3ra-429/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, modificarea declaratiilor vamale si restituirea sumei achitate în plus
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ, modificarea declaratiilor vamale si restituirea sumei achitate în plus
- Temei legal
- Termenul de declarare a recursului
3ra-429/20 — cu privire la contestarea actului administrativ, modificarea declaratiilor vamale si restituirea sumei achitate în plus (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-429/20
Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (jud:. R. Pulbere)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
Î N C H E I E R E
25 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Galina Stratulat
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Montevideia”,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia” împotriva Președintelui Comisiei
de experți a Biroului Vamal Chișinău, Mihai Filimon și Biroului Vamal Chișinău cu
privire la contestarea actului administrativ, modificarea declarațiilor vamale și
restituirea sumei achitate în plus,
împotriva deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia”
împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 08 februarie 2016 SRL „Montevideia” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Președintelui Comisiei de experți a Biroului Vamal Chișinău, Mihai Filimon
cu privire la contestarea actului administrativ, modificarea declarațiilor vamale și
restituirea sumei achitate în plus.
În motivarea acțiunii, reclamanta SRL „Montevideia” a indicat că la 03 martie
2015 a depus în cancelaria Biroului Vamal Chișinău cererea nr. 242 MV cu privire la
modificarea declarațiilor vamale nr. 3030I18596 și nr. 3030I18593 din 15 noiembrie
2013, adresată nemijlocit Comisiei de experți, în a căror competență intră examinarea
astfel de cereri, la care însă nu a primit niciun răspuns.
Reclamanta a susținut că la 09 decembrie 2015 s-a adresat cu plângere către
Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal împotriva inacțiunilor angajaților Biroului
Vamal Chișinău în legătură cu nesoluționarea în termenul legal a cererii sale din
1
03 martie 2015. Ulterior, a fost contactată telefonic de către un angajat al Biroului
Vamal Chișinău, care i-a propus să mai depună odată cerere către Comisia de experți.
Reclamanta a afirmat că la 11 decembrie 2015 a depus la Biroul Vamal Chișinău
cererea nr. 384 MV, prin care a solicitat repetat modificarea declarațiilor vamale nr.
3030I18596 și nr. 3030I18593 din 15 noiembrie 2013, fiind invocate aceleași motive
și temeiuri ca și în cea din 03 martie 2015. Prin scrisoarea nr. 10789 din 21 decembrie
2015, Biroul Vamal Chișinău i-a comunicat că Comisia de experți a examinat cererea
sa nr. 384 MV din 11 decembrie 2015, care prin hotărârea din 15 decembrie 2015 și
procesul-verbal nr. 30/15 din 15 decembrie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Reclamanta a punctat că drept motiv de respingere a cererii sale, organul vamal
a făcut trimitere la faptul că în urma examinării în fond a acțiunii înaintată de către
SRL „Montevideia”, instanțele de judecată (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău,
Curtea de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție) au constatat ilegalitatea solicitării
SRL „Montevideia” cu privire la modificarea declarațiilor vamale nr. 3030I18596 și
nr. 3030I18593 din 15 noiembrie 2013, cu restituirea sumei plătite în plus în mărime
de 20308,76 de lei.
Reclamanta a notat că nefiind de acord cu refuzul Comisiei de experți a Biroului
Vamal Chișinău, la 04 februarie 2016 s-a adresat Biroului Vamal Chișinău cu cererea
prealabilă nr. 416MV, însă nu a primit răspuns.
Reclamanta a remarcat că răspunsul pârâtului nr. 10789 din 21 decembrie 2015
și procesul-verbal a Comisiei de experți a Biroului Vamal Chișinău nr. 30/15 din
15 decembrie 2015, sunt ilegale și neîntemeiate, emise cu încălcarea procedurii,
deoarece nu a fost invitată la ședința din 15 decembrie 2015 pentru a fi audiată și de a
prezenta probe și documente suplimentare, întru susținerea poziției sale.
Reclamanta a subliniat că Comisia de experți a fost condusă de către șeful
Biroului Vamal Chișinău, Mihai Filimon, fapt ce contravine prevederilor pct. 10 din
Regulamentul cu privire la procedura de invalidare/modificare/rectificare a
declarațiilor vamale în detaliu și formularelor tipizate TV-14, TV-25, TV-26, aprobat
prin ordinul Serviciului Vamal nr. 88-O din 05 martie 2015, care stabilește că comisia
va fi considerată întrunită cu prezența tuturor membrilor/supleanților desemnați prin
ordinul Biroului Vamal și pct. 19, care stabilește că deciziile adoptate de către comisie,
urmează a fi coordonate cu șeful biroului vamal anterior comunicării acestora
solicitanților.
Reclamanta a relevat că șeful Biroului Vamal Chișinău, Mihai Filimon,
prezidând comisia de experți, a semnat atât procesul-verbal din 15 decembrie 2015, cât
și refuzul expus în scrisoarea nr. 10789 din 21 decembrie 2015, fapt ce contravine
procedurii reglementate de Regulamentul nominalizat supra.
Reclamanta a relatat că în scrisoarea nr. 10789 din 21 decembrie 2015, organul
vamal nu a indicat la care hotărâre a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Curții de
Apel Chișinău și a Curții Supreme de Justiție, s-a referit, deoarece nu este indicată data
emiterii acestora, numărul dosarului și nici obiectul și subiecții raportului juridic
litigios. Mai mult ca atât, în perioada 14 noiembrie 2013 – 03 martie 2015, nu a înaintat
Comisiei de experți a Biroului Vamal Chișinău careva cereri de modificare a
declarațiilor vamale nr. 3030I18596 și nr. 3030I18593 din 15 noiembrie 2013.
Reclamanta a solicitat anularea răspunsului Președintelui Comisiei de experți a
Biroului Vamal Chișinău, Mihai Filimon nr. 10789 din 21 decembrie 2015 și a
2
procesului-verbal nr. 30/15 din 15 decembrie 2015, cu obligarea Comisiei de experți a
Biroului Vamal Chișinău să efectueze modificările corespunzătoare în declarațiile
vamale nr. 3030I18596 și nr. 3030I18593 din 15 noiembrie 2013 și restituirea sumei
plătite în plus în mărime de 20308,76 de lei.
Prin încheierea din 27 mai 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost
introdus în proces în calitate de copârât Biroul Vamal Chișinău.
Prin încheierea din 27 mai 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost
încetat procesul civil în partea pretențiilor privind obligarea Comisiei de experți a
Biroului Vamal Chișinău să efectueze modificările corespunzătoare în declarațiile
vamale nr. 3030I18596 și nr. 3030I18593 din 15 noiembrie 2013 și restituirea sumei
plătite în plus în mărime de 20308,76 de lei.
Prin decizia din 05 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
recursul declarat de către SRL „Montevideia” și menținută încheierea din 27 mai 2016
a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.
Prin hotărârea din 08 noiembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,
acțiunea depusă de SRL „Montevideia”, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către SRL „Montevideia”
împotriva deciziei din 05 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins
recursul declarat de către SRL „Montevideia” și menținută încheierea din 25 ianuarie
2017 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către SRL „Montevideia” și menținută hotărârea din 08 noiembrie 2016 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.
Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată integral
decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios
administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Montevideia”
împotriva Președintelui Comisiei de experți a Biroului Vamal Chișinău, Mihai Filimon
și Biroului Vamal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, modificarea
declarațiilor vamale și restituirea sumei achitate în plus, cu restituirea cauzei la Curtea
de Apel Chișinău.
Prin decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de SRL „Montevideia” împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2016 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel decelat că Comisia de experți a
Biroului Vamal Chișinău, având la bază hotărârea din 28 ianuarie 2014 a Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău, decizia din 15 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău și
încheierea din 07 august 2014 a Curții Supreme de Justiție, corect a respins cererea
SRL „Montevideia” cu privire la modificarea declarațiilor vamale nr. 3030118596 și
3030118593 din 15 noiembrie 2013, or prin actele judecătorești menționate supra, s-a
constatat că prin acțiunile organului vamal nu a fost comis nici un abuz asupra vreunui
drept al SRL „Montevideia”, în condițiile în care valoarea în vamă a mărfii a fost
determinată de reprezentantul societății și nu de către organul vamal, în baza actelor
existente la data importului, aceasta aplicând corect, reieșind din datele existente,
metoda nr. 1 de determinare a valorii în vamă a mărfii importate, iar Comisia de experți
3
a Biroului Vamal Chișinău nu putea lua o altă decizie decât cea în corespundere cu
constatările dintr-un act judecătoresc definitiv și irevocabil.
Totodată, instanța de apel a învederat că funcționarul public, Mihai Filimon
poate apărea în calitate de pârât în instanța de contencios administrativ doar în cazurile
când se solicită despăgubiri, fapt ce nu se atestă la caz.
Cu referire la solicitarea SRL „Montevideia” cu privire la anularea procesului-
verbal nr. 30/15 din 15 decembrie 2015, instanța de apel a reținut ca fiind corectă
concluzia instanței de fond că actele pregătitoare sau operațiunile administrative și
tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat nu pot
constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu
produc efecte juridice prin ele însele.
Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantei SRL „Montevideia”
precum că instanța de fond a examinat cauza în lipsa unor persoane a căror interese pot
fi afectate, și anume brokerul vamal SRL „Versais”, or obiectul acțiunii nu vizează
careva drepturi ale subiectului invocat de apelantă.
Finalmente, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a respins
acțiunea depusă de SRL „Montevideia” împotriva Președintelui Comisiei de experți a
Biroului Vamal Chișinău, Mihail Filimon și Biroului Vamal Chișinău cu privire la
anularea hotărârii Comisiei de experți a biroului vamal Chișinău din 15 decembrie 2015
și a procesului-verbal nr. 30/15 din 15 decembrie 2015, ca neîntemeiată.
La 17 ianuarie 2020 SRL „Montevideia” a declarat recurs împotriva deciziei din
06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de
Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 3-14, vol. III).
În motivarea recursului, recurenta SRL „Montevideia” a indicat că, instanța de
apel a interpretat eronat legea și a dat apreciere arbitrară probelor anexate la materialele
cauzei.
Recurenta a menționat că a recepționat decizia motivată a instanței de apel, la
16 ianuarie 2020, respectiv consideră că recursul a fost depus în termenul stabilit de
art. 245 alin. (1-2) din Codul administrativ.
Recurenta a precizat că instanțele ierarhic inferioare au soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume a brokerului
vamal SRL „Versais”.
Prin referința din 09 martie 2020, Biroul Vamal Centru a solicitat a considera
recursul declarat inadmisibil sau respingerea acestuia și menținerea deciziei instanței
de apel și hotărârea primei instanței.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ
al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,
prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
4
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel
a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a
Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.
Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Montevideia”, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitatea cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea
faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și 194 alin.
(2) ale Codului administrativ.
În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Conform art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art.245 alin. (1).
Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme
de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Conform art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în
procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259–266 din
Codul civil.
În conformitate cu art. 260 din Codul civil, termenul se instituie prin indicare a
unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și sigur
că se va produce.
Conform art. 261 alin. (1) și (2) din Codul civil, dacă începutul curgerii
termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe
parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această
zi se include în termen.
Conform art. 264 alin. (3) din Codul civil, dacă s-a stabilit că un anumit termen
durează până la o anumită zi, se prezumă că termenul include și ziua respectivă.
5
Conform art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție
prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică
participanților la proces conform art. 96–114.
Articolul 96 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă
de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este
comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de
prezentul cod.
Din actele și lucrările cauzei rezultă cert că Curtea de Apel Chișinău a adoptat
decizia constatată la 06 noiembrie 2019. Această a fost expediată SRL „Montevideia”,
la 10 decembrie 2019, ora 12:19, prin intermediul poștei electronice, la adresa
electronică montevieia@mail.ru (f. d. 206, vol. II). În acest sens, instanța de recurs
învederează că adresa respectivă a fost indicată personal, contra semnătură, de către
SRL „Montevideia” în antetul cererilor adresate instanțelor de judecată, fapt care atestă
că aceasta și-a dat consimțămîntul la expedierea actelor de procedură de către instanțele
de judecată prin intermediul poștei electronice.
Prin urmare, termenul de 30 zile de declarare a recursului a început să curgă din
11 decembrie 2019, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei instanței de apel
care a expirat la 09 ianuarie 2020, aceasta fiind ultima zi de depunere a recursului.
În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de SRL „Montevideia”
împotriva deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus la
17 ianuarie 2020 (f.d. 3, vol. III), cu depășirea termenului de 30 de zile.
Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de SRL „Montevideia”
împotriva deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu se încadrează
în termenul de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel – 10 decembrie
2019, ceea ce în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, constituie
temei de a declara recursul inadmisibil.
La caz, SRL „Montevideia” a neglijat obligația de a se conforma prevederilor
art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, adică de a depune recursul în termen de
30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Mai mult, recurenta SRL „Montevideia”, fiind cea interesată în soluționarea
prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale
de acces la instanță, și anume să depună recursul în termenul stabilit de art. 245 alin.
(1) din Codul administrativ.
Pe cale de consecință, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că, deși recurenta SRL „Montevideia” a invocat că
a făcut cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel, abia la 16 ianuarie 2020,
instanța de recurs decelează că actele și lucrările cauzei atestă cert că aceasta a fost
6
expediată SRL „Montevideia”, la 10 decembrie 2019, ora 12:19, prin intermediul
poștei electronice, la adresa electronică montevieia@mail.ru (f.d. 206, vol. II).
Sub acest, aspect, instanța de recurs judecată precizează că art. 96 alin. (1) din
Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor
judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest
mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar,
confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă
prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul
dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului;
data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.
Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta
electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu
alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform
căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către
expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,
deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la
materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează incontestabil
că decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost transmisă spre
cunoștință recurentei SRL „Montevideia” și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1)
din Codul administrativ.
Din aceste raționamente, instanța de recurs notează că argumentul recurentei că
a făcut cunoștință cu decizia contestă abia la 16 ianuarie 2020, nu are nicio acoperire
legală. În plus, faptul că instanța de apel nu l-a informat pe recurent prin aviz de
recepție corespunde scopului unei bune – administrări a justiției, și anume, prin
transmiterea unui mesaj electronic a fost urmărit interesul public al economiei de
resurse financiare și eficienței (a se vedea Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din
26 aprilie 2018, parag. 63 sau nr. 7 din 19 martie 2019, parag. 39).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție remarcă jurisprudența constantă a CțEDO, unde Curtea a reiterat
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale
de acces la justiție (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din
motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere,
ea poate fi repusă în termen.
La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se
întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Prin urmare, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă
persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii
acestuia în termen.
Recurenta SRL „Montevideia” nu a depus cerere privind repunerea recursului în
termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu a prezentat
probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal.
Din aceste motive recursul declarat de SRL „Montevideia”, la 17 ianuarie 2020
7
necesită a fi declarat inadmisibil.
Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv ar duce la încălcarea
principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Din considerentele menționate și având în vedere că recursul nu a fost depus în
termenul prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că
recursul declarat de SRL „Montevideia” urmează a fi declarat inadmisibil, în temeiul
art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2) lit.
d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia”, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Galina Stratulat
Nina Vascan
8