3rh-20/20 — anularea actului administrativ si repararea prejudiciului moral

Dosar nr. 3rh-20/20

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. V.Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B.Bîrca, S.Iorgov, E.Clim)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M.Pitic, I.Bejenaru, N.Craiu)

Î N C H E I E R E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând cererile de revizuire declarate de către Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Pojoga împotriva Consiliului local Ciuciuleni cu privire la anularea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La data de 8 iunie 2018, Ion Pojoga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului local Ciuciuleni cu privire la anularea actului administrativ și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia nr. 01/13 din 23 februarie 2018 a

Consiliului local Ciuciuleni, în mod unilateral a fost dispusă trecerea în proprietatea

autorității publice locale construcția amplasată pe terenul public cu numărul cadastral

xxxxx.

Construcția reprezintă baia care i-a revenit lui Ion Pojoga cu titlu de cotă valorică,

care a fost atribuită în natură unui grup de cetățeni în număr de 36 de persoane. Acest

fapt rezultă din lista patrimoniului destinat distribuirii în natură din Societatea pe

Acțiuni „Ciuciuleni”, satul Ciuciuleni, xxxxx Pojoga Ion și Actul de transmitere –

primire a mijloacelor fixe și circulante ale societății.

A considerat că, în virtutea faptelor expuse, decizia contestată contravine

prevederilor art. 14 alin. (2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală iar

bunul imobil menționat nu se referă la bunurile domeniului public sau privat ale

statului. Legea nu abilitează autoritatea deliberativă locală cu dreptul de a adopta

decizii prin care să decidă trecerea în proprietatea autorității publice locale a bunurilor

imobile care constituie cota valorică a cetățenilor, astfel actul contestat fiind emis cu

depășirea competențelor consiliului.

1

Contrar prevederilor art. 14 alin (2) lit. z) din Legea privind administrația publică

locală, Consiliul local Ciuciuleni nu a dispus consultarea publică a proiectului deciziei

în cauză, în pofida faptului că prin această decizie a fost lezat în mod direct dreptul și

interesul persoanelor cărora le-a fost atribuită în natură construcția în cauză în calitate

de cotă valorică.

În așa fel au fost încălcate prevederile art. 3, 7, 8, 11 și 12 din Legea privind

transparența în procesul decizional și art. 22 din Legea privind administrația publică

locală, norme de drept care obligă autoritatea deliberativă locală la consultarea

cetățenilor în problemele de interes local care preocupă o parte din populația unității

administrative teritorială, cu respectarea etapelor consultării, metodelor consultării,

modului în care se organizează ședința consiliului și actele necesare în vederea

adoptării unei asemenea decizii.

A relatat că, în urma emiterii actului administrativ ilegal i-a fost cauzat un

prejudiciu moral manifestat prin stare de stres și neliniște, pe care îl estimează la suma

de 5 000 de lei.

A solicitat Ion Pojoga declararea nulă a deciziei nr. 01/13 din 23 februarie 2018 a

Consiliului local Ciuciuleni, încasarea cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 22 august 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central acțiunea

s-a admis parțial; s-a anulat decizia nr. 01/13 din 23 februarie 2018 a Consiliului local

Ciuciuleni și s-a încasat în beneficiul lui Ion Pojoga din contul Consiliului local

Ciuciuleni suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În partea

încasării despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Consiliul local Ciuciuleni, casată hotărârea din 22 august 2018 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

Ion Pojoga împotriva deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

considerat inadmisibil.

La data de 17 octombrie 2019, Ion Pojoga a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

În susținerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) Cod de

procedură civilă pe motiv că instanța nu a soluționat problema intervenirii în proces a

unor persoane, drepturile și obligațiile cărora pot fi afectate prin hotărârea emisă.

A solicitat Ion Pojoga admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a încheierii

din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 12 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 22 august 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central

cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

La data de 17 octombrie 2019, Gheorghe Pojoga a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

În susținerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) Cod de

procedură civilă pe motiv că instanța nu a soluționat problema intervenirii în proces a

unor persoane, drepturile și obligațiile cărora pot fi afectate prin hotărârea emisă.

A menționat că, construcția litigioasă este cota valorică a unui grup de 36 de

persoane, inclusiv și Mariei Pojoga și Ion Pojoga, care sunt părinții săi.

2

A relevat că, părinții săi nu au fost citați legal despre locul, data și ora ședinței de

judecată, iar el însuși nu a fost atras în proces.

A solicitat Gheorghe Pojoga admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a

încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 12 februarie 2019

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 august 2018 a Judecătoriei Hîncești,

sediul Central cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de revizuire depuse de

către Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga urmează a fi respinse ca inadmisibile.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare

la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Totodată, conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești

aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării

actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri,

decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de

lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca

rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a

noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel.

Legea procedurală civilă, care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi

ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

La caz, se va menționa că, prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare de la 1

iunie 2018, s-au stabilit categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

3

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 17 iulie 2019 a Curții Supreme

de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Ion Pojoga împotriva

deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 448 alin. (1), (2) al Codului de procedură civilă cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Astfel, cu toate că legislatorul nu a indicat expres împrejurările, când o instanță de

revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă, acestea se pot deduce din prevederile legale ce reglementează procedura

de depunere și examinare a cererii de revizuire și anume o cerere de revizuire poate fi

declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450

al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept

să declare revizuire, când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și

(3) al Codului de procedură civilă, când cererea de revizuire nu conține temeiurile de

revizuire prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă sau în cazul în care

revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

În interpretarea corectă a prevederilor legale este de înțeles că încheierile

judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința

acestora nu se supun revizuirii.

La caz se constată că, cererile de revizuire sunt depuse împotriva încheierii din 17

iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de Ion Pojoga a fost

considerat inadmisibil.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, prin prisma art. 440 Cod de procedură civilă, care

reglementează procedura examinării admisibilității recursului, încheierea prin care

completul din 3 judecători decide în mod unanim asupra inadmisibilității recursului, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține

nicio referire cu privire la fondul recursului.

Drept urmare, este cert că prin încheierea din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de

Justiție supusă revizuirii de către Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga, instanța de recurs nu

s-a expus asupra fondului recursului declarat de Ion Pojoga, respectiv nici a fondului

cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 Cod de procedură civilă, existența

temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa acestora.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de

revizuire depuse de Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga împotriva încheierii din 17 iulie

2019 a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție

judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.

4

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 270, 446 alin. (2), 453 alin. (1)

lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Ion Pojoga și

Gheorghe Pojoga împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza de contencios administrativ, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Ion Pojoga împotriva Consiliului local Ciuciuleni cu

privire la anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5