3ra-288/20 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea plăților salariale

Dosarul nr.3ra-288/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chiselița Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu DECIZIE 08 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca - Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas judecând cererea de recurs depusă de către Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Ceban împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și a salariului pentru absența forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Violeta Ceban, constată: La 10 ianuarie 2019 Violeta Ceban a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Centrului Național Anticorupție, prin care a solicitat anularea ordinului de concediere nr.0248 din 12 februarie 2018, restabilirea în funcția deținută anterior de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale, încasarea restanței la plata salariului pentru luna noiembrie 2018, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu,

începând cu data de 12 decembrie 2018 și până la pronunțarea hotărârii, repararea prejudiciului moral în mărime de 12 614 lei și încasarea cheltuielilor suportate pentru asistență juridică în mărime de 4 000 lei. În motivarea cererii de chemare în judecată Violeta Ceban a indicat că la 24 iulie 2008 prin ordinul nr.039 a fost angajată în baza contractului individual de muncă în funcția de colaborator în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. La 06 decembrie 2010 prin ordinul nr.095 i s-a conferit categoria de calificare „specialist de categoria II”, iar prin ordinul nr.011 din 24 decembrie 2012 a fost numită în funcția de colaborator al Centrului Național Anticorupție.

1 Reclamanta a menționat că în perioadele de la 04 noiembrie 2013 până la 09 septembrie 2016 și de la 10 septembrie 2016 până la 09 noiembrie 2018 s-a aflat în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 3 ani. La 12 noiembrie 2018 Violeta Ceban a fost reîncadrată în serviciu prin ordinul Centrului Național Anticorupție ca urmare a expirării perioadei concediului pentru îngrijirea copilului de până la vârsta de 3 ani, totodată o fost preavizată, aducându-i –se la cunoștință că peste 30 zile va fi concediată din cadrul Centrului Național Anticorupție în legătură cu reducerea statelor de personal. Prin ordinul nr. 0248 din data de 12 decembrie 2018 Violeta Ceban a fost eliberată din serviciu în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, cu mențiunea respectivă în carnetul de muncă.

Temei pentru emiterea ordinului de eliberare din serviciu a servit lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de funcție în cadrul Centrului National Anticorupție - autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau lichidează funcția publică ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv, având la bază prevederile art. 34, alin.(2), lit. f) din Legea nr. l104-XV din 06 iunie 2002 cu privire la Centrul National Anticorupție și art.63, alin. (2), lit. c) din Legea nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Ca urmare a eliberării din funcție, reclamantei i-a fost achitată suma de aproximativ 1 290 lei, cu titlu de indemnizație de eliberare din serviciu, însă fără a- i fi achitate careva drepturi salariale, în special salariul pentru perioada 12 noiembrie 2018 - 12 decembrie 2018. În opinia Violetei Ceban, ordinul de concediere nr. 0248 din 12 decembrie 2018 este emis contrar legii, cu încălcarea procedurii de concediere în legătură cu reducerea statelor de personal, ori reducerea statelor din cadrul Centrului Național Anticorupție este fictivă, odată ce în continuare există alți colaboratori, care îndeplinesc aceleași funcții de colaborator, funcție similară pe care reclamanta a deținut-o anterior concedierii.

Violeta Ceban a mai menționat că Centrul Național Anticorupție la concedierea reclamantei nu a respectat condițiile impuse de legea specială, nu a ținut cont de prevederile art. 63 din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 și anume nu a fost preavizată cu 30 de zile calendaristice înainte de concediere, nu i s-a redus programul de muncă, cu până la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit, nu a fost transferată în altă funcție vacantă sau temporar vacantă, deci procedura reducerii statelor de personal nu a fost respectată de angajator. De altfel, dacă procedura de reducere a statelor de personal nu este reglementată de norma specială, se aplică corespunzător normele Codului muncii. Prin prisma art. 88 din Codul muncii angajatorul urma să-i propună în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă în cadrul unității respective.

La caz, reclamantei nu i s-a oferit posibilitatea de a se transfera într-o altă funcție, odată ce s-a invocat reducerea statelor de personal, reclamanta fiind privată în acest sens de dreptul de a munci în condițiile legii. De asemenea, Violeta Ceban a mai indicat că nu beneficiază de indemnizație de șomer, astfel nu este clar dacă angajatorul a respectat cerințele impuse prin art. 88, alin. (1), lit. c), d), e) și h) din Codul muncii, prin urmare ordinul privind concedierea sa urmează a fi anulat, pe motiv că acesta este ilegal, emis contrar procedurii prevăzute de lege în materia reducerii numărului sau a statelor de personal 2 și ca rezultat a anulării ordinului aceasta urmează a fi restabilită în funcția deținută anterior.

Reclamanta a considerat că prin acțiunile Centrului Național Anticorupție au fost încălcate principiile de bază ale raporturilor de muncă și anume interzicerea discriminării în domeniul raporturilor de muncă, asigurarea dreptului fiecărui salariat la condiții echitabile de muncă, inclusiv acordarea concediului anual de odihnă, asigurarea egalității salariaților, fără nici o discriminare, luându-se în considerare productivitatea muncii, calificarea și vechimea în muncă, precum și formarea profesională, asigurarea dreptului salariaților la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale în perioada activității de muncă. Referitor la pretenția cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, începând cu data de 12 decembrie 2018 Violeta Ceban a indicat că aceasta este o pretenție secundară în raport cu pretenția de bază privind anularea ordinului de concediere și restabilirea în funcție, deci aceasta urmează a fi admisă.

Violeta Ceban a mai solicitat și repararea prejudiciului moral suportat în legătură că a fost privată de posibilitatea de a munci, care prin prisma art. 90 din Codul muncii urmează a fi reparat de către angajator. Prin hotărârea din data de 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Violeta Ceban împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant, a salariului pentru absența forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 104,107-117) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 27 noiembrie 2019 a respins apelul declarat de către Violeta Ceban împotriva hotărârii din data de 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

( f.d. 160,161-171) Împotriva deciziei instanței de apel, la 10 ianuarie 2020 a depus recurs Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. ( f.d.176- 187) În motivarea recursului Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, a indicat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea, au examinat superficial materialele cauzei, au apreciat selectiv și arbitrar probele din dosar și nu au ținut cont că reducerea statelor de personal în Direcția generală asigurare operativă nu a avut loc, indicând că în direcție până la aprobarea statului de personal și după aprobarea statului de personal sunt 7 unități.

Respectiv instanțele de judecată au concluzionat greșit că în cadrul Centrului Național Anticorupție a avut loc reducerea statelor de personal, fără a indica la concret în care subdiviziune se pretinde că ar fi avut loc reducerea statelor sau dacă această reducere ar fi avut loc anume în Direcția „I”, unde era angajată Violeta Ceban. Atât instanța de fond cât și instanța de apel au examinat superficial materialele cauzei, apreciind selectiv probele și examinând absolut arbitrar materiale cauzei, greșit au ajuns la concluzia că locul de muncă al Violetei Ceban ar fi fost redus. Mai mult ca atât, Centrul Național Anticorupție prin referința depusă a accentuat că efectivul de ofițeri, din care face parte reclamanta, trebuie să dețină 3 specializare în domeniul juridic sau economic, pe când Violeta Ceban are studii superioare pedagogice.

Recurenta consideră că din sensul referinței angajatorului adevăratul temei de concediere al reclamantei este absența studiilor în domeniul juridic sau economic și nu reducerea numărului sau a statelor de personal, ceea ce face ca ordinul de concediere nr.0248 din 08 decembrie 2018 să fie ilegal, deoarece are la bază un alt motiv de concediere decât cel indicat. Până la data examinării recursului Centrul Național Anticorupție nu a depus referință la recursul înaintat de către Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, care a fost recepționat potrivit avizului de recepție la data de 24 ianuarie 2020. (f.d.

191) Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 noiembrie 2019, notificată avocatului Nicolae Chiriac la data de 18 decembrie 2019, iar Violetei Ceban la 19 decembrie 2019. (f.d. 173,175) Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 10 ianuarie 2020, exercitând dreptul de recurs în termen. La 26 februarie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac, completul de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al 4 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție l-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa integral decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele motive. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84). Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului. Astfel, pe baza constatărilor instanțelor ierarhic inferioare și potrivit probelor din dosar, se observă că la 24 iulie 2008 prin ordinul nr.039 Violeta Ceban a fost angajată în baza contractului individual de muncă în funcția de colaborator în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

Prin ordinul nr.011 din 24 decembrie 2012 a fost numită în funcția de colaborator al Centrului Național Anticorupție. (f.d. 13) În perioadele de la 04 noiembrie 2013 până la 09 septembrie 2016 și de la 10 septembrie 2016 până la 09 noiembrie 2018 Violeta Ceban s-a aflat în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 3 ani. (f.d. 14) Prin ordinul Centrului Național Anticorupție nr. 0227 din 07 noiembrie 2018 Violeta Ceban a fost reîncadrată în serviciu, în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă, ca urmare a expirării perioadei concediului pentru îngrijirea copilului de până la vârsta de 3 ani, începând cu data de 12 noiembrie 2018, totodată o fost preavizată, contra semnătură despre posibila eliberare din funcție în legătură cu reducerea efectivului de personal sau lichidarea funcției.

(f.d. 30) Prin ordinul nr. 0248 din data de 12 decembrie 2018 Violeta Ceban a fost eliberată din serviciu în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, cu mențiunea respectivă în carnetul de muncă. (f.d. 31) Violeta Ceban, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat anularea ordinului de concediere nr.0248 din 12 februarie 2018, restabilirea în funcția deținută anterior de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale, încasarea restanței la plata salariului pentru luna noiembrie 2018, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, începând cu data de 12 decembrie 2018 și până la pronunțarea hotărârii, repararea prejudiciului moral în mărime de 12 614 lei și încasarea cheltuielilor suportate pentru asistență juridică în mărime de 4 5 000 lei, motivând că funcția ei de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale nu a fost redusă.

Colegiul lărgit amintește că instanțele de judecată ierarhic inferioare au respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Violeta Ceban, statuând că Centrul Național Anticorupție la emiterea ordinului de concediere a Violetei Ceban a respectat procedura de concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, deoarece s-a constatat că potrivit schemei de încadrare a Aparatului central al Centrului Național Anticorupție numărul de funcții din cadrul Direcției generale asigurare operativă a fost redus cu 3 unități.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată. Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ.

Astfel, pentru a elucida aspectele abordate, Colegiul lărgit a considerat că trebuie să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu aceste dispoziții legale procedurale, decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului. În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează.

Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82). Cu titlu de principiu, o decizie judiciară nu poate fi calificată ca fiind arbitrară până la constatarea unui prejudiciu efectiv adus corectitudinii generale a procedurii judiciare, cu excepția cazului în care nu sunt prezentate motive pentru adoptarea acesteia sau motivele date se bazează pe o eroare de fapt sau de drept evidentă manifestată de instanța internă, rezultând în o „negare a justiției” (a se vedea Andelkovic vs Serbia, 9 aprilie 2013, parag.

27; Bochan vs Ucraina (nr. 2), Marea Cameră, 5 februarie 2015, parag. 61 – 63; Gelenidze vs Georgia, 7 noiembrie 2019, parag. 28). Logica aflată la baza noțiunii de „eroare evidentă de apreciere”, astfel cum este utilizată în contextul art. 6 § 1 din Convenție, este fără îndoială aceea că, având în vedere că eroarea de fapt sau de drept comisă de instanța națională este atât de vădită încât este calificată drept „evidentă” – în sensul că nu ar fi putut fi comisă de niciun magistrat rezonabil – este posibil ca aceasta să fi adus atingere echității procesului (a se vedea Dulaurans vs Franța, 21 martie 2000, parag. 33 – 34). Totodată, o hotărâre judecătorească care nu are niciun temei legal în dreptul intern 6 și nu permite realizarea unei legături între faptele stabilite, dreptul aplicabil și rezultatul procesului, avea, în plus, un caracter arbitrar și trebuia interpretată drept o „denegare de justiție” (a se vedea Andelkovic, pre-citat, parag.

27). Procedând la examinarea fondului recursului, Colegiul lărgit învederează că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești.

În speță, Colegiul de control judiciar reține că Violeta Ceban a solicitat apărarea dreptului la muncă, indicând că a fost concediată ilegal din funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Violeta Ceban insistă că nu a avut loc reducerea numărului sau a statelor de personal, iar adevăratul temei de concediere a servit faptul că aceasta nu are studii în domeniul juridic sau economic ceea ce face ca ordinul de concediere nr.0248 din 08 decembrie 2018 să fie ilegal, deoarece are la bază un alt motiv de concediere decât cel indicat. La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Din materialele cauzei rezultă că Violeta Ceban a fost angajată în funcția de colaborator al Centrului Național Anticorupție. În perioadele de la 04 noiembrie 2013 până la 09 septembrie 2016 și de la 10 septembrie 2016 până la 09 noiembrie 2018 Violeta Ceban s-a aflat în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 3 ani. Urmare a încetării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copiilor până la vârsta de 3 ani Violeta Ceban a fost reîncadrată în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” al Direcției asigurare operativă. Anticipat revenirii Violetei Ceban la serviciu în cadrul Centrului Național Anticorupție a avut loc reorganizarea.

Instanța de recurs remarcă că obiectul prezentului litigiu este reglementat de legile speciale nr. 1104-XV din 06 iunie 2002 cu privire la Centrul National Anticorupție și nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, precum și de Codul muncii. Conform art. 55, alin. (1) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 la sfârșitul perioadei pentru care a fost aprobată cererea de suspendare, funcționarul public este reîncadrat în funcția publică exercitată înainte de suspendare sau într-o funcție publică echivalentă vacantă, ori temporar vacantă dacă cea anterioară nu mai există.

Dacă în cadrul autorității publice nu există funcție publică echivalentă vacantă ori temporar vacantă, cu acordul în scris al funcționarului public, acesta poate fi reîncadrat într-o funcție publică de nivel inferior, iar în caz de lichidare a autorității sau dacă funcționarul nu acceptă transferul, acesta este eliberat din funcție în condițiile art.63. 7 Prin ordinul Centrului Național Anticorupție nr.0227 din 07 noiembrie 2018 Violeta Ceban a fost reîncadrată în serviciu în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă, începând cu data de 12 noiembrie 2018. Deci, la momentul reîncadrării Violetei Ceban, funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale era vacantă sau temporar vacantă.

Totodată, instanța de recurs reține că tot prin ordinul nr.0227 din 07 noiembrie 2018 Centrul Național Anticorupție a preavizat-o pe Violeta Ceban privind reducerea statelor de personal, fără a specifica dacă se reduce funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale din Secția „I” a Direcției asigurare operativă în care a fost reîncadrată Violeta Ceban. Prin ordinul Centrului Național Anticorupție nr. 0248 din data de 12 decembrie 2018 Violeta Ceban a fost eliberată din serviciu în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.

Din sensul art. 34, alin.(2), lit. f) din Legea nr. 1104-XV din 06 iunie 2002 cu privire la Centrul National Anticorupție în colaborare cu art.63, alin. (2), lit. c) din Legea nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, rezultă că serviciul în cadrul Centrului National Anticorupție încetează în cazul lichidării subdiviziunii Centrului sau reducerii statelor de funcție în cadrul subdiviziunii Centrului. Instanța de recurs reține că potrivit normelor de drept sus- menționate angajatorul poate concedia salariatul în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. Totodată, este de remarcat că la concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal vor fi concediate acele persoane a căror funcții nu se regăsesc în noul stat de personal, iar în cazul reducerii numărului de unități se vor reduce acele persoane, care nu beneficiază de dreptul preferențial de a fi lăsate la lucru.

Din lecturarea părții motivate a deciziei contestate se deduce concluzia instanței de apel precum că în Direcția generală asigurare operativă, în cadrul căreia a fost reîncadrată Violeta Ceban, au fost reduse 3 unități, astfel, Centrul Național Anticorupție corect a concediat-o pe Violeta Ceban ca urmare a reducerii numărului sau a statului de personal. Din speță, însă se observă că potrivit schemei de încadrare a personalului pentru anul 2018, înregistrată la Ministerul Finanțelor sub nr. 08/975 din 06 iunie 2018, Direcția generală asigurare operativă este structurată în subdiviziuni și anume: Direcția interceptări ambientale, Direcția interceptări telefonice, Direcția sisteme informatice, Serviciul „A”, Direcția „F”, Direcția „I” și Direcția expertize judiciare.

( f.d. 69-70) Conform ordinului nr.0227 din 07 noiembrie 2018 Violeta Ceban a fost reîncadrată în serviciu în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă. Violeta Ceban insistă că funcția acesteia nu a fost redusă, precum nici nu a fost micșorat numărul de unități, ori în Direcția „I”, în cadrul căreia a fost reîncadrată în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale, până la aprobarea statului de personal și după aprobarea statului de personal sunt 7 unități, adică Direcția „I” nu a suportat careva modificări numerice în legătură cu reorganizarea Centrului Național Anticorupție.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 8 lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel pentru a constata legalitatea ordinului de concediere urma întâi să stabilească dacă în cadrul Direcției generale asigurare operativă, în care a fost reîncadrată Violeta Ceban a avut loc reorganizarea sau reducerea numărului de personal, ce subdiviziuni a Direcției generale asigurare operativă au fost reorganizate, ce funcții concret și din ce subdiviziuni au fost reduse, dacă funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale al Secției „I” a Direcției asigurare operativă, deținută de către Violeta Ceban, a fost sau nu redusă, ulterior să verifice procedura de concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.

De asemenea, este de remarcat că la data de 12 noiembrie 2018 Violeta Ceban a fost reîncadrată în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale, care la momentul reîncadrării se prezuma a fi vacantă sau temporar vacantă și care se regăsește în noul stat de personal, aprobat pentru anul 2018. Centrul Național Anticorupție, prin referința depusă în instanța de fond a susținut că la data concedierii Violetei Ceban în cadrul Direcției „I”, funcții de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale nu erau vacante sau temporar vacante, precum nici funcții analogice vacante. Argumentul respectiv vine în contradicție cu acțiunile anterioare ale Centrului Național Anticorupție, care a reîncadrat-o pe Violeta Ceban în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale din Secția „I” a Direcției asigurare operativă și urma să fie analizat minuțios de către instanța de apel.

Totodată, Violeta Ceban, afirmând că ilegal a fost concediată, solicită reîncadrarea în funcția deținută anterior. Astfel, instanța de apel urma să stabilească cercul de participanți al căror drepturi ar putea fi afectate în cazul eventualei admiteri a cererii de chemare în judecată și dispunerea reîncadrării Violetei Ceban în funcția de ofițer superior de investigații pentru cazuri excepționale și prin prisma art. 205 din Codul administrativ să-i atragă în proces.

În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel prematur a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Ceban, ori nu a stabilit ce funcții concrete au fost reduse în urma aprobării noului stat de personal, nu a verificat dacă funcția în care a fost reîncadrată salariata a fost redusă și dacă la concedierea Violetei Ceban s-a respectat procedura stabilită în art. 183 din Codul muncii, nu a stabilit cercul de persoane ale căror drepturi ar putea fi afectate la soluționarea litigiului. Drept consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare ce au stat la baza respingerii acțiunii, ori nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a dat răspuns la toate argumentele ridicate în fața sa.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții, care a formulat acțiunea, posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994). Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

9 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul Violetei Ceban, de a casa integral decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Violeta Ceban, reprezentată de avocatul Nicolae Chiriac.

Se casează decizia din data de 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Ceban împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și a salariului pentru absența forțată de la serviciu, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas 10