2rac-41/20 — rezilierea contractului de locatiune si evacuarea din încăpere

2rac-41/20 — rezilierea contractului de locatiune si evacuarea din încăpere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rac-41/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Vîrlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, O. Cojocaru, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu răspundere limitată „IT Sistem Group”, reprezentată de către avocatul

Dorel Rusu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe

acțiuni „Busuioc Pharm” împotriva Societății cu răspundere limitată „IT Sistem

Group” cu privire la rezilierea contractului de locațiune și evacuarea din încăpere și la

cererea reconvențională depusă de către Societatea cu răspundere limitată „IT Sistem

Group” împotriva Societății pe acțiuni „Busuioc Pharm” cu privire la declararea

nulității absolute a contractului de locațiune și restituirea sumelor achitate,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „IT Sistem

Group” și a fost menținută hotărârea din 07 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

constată:

La 12 iunie 2017 SA „Busuioc Pharm” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „IT Sistem Group” cu privire rezilierea contractului de locațiune,

evacuarea din încăpere și încasarea datoriei, a penalității și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 15 martie 2016, între SA

„Busuioc Pharm”, în calitate de locator și SRL „IT Sistem Group”, în calitate de

locatar a fost încheiat contractul de locațiune nr. 71, prin care locatorul s-a obligat să

dea în folosință și posesiune temporară locatarului spațiul cu suprafața totală de 126

m. p. situat în clădirea magazinului Busuioc din xxxx, iar ultimul s-a obligat să

plătească plata chiriei.

A menționat că, conform pct. 3.2 din contractul de locațiune enunțat, locatarul

urma să achite suma în mărime de 7000 de lei lunar, inclusiv TVA, plata chiriei

urmând să se efectueze prin transferul bancar al sumelor determinate de contract la

1

contul bancar sau prin depunerea mijloacelor bănești în casa locatorului.

A susținut că, conform datelor de evidență contabilă a SA „Busuioc Pharm”,

pârâtul înregistrează o datorie în mărime de 12649,35 de lei calculată pînă la 30

noiembrie 2017.

A afirmat că, în același timp, pentru datoria neachitată în termen, conform

pct.9.1. din contractul de locațiune enunțat, debitorul este ținut să achite o penalitate

în mărime de 0,3% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere. Penalitatea

calculată pînă la data depunerii prezentei cereri, conform calcului efectuat prin

intermediul calc.prolex.md, constituie suma de 4022,49 de lei.

A relevat că, întârzierea în executarea obligațiilor pecuniare are drept consecință

plata dobânzii de întârziere, indiferent dacă debitorul a folosit acești bani în alte

scopuri sau i-a reținut cu rea-intenție.

A mai relevat că, conform calculului efectuat prin intermediul calc.prolex.md,

dobânda de întârziere de la 10 ianuarie 2017 până la data depunerii prezentei cereri

constituie 661,23 de lei.

A notat că, la 10 ianuarie 2017 s-a adresat la SRL „IT Sistem Group” cu o

reclamație de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, însă aceasta nu a fost recepționată

de către pârâtă la adresa indicată în actele de constituire.

A solicitat rezilierea contractului de locațiune nr. 71 din 15 martie 2016, cu

evacuarea silită a pârâtei și încasarea de la pârâtă a datoriei contractuale în mărime de

12649,35 de lei, a penalității în sumă de 4022,49 de lei, a dobânzii de întârziere în

sumă de 661,23 de lei și a cheltuielilor de judecată.

La 16 martie 2018 SRL „IT Sistem Group” a depus cerere reconvențională

împotriva SRL „Busuioc Pharm” cu privire la declararea nulității absolute a

contractului de locațiune și restituirea sumelor achitate.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâta a indicat că, la 15 martie 2016, a

fost încheiat contractul de locațiune între SA „Busuioc Pharm”, în calitate de locator

și SRL „IT Sistem Group”, în calitate de locatar, obiectul contractului de locațiune

fiind transmiterea în folosință și posesiune temporară a bunului imobil cu nr. cadastral

xxxx - încăperile nelocative din xxxx, demisol, cu suprafața totală de 126 m. p., cu

condiția utilizării acestuia de către locatar în scopul desfășurării activităților

comerciale, pe perioada anilor 2016-2021.

A menționat că, a semnat contractul de locațiune cu scopul de a folosi încăperea

închiriată pentru activități de întreținere corporală (saună). În acest sens, SRL „IT

Sistem Group” s-a adresat la organul cadastral teritorial pentru a înregistra contractul

de locațiune, însă această solicitare a fost refuzată din motiv că, lipsește acordul băncii.

A susținut că, la 01 noiembrie 2012 SA „Busuioc Pharm” a încheiat contractul

de ipotecă nr. 6110 cu BC „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” SA.

A afirmat că, atît bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, cît bunurile cu nr.cadastrale

xxxx au fost grevate cu contract de ipotecă în sumă de 420000 de dolari SUA.

A relevat că, la 24 aprilie 2014 SA „Busuioc Pharm” a semnat Acordul nr. 1361

cu BC „Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” SA. Prin urmare, în Registrul

bunurilor imobile a mai fost înscrisă o grevare pe bunurile cu nr. cadastrale

menționate.

2

A notat că, conform contractului de ipotecă enunțat, orice notare are loc cu

acordul scris al băncii.

A declarat că, la 16 martie 2016, prin încheierea executorului judecătoresc

Gheorghe Mihailov din 02 martie 2016, a fost aplicat sechestrul pe bunurile imobile

enunțate.

A invocat că, conform pct. 5.2. din contractul de locațiune, locatorul, la

momentul semnării prezentului contract, garantează lipsa cărorva vicii a bunului

închiriat, inclusiv lipsa viciilor juridice, ceea ce înseamnă că, locatarul a garantat că

bunul închiriat este liber de drepturile unui terț asupra lui.

A menționat că, SRL „IT Sistem Group” nu a putut înregistra contractul de

locațiune, la fel, nu a putut obține autorizația de funcționare pentru desfășurarea

activității de întreținere corporală din cauza viciilor juridice. Respectiv, nu a avut

posibilitatea să folosească bunul închiriat, iar SA „Busuioc Pharm” nu este îndreptățită

să solicite plata chiriei.

A susținut că, SRL „IT Sistem Group”, fiind de bună-credință, după ce a primit

bunul imobil în posesie, a efectuat lucrări de reparație, a achitat chiria pentru perioada

15 martie 2016 – 21 octombrie 2016, pe baza promisiunilor locatorului că va fi scos

sechestrul și va putea înregistra contractul, precum și va obține autorizația de

funcționare pentru desfășurarea activității de întreținere corporală.

A afirmat că, la 13 noiembrie 2016 s-a produs un incendiu în bunul imobil

închiriat, iar efectuând o interpelare la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

al MAI, a primit scrisoarea nr. 19/5-22 din 05 ianuarie 2018, prin care i-a fost

comunicat că, conform constatării organului supravegherii de stat a măsurilor contra

incendiilor teritorial, la 13 noiembrie 2016, aproximativ la orele 12:15, a izbucnit

incendiu în încăperea sălii cu aburi SRL „It Sistem Group” din str. xxxx. La 15

noiembrie 2016 a fost examinat locul producerii incendiului, cu întocmirea ulterioară

a încheierii tehnico-incendiare în care au fost stipulate următoarele cauze: focarul

incendiului se afla în baia cu aburi; cauza probabilă a izbucnirii incendiului este

scurtcircuit în rețeaua electrică a băii cu aburi.

A relevat că, după cum s-a expus Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al MAI, singura cauză probabilă a incendiului a fost scurt circuitul ce a avut

loc în baia cu aburi. Vinovăția locatarului nu a fost demonstrată, iar locatorul poartă

răspundere, în orice caz, pentru starea încăperii transmise în locațiune, precum și

pentru starea rețelei electrice.

A mai relevat că, proprietarul bunului imobil SA „Busuioc Pharm” avea

obligația de a respecta normele de montare a rețelei electrice, astfel încît să nu admită

posibilitatea unui scurt circuit. Astfel, bunul imobil închiriat avea viciu material

ascuns ce consta în pericol de incendiu din cauza rețelei electrice instalate

neregulamentar.

A specificat că, având în vedere faptul că, locatorul a transmis în folosință

locatarului bunul imobil afectat de vicii atît materiale, cît și de vicii juridice, bunul

fiind grevat cu contract de ipotecă, precum și supus sechestrului pînă în prezent, a

existat imposibilitatea folosirii bunului conform condițiilor contractului. Prin urmare,

a considerat că, nu-i datorează SA „Busuioc Pharm” careva plăți. Mai mult ca atît,

3

contractul de locațiune a fost încheiat cu încălcarea condițiilor de valabilitate a actului

juridic.

A notat că, analizând minuțios materialele dosarului, se observă că, există două

contracte de locațiune, pe ambele fiind aplicată stampila umedă a SA „Busuioc

Pharm”.

A declarat că, pct. 2.1 din primul contract, termenul contractului este 24 luni,

de la 15 martie 2016 pînă la 01 ianuarie 2021, iar conform pct. 2.1 din cel de al doilea

contract, termenul contractului este 24 luni, de la 15 martie 2016 pînă la 15 martie

Group” a fost semnat de către Igor Tuceac, însă conform extrasului din Registrul de

stat al persoanelor juridice, administrator al SRL „IT Sistem Group” este Dimitrii

Stroiu. În acest fel, contractul de locațiune în cauză a fost semnat de o persoană

neîmputernicită.

A invocat că, pe facturile fiscale nr. JU 0962838 din 03 iunie 2016, JU 0962839

din 30 iunie 2016, JU 0962854 din 31 iulie 2016, AAA262238 din 30 septembrie

2016, AAA2622395 din 31 octombrie 2016 și AAA2622431 din 30 noiembrie 2016,

anexate la materialele dosarului, lipsește parafa și semnătura persoanei responsabile

din partea SRL „IT Sistem Group”. La fel, actul de verificare a decontărilor între SA

„Busuioc Pharm” și SRL „IT Sistem Group”, anexat la dosar, nu este întocmit în forma

corespunzătoare, acesta este semnat unilateral, or, pe actul de verificare a decontărilor

menționat lipsește parafa și semnătura administratorului SRL „IT Sistem Group”. Mai

mult ca atît, din partea SA „Busuioc Pharm”, actul de verificare specificat este semnat

de o persoană neîmputernicită, or, pe actul de verificare este aplicată doar semnătura,

fără indicarea funcției, numelui, prenumelui persoanei care a semnat.

A solicitat declararea nulității absolute a contractului din 15 martie 2016 și

readucerea părților la poziția inițială, cu restituirea sumelor achitate în mărime de

totală de 29000 de lei.

Prin hotărârea din 07 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea inițială depusă de către SA „Busuioc Pharm”, a fost reziliat contractul

de locațiune nr. 71, încheiat la 15 martie 2016 între SA „Busuioc Pharm” și SRL „IT

Sistem Group”, cu evacuarea silită a SRL „IT Sistem Group” din bunul imobil -

încăperile nelocative cu suprafața de 126 m. p., amplasat pe str. xxxx și au fost încasate

din contul SRL „IT Sistem Group” în beneficiul SA „Busuioc Pharm” datoria pentru

locațiune în mărime de 12649,35 de lei, penalitatea în sumă de 4022,49 de lei, dobânda

de întârziere în sumă de 661,23 de lei și taxa de stat în sumă de 520 lei. A fost respinsă

acțiunea reconvențională depusă de către SRL „IT Sistem Group” ca nefondată.

Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către SRL „IT Sistem Group” și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a menționat că, drept motiv pentru

depunerea cererii de chemare în judecată de către SA „Busuioc Pharm” a fost invocat

că, SRL „IT Sistem Group” a înregistrat datorii în temeiul contractului de locațiune

nr. 71 din 15 martie 2016, ce se confirmă prin facturile de plată anexate la dosar.

Astfel, cerința privind încasarea datoriei în sumă de 12652,97 lei a fost admisă pe

4

temeiuri de fapt și de drept, considerate întemeiate atît de prima instanță, cît și instanța

de apel.

În același context, cu referire la prevederile art. 624 alin. (1) din Codul civil,

instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanței cu privire la

încasarea penalității pentru perioada de întârziere 11 ianuarie 2017 – 26 aprilie 2017

în mărime de 4022,49 de lei (12652,97 de lei datorie x 0,3% x 106 zile), or, conform

pct. 9.1. din contractul de locațiune, pentru neefectuarea plăților în termen sau în

mărime deplină locatarul (în cazul dat apelantul) va achita o penalitate în mărime de

0,3% din valoarea sumei restante, pentru fiecare zi de întârziere a plății.

Referitor la admiterea pretenției cu privire la încasarea dobânzii de întârziere,

instanța de apel a menționat că, întârzierea în executarea obligațiilor pecuniare are

drept consecință plata dobânzii de întârziere, indiferent dacă debitorul a folosit acești

bani în alte scopuri sau i-a reținut cu rea-intenție. Sunt în prezența folosirii mijloacelor

financiare străine în cazul în care cumpărătorul reține plata pentru bunurile procurate,

lucrările executate și serviciile prestate. Astfel, dat fiind faptul că, datoria SRL „IT

Sistem Group” față de SA „Busuioc Pharm” constituie 12649,35 de lei, conform

art.619 alin. (2) din Codul civil, dobânda de întârziere pentru perioada 11 ianuarie

2017 – 26 aprilie 2017 constituie 661,23 de lei.

Suplimentar, instanța de apel, făcând trimitere la art. 906 și 908 alin. (1) din

Codul civil și pct. 7.2.12, 8.3 și 8.4 din contractul de locațiunea, a apreciat ca

întemeiată concluzia primei instanțe referitor la cerința cu privire la rezilierea

contractului de locațiune.

Cu referire la concluziile primei instanțe în privința acțiunii reconvenționale,

instanța de apel a remarcat că, drept temei pentru înaintarea acesteia, dar și în

argumentarea cererii de apel, SRL „IT Sistem Group” a invocat faptul că, din motiv

că, locatorul SRL „Busuioc Pharm” a transmis bunul cu vicii de ordin juridic (acesta

era grevat la BC „Mobiasbancă - Groupe Societe Generale” SA), nu a avut

posibilitatea de a înregistra contractul la OCT Chișinău și de a obține licența de

activitate.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, contractul de locațiune a fost

semnat la 15 martie 2016, iar conform extrasului din Registrul bunurilor imobile,

sechestru asupra încăperilor cu nr. cadastral 0100105.125 a fost aplicat la 16 martie

2016 (f. d. 69, vol. I). Astfel, din aceste fapte rezultă că, la momentul încheierii

contractului, locatorul SRL „Busuioc Pharm” nu cunoștea despre existența cărorva

interdicții asupra imobilului și nu poate fi reținut argumentul apelantului că, intimatul

ar fi ascuns careva circumstanțe care i-ar putea împiedica exercitarea activității de

întreprinzător.

Mai mult ca atît, instanța de apel a considerat declarative argumentele

apelantului precum că, în urma respingerii de către organul cadastral teritorial a cererii

de notare a contractului de locațiune pe motiv că, lipsește acordul băncii, a fost limitat

în drepturile sale de a dispune de bunul imobil luat în locațiune. Or, la materialele

cauzei nu au fost anexate careva probe, care să demonstreze faptul că, SRL „IT Sistem

Group” ar fi întreprins ulterior careva acțiuni pentru a clarifica situația creată.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, locatarul a utilizat spațiul

5

închiriat, conform scopului stabilit în contract în intervalul perioadei de timp 15

martie 2016 – 21 octombrie 2016. Suplimentar, faptul că apelantul a folosit încăperea

în cauză, conform condițiilor contractuale și conform activității sale de întreținere

corporală (saună), se demonstrează și prin scrisoarea Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență nr. 19/5-22 din 05 ianuarie 2018 (f. d. 101, vol. I).

Totodată, instanța de apel a reținut că, faptul imposibilității obținerii de către

SRL „IT Sistem Group” a autorizației de funcționare pentru desfășurarea activității

de întreținere corporală nu poate fi imputată acțiunilor/inacțiunilor SRL „Busuioc

Pharm”. Or, prin semnarea contractului de locațiune a fost transmisă în folosință

temporară încăperea nelocativă, dar nu și o activitate comercială, respectiv,

autorizația invocată urma să fie perfectată în temeiul actelor depuse de către

antreprenorul SRL „IT Sistem Group”.

Instanța de apel a relevat că, deși se pretinde nulitatea contractului de locațiune

pe temeiul că, locatorul SRL „Busuioc Pharm” a transmis bunul cu vicii de ordin

juridic și tehnic, acesta a fost autentificat notarial în strictă corespundere cu legislația

în vigoare, părților fiindu-le explicate sensul și importanța acestor acte, a fost

verificată conformitatea conținutului actelor notariale cu intențiile reale ale părților,

identitatea și capacitatea de exercițiu a părților contractuale, discernământul, au fost

anexate actele de proprietate și celelalte acte eminamente necesare în acest sens.

Respectiv, instanța de apel a constatat că, temei pentru declararea nulității acestui

contract nu au fost stabilite nici în prima instanță și nici în instanța de apel.

Afară de aceasta, instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de către

apelant precum că, ar exista două exemplare de contract, cu diferite durate ale

acestuia- 2 și 5 ani, au fost invocate și, respectiv, dezbătute în cadrul primei instanțe.

Suplimentar, instanța de apel a remarcat că, în cadrul ședințelor de judecată din

05 aprilie 2019 și, respectiv, 11 aprilie 2019 ale primei instanțe, reprezentatul SRL

„IT Sistem Group”, avocatul Dorel Rusu a comunicat că, a clarificat situația și

semnătura din contractual de locațiune aparține fostului administrator al SRL „IT

Sistem Group”, Igor Turceac, precum și recunoaște valabilitatea contractului și a

imprimeului ștampilei.

La 03 ianuarie 2020 SRL „IT Sistem Group”, reprezentată de către avocatul

Dorel Rusu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii inițiale și admiterea acțiunii

reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe.

A menționat că, instanțele judecătorești nu au ținut cont de faptul că, contractul

de locațiune a fost încheiat la 15 martie 2016 și tot la aceeași dată, prin cererea

adresată organului cadastral teritorial a fost solicitată notarea contractului respectiv,

întru producerea efectelor de opozabilitate față de terți, conform art. 876 din Codul

civil (în redacția până la 01 martie 2019), iar la 25 martie 2016 organul cadastral

teritorial a eliberat refuz pe motivul că, lipsește acordul băncii. Deci, în privința

bunurilor imobile de pe terenul cu nr. cadastral xxxx, inclusiv imobilul transmis în

6

locațiune, a fost aplicată interdicție în temeiul încheierii executorului judecătoresc

Gheorghe Mihailov nr. 001s-2598/2015 din 02 martie 2016.

A susținut că, instanța de apel a dat o apreciere eronată circumstanțelor de fapt

ale cauzei, or, aceasta a invocat precum că, la momentul încheierii contractului,

locatorul SA „Busuioc Pharm” nu cunoștea despre existența cărorva interdicții asupra

imobilului, având în vedere că, contractul de locațiune a fost încheiat la 15 martie

2016, iar sechestru a fost aplicat la 16 martie 2016.

A afirmat că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, actul care a stat la

baza aplicării interdicției asupra imobilului transmis în locațiune are numărul 001s-

2598/2015, deci fiind vorba despre o procedură de executare intentată de executorul

judecătoresc în anul 2015, mai mult, încheierea a fost emisă la 02 martie 2016, adică

anterior încheierii contractului de locațiune. Iar, toate aceste circumstanțe prezumă

faptul că, intimatul SA „Busuioc Pharm”, la data transmiterii imobilului în locațiune,

cunoștea despre încheierea privind aplicarea sechestrului de către executorul

judecătoresc, or, ultimul nu a făcut proba contrară.

A considerat că, instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele

importante ale cauzei și nu a cercetat minuțios materialele cauzei, neintrând în esența

faptelor, în consecință, eronat fiind constatată netemeinicia apelului. Or, atât

prevederile contractului de locațiune încheiat la 15 martie 2016, cît și normele legale

urmează a fi apreciate în favoarea locatarului/recurentului, din moment ce bunul

imobil litigios a fost transmis în locațiune cu vicii juridice, iar, în consecință,

recurentul a fost în imposibilitate de a-și desfășura activitatea conform contractului

încheiat pe motivul neînregistrării acestuia, neputând obține nici autorizația de

funcționare pentru desfășurarea activității de întreținere corporală, care a și constituit

scopul esențial a încheierii contractului litigios. Drept urmare, intimatul nu este

îndreptățit la solicitarea plății chiriei.

A declarat că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, bunului imobil

litigios a fost transmis și cu vicii materiale, ce constă în necorespunderea rețelei

electrice pentru desfășurarea activității de întreținere corporală.

A notat că, încheierea contractului de locațiune din 15 martie 2016 a fost

determinată de scopul practicării de către a activității de întreținere corporală, însă,

contrar faptului dat, intimatul a transmis bunul imobil într-o formă necorespunzătoare

desfășurării unei astfel de activități, despre viciul material respectiv neinformând

locatarul. În consecință, la 13 noiembrie 2016 s-a produs un incendiu în bunul imobil

închiriat.

A relatat că, intimatul a transmis în folosința recurentului bunul imobil afectat

de vicii atât materiale, cât și de vicii juridice, bunul fiind grevat cu contract de ipotecă,

precum și supus sechestrului până în prezent, a existat imposibilitatea folosirii bunului

conform condițiilor contractului. Prin urmare, SRL „IT Sistem Group” nu datorează

SA „Busuioc Pharm” careva plăți.

A invocat că, instanțele judecătorești nu au ținut cont de toate aceste aspecte

importante, care, în rezultat, generează temeinicia acțiunii reconvenționale și

temeinicia pretențiilor formulate.

A mai invocat că, faptul examinării superficiale de către instanța de apel a

7

cauzei, neintrând în esența lucrurilor de fapt, se denotă și din invocarea de către

instanța de apel a faptului precum că, contractul de locațiune a fost autentificat

notarial, iar părților le-au fost explicate sensul și importanța acestor acte, identitatea

și capacitatea de exercițiu a părților contractuale, ceea ce, de fapt, nu corespunde

realității. Contractul de locațiune nu a fost autentificat notarial și toate acele aspecte

reținute de instanța de apel în motivarea faptului lipsei temeiurilor pentru declararea

nulității contractului sunt eronate și nerelevante cazului din speță.

Prin notificarea din 23 ianuarie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatei copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței, însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință

(f. d. 10, vol. II).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia

contestată în adresa părților la 05 decembrie 2019.

Astfel, recursul declarat de către SRL „IT Sistem Group”, reprezentată de către

avocatul Dorel Rusu, la 03 ianuarie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

8

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către SRL „IT Sistem Group”,

reprezentată de către avocatul Dorel Rusu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către SRL „IT Sistem Group”, reprezentată de către avocatul Dorel Rusu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către SRL „IT Sistem Group”, reprezentată de către

avocatul Dorel Rusu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

9

dispune:

Recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „IT Sistem Group”,

reprezentată de către avocatul Dorel Rusu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

10