3rh-20/20 — anularea actului administrativ si repararea prejudiciului moral

Dosar nr. 3rh-20/20 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. V.Grosu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B.Bîrca, S.Iorgov, E.Clim) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M.Pitic, I.Bejenaru, N.Craiu) Î N C H E I E R E 25 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând cererile de revizuire declarate de către Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Pojoga împotriva Consiliului local Ciuciuleni cu privire la anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La data de 8 iunie 2018, Ion Pojoga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Ciuciuleni cu privire la anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia nr. 01/13 din 23 februarie 2018 a Consiliului local Ciuciuleni, în mod unilateral a fost dispusă trecerea în proprietatea autorității publice locale construcția amplasată pe terenul public cu numărul cadastral xxxxx. Construcția reprezintă baia care i-a revenit lui Ion Pojoga cu titlu de cotă valorică, care a fost atribuită în natură unui grup de cetățeni în număr de 36 de persoane. Acest fapt rezultă din lista patrimoniului destinat distribuirii în natură din Societatea pe Acțiuni „Ciuciuleni”, satul Ciuciuleni, xxxxx Pojoga Ion și Actul de transmitere – primire a mijloacelor fixe și circulante ale societății. A considerat că, în virtutea faptelor expuse, decizia contestată contravine prevederilor art. 14 alin. (2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală iar bunul imobil menționat nu se referă la bunurile domeniului public sau privat ale statului.

Legea nu abilitează autoritatea deliberativă locală cu dreptul de a adopta decizii prin care să decidă trecerea în proprietatea autorității publice locale a bunurilor imobile care constituie cota valorică a cetățenilor, astfel actul contestat fiind emis cu depășirea competențelor consiliului. 1 Contrar prevederilor art. 14 alin (2) lit. z) din Legea privind administrația publică locală, Consiliul local Ciuciuleni nu a dispus consultarea publică a proiectului deciziei în cauză, în pofida faptului că prin această decizie a fost lezat în mod direct dreptul și interesul persoanelor cărora le-a fost atribuită în natură construcția în cauză în calitate de cotă valorică.

În așa fel au fost încălcate prevederile art. 3, 7, 8, 11 și 12 din Legea privind transparența în procesul decizional și art. 22 din Legea privind administrația publică locală, norme de drept care obligă autoritatea deliberativă locală la consultarea cetățenilor în problemele de interes local care preocupă o parte din populația unității administrative teritorială, cu respectarea etapelor consultării, metodelor consultării, modului în care se organizează ședința consiliului și actele necesare în vederea adoptării unei asemenea decizii. A relatat că, în urma emiterii actului administrativ ilegal i-a fost cauzat un prejudiciu moral manifestat prin stare de stres și neliniște, pe care îl estimează la suma de 5 000 de lei.

A solicitat Ion Pojoga declararea nulă a deciziei nr. 01/13 din 23 februarie 2018 a Consiliului local Ciuciuleni, încasarea cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral. Prin hotărârea din 22 august 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central acțiunea s-a admis parțial; s-a anulat decizia nr. 01/13 din 23 februarie 2018 a Consiliului local Ciuciuleni și s-a încasat în beneficiul lui Ion Pojoga din contul Consiliului local Ciuciuleni suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În partea încasării despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Consiliul local Ciuciuleni, casată hotărârea din 22 august 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Ion Pojoga împotriva deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat inadmisibil. La data de 17 octombrie 2019, Ion Pojoga a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție. În susținerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă pe motiv că instanța nu a soluționat problema intervenirii în proces a unor persoane, drepturile și obligațiile cărora pot fi afectate prin hotărârea emisă. A solicitat Ion Pojoga admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 august 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

La data de 17 octombrie 2019, Gheorghe Pojoga a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție. În susținerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă pe motiv că instanța nu a soluționat problema intervenirii în proces a unor persoane, drepturile și obligațiile cărora pot fi afectate prin hotărârea emisă. A menționat că, construcția litigioasă este cota valorică a unui grup de 36 de persoane, inclusiv și Mariei Pojoga și Ion Pojoga, care sunt părinții săi. 2 A relevat că, părinții săi nu au fost citați legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, iar el însuși nu a fost atras în proces.

A solicitat Gheorghe Pojoga admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 august 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de revizuire depuse de către Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga urmează a fi respinse ca inadmisibile. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Totodată, conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel. Legea procedurală civilă, care impune obligații noi, anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă. La caz, se va menționa că, prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare de la 1 iunie 2018, s-au stabilit categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii. În conformitate cu art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca 3 fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Ion Pojoga împotriva deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 448 alin. (1), (2) al Codului de procedură civilă cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Astfel, cu toate că legislatorul nu a indicat expres împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, acestea se pot deduce din prevederile legale ce reglementează procedura de depunere și examinare a cererii de revizuire și anume o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să declare revizuire, când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă, când cererea de revizuire nu conține temeiurile de revizuire prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă sau în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

În interpretarea corectă a prevederilor legale este de înțeles că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. La caz se constată că, cererile de revizuire sunt depuse împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de Ion Pojoga a fost considerat inadmisibil. În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, prin prisma art. 440 Cod de procedură civilă, care reglementează procedura examinării admisibilității recursului, încheierea prin care completul din 3 judecători decide în mod unanim asupra inadmisibilității recursului, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Drept urmare, este cert că prin încheierea din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție supusă revizuirii de către Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului recursului declarat de Ion Pojoga, respectiv nici a fondului cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 Cod de procedură civilă, existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa acestora. Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire depuse de Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.

4 În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 270, 446 alin. (2), 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Ion Pojoga și Gheorghe Pojoga împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Pojoga împotriva Consiliului local Ciuciuleni cu privire la anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5