviciu în cadrul Centrului Național

Anticorupție a avut loc reorganizarea.

Instanța de recurs remarcă că obiectul prezentului litigiu este reglementat de

legile speciale nr. 1104-XV din 06 iunie 2002 cu privire la Centrul National

Anticorupție și nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, precum și de Codul muncii.

Conform art. 55, alin. (1) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 la sfârșitul

perioadei pentru care a fost aprobată cererea de suspendare, funcționarul public este

reîncadrat în funcția publică exercitată înainte de suspendare sau într-o funcție

publică echivalentă vacantă, ori temporar vacantă dacă cea anterioară nu mai există.

Dacă în cadrul autorității publice nu există funcție publică echivalentă vacantă ori

temporar vacantă, cu acordul în scris al funcționarului public, acesta poate fi

reîncadrat într-o funcție publică de nivel inferior, iar în caz de lichidare a autorității

sau dacă funcționarul nu acceptă transferul, acesta este eliberat din funcție în

condițiile art.63.

7

Prin ordinul Centrului Național Anticorupție nr.0227 din 07 noiembrie 2018

Violeta Ceban a fost reîncadrată în serviciu în funcția de ofițer superior de

investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă,

începând cu data de 12 noiembrie 2018. Deci, la momentul reîncadrării Violetei

Ceban, funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale era

vacantă sau temporar vacantă. Totodată, instanța de recurs reține că tot prin ordinul

nr.0227 din 07 noiembrie 2018 Centrul Național Anticorupție a preavizat-o pe

Violeta Ceban privind reducerea statelor de personal, fără a specifica dacă se reduce

funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale din Secția „I” a

Direcției asigurare operativă în care a fost reîncadrată Violeta Ceban.

Prin ordinul Centrului Național Anticorupție nr. 0248 din data de 12 decembrie

2018 Violeta Ceban a fost eliberată din serviciu în legătură cu reducerea numărului

sau a statelor de personal.

Din sensul art. 34, alin.(2), lit. f) din Legea nr. 1104-XV din 06 iunie 2002 cu

privire la Centrul National Anticorupție în colaborare cu art.63, alin. (2), lit. c) din

Legea nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, rezultă că serviciul în cadrul Centrului National Anticorupție

încetează în cazul lichidării subdiviziunii Centrului sau reducerii statelor de funcție

în cadrul subdiviziunii Centrului.

Instanța de recurs reține că potrivit normelor de drept sus- menționate

angajatorul poate concedia salariatul în legătură cu reducerea numărului sau a

statelor de personal. Totodată, este de remarcat că la concediere în legătură cu

reducerea numărului sau a statelor de personal vor fi concediate acele persoane a

căror funcții nu se regăsesc în noul stat de personal, iar în cazul reducerii numărului

de unități se vor reduce acele persoane, care nu beneficiază de dreptul preferențial

de a fi lăsate la lucru.

Din lecturarea părții motivate a deciziei contestate se deduce concluzia instanței

de apel precum că în Direcția generală asigurare operativă, în cadrul căreia a fost

reîncadrată Violeta Ceban, au fost reduse 3 unități, astfel, Centrul Național

Anticorupție corect a concediat-o pe Violeta Ceban ca urmare a reducerii numărului

sau a statului de personal.

Din speță, însă se observă că potrivit schemei de încadrare a personalului pentru

anul 2018, înregistrată la Ministerul Finanțelor sub nr. 08/975 din 06 iunie 2018,

Direcția generală asigurare operativă este structurată în subdiviziuni și anume:

Direcția interceptări ambientale, Direcția interceptări telefonice, Direcția sisteme

informatice, Serviciul „A”, Direcția „F”, Direcția „I” și Direcția expertize judiciare.

( f.d. 69-70) Conform ordinului nr.0227 din 07 noiembrie 2018 Violeta Ceban a fost

reîncadrată în serviciu în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri

excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă.

Violeta Ceban insistă că funcția acesteia nu a fost redusă, precum nici nu a fost

micșorat numărul de unități, ori în Direcția „I”, în cadrul căreia a fost reîncadrată în

funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale, până la

aprobarea statului de personal și după aprobarea statului de personal sunt 7 unități,

adică Direcția „I” nu a suportat careva modificări numerice în legătură cu

reorganizarea Centrului Național Anticorupție.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

8

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel pentru a constata

legalitatea ordinului de concediere urma întâi să stabilească dacă în cadrul Direcției

generale asigurare operativă, în care a fost reîncadrată Violeta Ceban a avut loc

reorganizarea sau reducerea numărului de personal, ce subdiviziuni a Direcției

generale asigurare operativă au fost reorganizate, ce funcții concret și din ce

subdiviziuni au fost reduse, dacă funcția de ofițer superior de investigații pentru

cazuri excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă, deținută de către

Violeta Ceban, a fost sau nu redusă, ulterior să verifice procedura de concediere în

legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.

De asemenea, este de remarcat că la data de 12 noiembrie 2018 Violeta Ceban

a fost reîncadrată în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri

excepționale, care la momentul reîncadrării se prezuma a fi vacantă sau temporar

vacantă și care se regăsește în noul stat de personal, aprobat pentru anul 2018.

Centrul Național Anticorupție, prin referința depusă în instanța de fond a susținut că

la data concedierii Violetei Ceban în cadrul Direcției „I”, funcții de ofițer superior

de investigații pentru cazuri excepționale nu erau vacante sau temporar vacante,

precum nici funcții analogice vacante. Argumentul respectiv vine în contradicție cu

acțiunile anterioare ale Centrului Național Anticorupție, care a reîncadrat-o pe

Violeta Ceban în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale

din Secția „I” a Direcției asigurare operativă și urma să fie analizat minuțios de către

instanța de apel.

Totodată, Violeta Ceban, afirmând că ilegal a fost concediată, solicită

reîncadrarea în funcția deținută anterior. Astfel, instanța de apel urma să stabilească

cercul de participanți al căror drepturi ar putea fi afectate în cazul eventualei admiteri

a cererii de chemare în judecată și dispunerea reîncadrării Violetei Ceban în funcția

de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale și prin prisma art. 205

din Codul administrativ să-i atragă în proces.

În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel

prematur a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Ceban,

ori nu a stabilit ce funcții concrete au fost reduse în urma aprobării noului stat de

personal,

nu a verificat dacă funcția în care a fost reîncadrată salariata a fost redusă și dacă la

concedierea Violetei Ceban s-a respectat procedura stabilită în art. 183 din Codul

muncii, nu a stabilit cercul de persoane ale căror drepturi ar putea fi afectate la

soluționarea litigiului.

Drept consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile

instanțelor de judecată ierarhic inferioare ce au stat la baza respingerii acțiunii, ori

nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a dat răspuns la toate

argumentele ridicate în fața sa. Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de

a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții, care a formulat acțiunea, posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces

echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994).

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate

cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

9

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul Violetei Ceban, de a casa integral decizia

din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin.

(3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Violeta Ceban, reprezentată de avocatul

Nicolae Chiriac.

Se casează decizia din data de 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Violeta Ceban împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la

anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului

restant și a salariului pentru absența forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

10