3ra-300/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-300/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Natalia Rudacova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă :

La 02 ianuarie 2019 Natalia Rudacova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că soțul său Iurii Rudacov, născut la

xxx, pensionar din organele SIS, dosarul de pensie xxxxx, a decedat la xxxxx.

În momentul decesului soțului dânsa era pensionară de vârstă și primea pensie

conform legii cu privire la pensii sociale în mărime de 867,61 lei.

După decesul soțului, a adresat cerere Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind renunțarea la pensia acordată anterior și transferul la pensia pentru pierderea

întreținătorului, stabilită prin Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din

23.06.1993, inițial cererea fiindu-i acceptată. Astfel, din luna iunie 2018 primea

pensia pentru pierderea întreținătorului în mărime de 1773,15 de lei.

La 23 noiembrie 2018, ca urmare a studierii legislației în vigoare, a adresat

cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând anularea

deciziei luate anterior privind stabilirea pensiei în cazul pierderii întreținătorului în

mărime de 1773,15 de lei, cu emiterea deciziei privind stabilirea pensiei în cazul

pierderii întreținătorului în mărime de 2 854,30 lei.

La 14 decembrie 2018 a primit refuz la cererea prealabilă din partea Casei

Naționale de Asigurări Sociale din motivul lipsei temeiurilor pentru recalcularea

pensiei.

1

A solicitat reclamanta anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind stabilirea pensiei în cazul pierderii întreținătorului în mărime de 1773,15 de

lei și obligarea emiterii deciziei privind stabilirea pensiei în mărime de 2854,30 de

lei, de la data adresării cererii la Casa Națională de Asigurări Sociale – 01 iunie 2018.

Prin hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis cererea de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ, depusă

de Rudacova Natalia și a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să

recalculeze și să achite Nataliei Rudacova pensia pentru pierderea întreținătorului,

reieșind din cuantumul pensiei aflate în plată 9514,34 de lei, începând cu data

obținerii dreptului la pensia pentru pierderea întreținătorului.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că Rudacov Iuri a obținut

dreptul la pensie pentru vechime în muncă a militarului și cuantumul lunar la

momentul decesului constituia 9514,34 de lei. Suma în cauză este alta decât cea

stabilită inițial, la momentul obținerii dreptului la pensie, ori această sumă este

rezultatul indexărilor operate în sensul Legii nr.1544-XII din 23.06.1993. Astfel suma

de 9514,34 de lei reprezenta un câștig a lui Iuri Rudacov în condițiile sistemului

public de pensii, iar Natalia Rudacova întemeiat pretinde la dreptul legal de a

beneficia de pensia pentru pierderea întreținătorului calculată din câștigul soțului

până la momentul decesului și anume din suma de 9514,34 de lei, calculată în raport

de 30% din suma supusă indexărilor.

Colegiul a atestat ca neîntemeiate argumentele pârâtului privind temeinicia

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale de a calcula în beneficiul reclamantei

cuantumul pensiei în cazul pierderii întreținătorului doar din câștigul (solda) inițial,

din care s-a calculat pensia pentru întreținător, or această soluție nu este justificată și

distorsionează garanțiile instituite de legislator.

La 17 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de

Apel Chișinău recurs nemotivat (f.d. 94), iar la 03 ianuarie 2020 a fost depusă

motivarea recursului împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei decizii noi (f.d. 95-98).

În motivarea recursului a indicat că decizia contestată este neîntemeiată,

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în

vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Recurenta apreciază soluția instanțelor ierarhic inferioare ca fiind eronată, or

reieșind din art. 30 alin. (1), art. 31 alin. (1), (2), art. 37 alin. (1) lit.b), art. 44 alin. (2),

art. 46, art.48 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993,

Natalia Rudacova are dreptul la pensie în cazul pierderii întreținătorului, Casa

Națională de Asigurări Sociale, acceptând cererea acesteia și stabilindu-i pensie în

cuantumul stabilit de legislație și anume în mărim de 30 % din câștigul

întreținătorului, care se calculează din același câștig (soldă) din care s-a calculat

pensia pentru întreținător. La caz câștigul întreținătorului Iuri Rudacov a constituit

5910,50 de lei (spor pentru gradul militar 450 de lei; salariul de funcție 1453 de lei și

sporul pentru vechime în muncă 40 % – calcul efectuat conform art. 44 alin. (2) din

2

Legea nr.1544-XII din 23.06.1993). Prin urmare 30 % din câștigul întreținătorului de

5910,50 de lei constituie 1773,15 de lei, pensie stabilită Nataliei Rudacova.

A menționat că intimata dorește stabilirea pensiei pentru pierderea

întreținătorului din pensia aflată în plată 9514,34 de lei a decedatului, însă Legea

nr.1544 din 23.06.1993 nu admite o astfel de stabilire a pensiei de urmaș în forma

invocată de intimată.

Remarcă recurenta că pretenția intimatei nu are temei legal de admitere or, din

prevederile legii de pensionare nu se deduce în niciun fel că soțului supraviețuitor i se

stabilește pensie de urmaș din cuantumul pensiei în plată.

Prin referința depusă la data de 17 februarie 2020 Natalia Rudacova a solicitat să

fie respins ca nejustificat recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

cu menținerea în vigoare a hotărârilor emise pe caz. Recursul nu respectă temeiurile

prevăzute de art. 432 și nu corespunde cerințelor de admisibilitate pentru examinarea

cererii precum prevede art. 433 Cod de procedură civilă.

A menționat că în cererea de recurs recurentul nu a indicat că instanța nu a

aplicat o lege aplicabilă sau a aplicat o lege care nu este aplicabilă cazului.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de admisibilitate consideră că, la demararea căii de atac a fost

respectat termenul prevăzut de articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

deoarece decizia Curții de Apel Chișinău datează cu 11 decembrie 2019, recursul

3

fiind depus la 17 decembrie 2019 (f.d. 94), iar motivarea la 03 ianuarie 2019 (f.d. 95-

98).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

4

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5