3ra-247/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-247/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-247/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Barbos

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală și Asociația Obștească „Asociația Națională CopyRight”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”

împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, intervenienți accesorii

Asociația Obștească „Oficiul Republican al Dreptului de Autor” și Asociația

Obștească „Asociația Națională CopyRight” cu privire la revocarea deciziei nr.

12/616 din 23 martie 2016 și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a casat hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată,

constată:

La 03 mai 2016 Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția

Creației Intelectuale” (în continuare ANPCI) a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în

continuare AGEPI), prin care a solicitat anularea deciziei AGEPI nr. 12/616 din 22

martie 2016 cu privire la revocarea deciziei de eliberare a avizului ANPCI din 21

octombrie 2011 și încasarea de la AGEPI în beneficiul acesteia a sumei de 10 000 lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea cererii de chemare în judecată, ANPCI a indicat că la data de 21

octombrie 2011 AGEPI a avizat Asociației dreptul de a activa în calitate de

organizație de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe ale

autorilor, interpreților, producătorilor de fonograme și organizațiilor de difuziune.

Prin decizia AGEPI nr. 12/616 din 22 martie 2016 s-a decis revocarea deciziei

de eliberare a avizului ANPCI din 21 octombrie 2011, obligarea ANPCI să restituie

avizul eliberat în baza deciziei din 21 octombrie 2011, fiind considerat lipsit de orice

efect juridic și publicarea deciziei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe

pagina web a AGEPI.

1

ANPCI a menționat că decizia de eliberare a avizului din 21 octombrie 2011 a

fost recunoscută valabilă prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 25

noiembrie 2014 și decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015.

În drept, asociația obștească și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în

baza art. 48 din Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe și art. 5, 6, 7 și

9 din Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul

decizional.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 mai 2017 au fost

atrași în calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului AO „Oficiul Republican

al Dreptului de Autor” și AO „Asociația Națională CopyRight”.

La 02 septembrie 2017 AO „Oficiul Republican al Dreptului de Autor” a depus

cerere prin care a solicitat încasarea de la ANPCI a sumei de 400 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

La 02 septembrie 2017 AO „Asociația Națională CopyRight” a depus cerere

prin care a solicitat încasarea de la ANPCI a sumei de 6 100 lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică.

Prin hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de ANPCI, s-a încasat de la ANPCI

în beneficiul AO „Oficiul Republican al Dreptului de Autor” suma de 400 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică și în beneficiul AO „Asociația Națională

CopyRight” suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut că decizia AGEPI nr. 12/616 din

22 martie 2016 cu privire la revocarea deciziei de eliberare a avizului ANPCI din 21

octombrie 2011 este legală, aceasta a fost adoptată în legătură cu faptul nepublicării

deciziei din data de 21 octombrie 2011 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și

ca urmare a faptului că nu produce efecte juridice.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 decembrie 2019 a casat

hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a adoptat

o nouă decizie prin care a admis cererea de chemare în judecată, a anulat decizia

AGEPI nr. 12/616 din 22 martie 2016 cu privire la revocarea deciziei de eliberare a

avizului ANPCI din 21 octombrie 2011, a încasat de la AGEPI în beneficiul ANPCI

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 000 (zece mii) lei.

Instanța de apel a reținut că în baza art. 48 din Legea nr. 129 din 02 iulie 2010

privind dreptul de autor și drepturile conexe și a deciziei Comisiei de avizare a

organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe

din 21 octombrie 2011 ANPCI a fost avizată cu dreptul de a activa în calitate de

organizație de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe ale

autorilor, interpreților, producătorilor de fonograme și organizațiilor de difuziune.

Prin decizia nr. 12/616 din 22 martie 2016, Comisia de avizare a organizațiilor

de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe, a decis

revocarea deciziei de eliberare a avizului ANPCI din 21 octombrie 2011, motivând că

decizia de eliberare a avizului ANPCI din 21 octombrie 2011 nu a produs careva

efecte juridice, nefiind publicată, iar ANPCI a fost avizată în calitate de organizație

de gestiune colectivă prin decizia nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012.

Instanța de apel a concluzionat prin prisma art. 123, alin. (2) din Codul de

procedură civilă în raport cu circumstanțele cauzei că cererea de chemare în judecată

este întemeiată și s-a dispus anularea deciziei nr. 12/616 din 22 martie 2016 a

2

AGEPI, ori în baza hotărârilor judecătorești irevocabile s-a constatat că ANPCI a fost

avizată la 21 octombrie 2011 cu dreptul de activa în calitate de organizație de

gestiune colectivă, iar nepublicarea deciziei Comisiei de avizare în Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, reprezintă omisiunea AGEPI ca unica autoritate care avizează

și supraveghează o organizației de gestiune colectivă.

Prin urmare, la caz, s-a constatat că decizia de avizare din 21 octombrie 2011 a

produs efecte juridice, iar faptul nepublicării deciziei de avizare în Monitorul Oficial

al Republicii Moldova nu-i poate fi imputat ANPCI, reprezentând omisiunea AGEPI.

Mai mult, decizia nr. 12/616 din 22 martie 2016 a fost emisă pe temeiuri neprevăzute

de lege.

Subsecvent admiterii pretenției cu privire la anularea actului administrativ în

baza art. 96, alin. (11) din Codul de procedură civilă instanța de apel a admis parțial

pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența

juridică, iar suma dispusă reprezintă un cuantum real, necesar și rezonabil pentru

asistența juridică acordată.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 06 decembrie 2019 a depus recurs

nemotivat AO „Asociația Națională CopyRight”, iar la data de 07 februarie 2020

recurs motivat, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care urma

să fie aplicată, a aplicat o lege care nu urma să fie aplicată, adoptând o soluție ca

rezultat a examinării superficiale și arbitrare a cauzei. Soluția instanției de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării acesteia, având

o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță ci doar

cele favorabile ANPCI.

La 18 decembrie 2019 AGEPI a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

instanței de apel, iar la data de 03 februarie 2020 recurs motivat, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri

privind respingerea cererii de chemare în judecată și menținerea hotărârii instanței de

fond.

În motivarea recursului AGEPI a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a

interpretat în mod eronat legea.

AGEPI a mai menționat că instanța de apel, conform principiului aplicării legii

vechi, urma să verifice, în conformitate cu art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului

administrativ dacă: actul administrativ (obiectul litigiului) contravine unor prevederi

legale; a fost emis de către autoritatea competentă; a fost emis cu încălcarea

procedurii stabilite. La caz, instanța de apel a evitat să se conformeze acestor măsuri,

iar AGEPI, ca unică autoritate competentă în domeniu, consideră că decizia nr.

12/616 din 22 martie 2016 nu contravine nici unei prevederi legale și nu a încălcat

nici o procedură stabilită, având în vedere că nu există o atare procedură.

În opinia recurentei Curtea de Apel Chișinău s-a expus doar asupra oportunității

deciziei din 21 octombrie 2011, eschivându-se de la aplicarea art. 225 alin. (1) din

Codul administrativ, fără a se expune asupra obiectului litigiului, deciziei nr. 12/616

din 22 martie 2016, din perspectiva legalității acesteia, competenței autorității și

procedurii emiterii acesteia.

3

Mai mult, contrar argumentelor ANPCI precum că AGEPI nu poate revoca o

decizie a invocat răspunsul Ministerului Justiției nr. 05/3796 din 17 aprilie 2015

privind condițiile de revocare și anume în caz că se constată încălcarea drepturilor

legale ale unor persoane prin nerespectarea prevederilor actului administrativ emis de

către o autoritate publică (AGEPI), în conformitate cu Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, aceasta este în drept să revoce, să

modifice sau să anuleze actul administrativ emis în tot sau în parte. De asemenea prin

scrisoarea menționată mai sus, Ministerul Justiției consideră că este posibilă

revocarea sau abrogarea actului administrativ de către organul emitent dacă sunt

constatate nereguli în activitatea de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de

autor și conexe a organizației de gestiune colectivă.

În întâmpinarea cererilor de recurs depuse de către AGEPI și AO „Asociația

Națională CopyRight”, la 17 februarie 2020 a depus referință ANPCI, prin care a

solicitat respingerea cererilor înaintate ca fiind inadmisibile, deoarece acestea nu se

încadrează în temeiurile art. 432 din codul de procedură civilă.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recursuri și în referință la recursuri, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din

data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform

art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 decembrie 2019.

4

AO „Asociația Națională CopyRight” și AGEPI în conformitate cu prevederile

art. 245, alin. (1) din Codul administrativ la 06 decembrie 2019 și la 18 decembrie

2019 au depus cereri de recurs nemotivate.

Din materialele dosarului rezultă că la 09 ianuarie 2020 instanța de apel a

expediat prin intermediul poștei electronice participanților la proces copia deciziei

motivate.

AGEPI a depus recursul motivat la 03 februarie 2020, iar AO „Asociația

Națională CopyRight” la 07 februarie 2020. Astfel, instanța de recurs consideră că

recurenții s-au conformat prevederilor legale și au depus recursurile motivate în

termenul acordat.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursurilor depuse de către AGEPI și AO

„Asociația Națională CopyRight” în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă

că AGEPI și AO „Asociația Națională CopyRight” au indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursuri nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către AGEPI și AO „Asociația Națională CopyRight”, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă AGEPI și AO „Asociația Națională CopyRight”, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate

de către AGEPI și AO „Asociația Națională CopyRight”, inadmisibile.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile, declarate de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și

Asociația Obștească „Asociația Națională CopyRight”, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6