2rhc-8/20 — intentarea procesului de insolvabilitate

2rhc-8/20 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosarul nr. 2rhc-8/2020

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrca)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Vieru, V. Clevadî, O. Sternioală)

ÎNCHEIERE

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Maxim Timoșin împotriva deciziei din

28 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,

pronunțată la recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Crasmed”,

Maxim Timoșin împotriva încheierii din 02 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău

privind destituirea lui Maxim Timoșin din funcția de lichidator al Societății pe Acțiuni

„Crasmed”, în procesul de insolvabilitate al Societății pe Acțiuni „Crasmed”,

c o n s t a t ă:

La 17 octombrie 2014, SA „Crasmed”, administrator Vadim Cornițchii, a depus

cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de societate.

Prin încheierea din 27 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

spre examinare cererea introductivă depusă de către SA „Crasmed”, administrator

Vadim Cornițchii, privind intentarea procesului de insolvabilitate față de SA

„Crasmed”, fiind numit în funcția de administrator provizoriu, ÎI „Dorfman Ludmila”,

fiind dispuse și aplicare măsurilor de asigurare.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea introductivă depusă de SA „Crasmed” administrator Vadim Cornițchii, privind

intentarea procesului de insolvabilitate față de SA „Crasmed”; a fost constatată

insolvabilitatea debitorului SA „Crasmed” și a fost inițiat procesul de insolvabilitate în

privința debitorului; a fost desemnat ÎI „Timoșin Maxim, în funcția de administrator al

insolvabilității debitorului, care a fost împuternicit să exercite toate atribuțiile în

vederea administrării și reprezentării debitorului insolvabil, valorificării și distribuirii

masei debitoare; au fost menținute sechestrele și interdicțiile aplicate anterior asupra

bunurilor debitorului și măsurile de asigurare prin încheierea din 27 octombrie 2014,

cu înlăturarea debitorului de la gestionarea SA „Crasmed”; a fost interzis instituțiilor

financiare în care debitorul SA „Crasmed” are deschise conturi de a dispune de

mijloacele existente, fără un ordin al administratorului insolvabilității ÎI „Timoșin

Maxim”; a fost interzisă înstrăinarea bunurilor debitorului SA „Crasmed” și a fost

sistată orice modificare legată de statutul juridic al bunurilor ei, fără permisiunea în

scris al administratorului insolvabilității debitorului SA „Crasmed”; a fost interzisă

sechestrarea și sistarea operațiunilor din contul de acumulare al debitorului SA

1

„Crasmed”; a fost propus creditorilor garantați să precizeze neîntârziat bunurile asupra

cărora dețin un drept de preferință, fiind stabilit termenul-limită pentru creditori de

înregistrare a cererilor de validare a creanțelor până la data de 30 ianuarie 2015; a fost

numită ședința de validare a creanțelor pentru data de 09 februarie 2015, ora 12:30.

La 22 februarie 2016, Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a înregistrat

în instanța de insolvabilitate o sesizare prin care a solicitat examinarea acesteia cu

dispunerea din oficiu destituirea administratorului procesului de insolvabilitate a SA

„Crasmed”, Maxim Timoșin.

La 15 martie 2016, reprezentantul debitorului SA „Crasmed”, Ludmila Iurașco, a

depus cerere, solicitînd autosesizarea instanței de judecată în sensul demiterii

lichidatorului debitorului Maxim Timoșin.

Prin încheierea din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost dispusă

ridicarea din oficiu a întrebării privind destituirea lui Maxim Timoșin din funcția de

lichidator al procesului de insolvabilitate al SA „Crasmed”.

Prin încheierea din 02 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a destituit Maxim

Timoșin din funcția de lichidator al SA „Crasmed”, în procedura falimentului; s-a

desemnat în funcția de lichidator al SA „Crasmed”, Andrei Gherman; s-a obligat

Maxim Timoșin să prezinte în termen de 2 săptămâni raportul prevăzut de art. 72 din

Legea insolvabilității; s-a obligat Maxim Timoșin să transmită în termen de 2 săptămâni

noului lichidator toate documentele pe care acesta le deține în legătură cu îndeplinirea

funcției de administrator al insolvabilității/lichidator al SA „Crasmed”.

Prin decizia din 28 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de către lichidatorul destituit al SA „Crasmed”, Maxim Timoșin și s-

a menținut încheierea din 02 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

destituit Maxim Timoșin din funcția de lichidator al debitorului insolvabil și numit un

alt lichidator.

La 26 decembrie 2019, Maxim Timoșin a declarat revizuire împotriva deciziei din

28 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit.b), e) Cod de

procedură civilă, solicitând admiterea cererii de revizuire în sensul formulat, casarea

deciziei din 28 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție și trimiterea cauzei la

rejudecare.

În susținerea cererii de revizuire s-a invocat că în motivarea deciziei instanței de

recurs s-a menționat expres despre faptul că prin sesizarea Procuraturii Anticorupție din

22 februarie 2016, Maxim Timoșin a fost pus sub învinuire la 11 februarie 2016, fiindu-

i încriminat faptul că el fiind o persoană care gestionează o organizație comercială a

folosit intenționat în interes material în alte interese personale sau în interesul terților,

direct sau indirect, situația de serviciu, acțiunile soldate cu urmări grave, infracțiune

prevăzută de art. 335 alin. (1/1) Codul penal. Respectiv, instanța de recurs a considerat

că odată ce i s-a incriminat comiterea unei infracțiuni, nu poate deține funcția de

administrator. La 27 septembrie 2019 i-a fost înmânată ordonanța Procuraturii

Anticorupție din 05 august 2019 prin care s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală

în cauza penală nr. 2015970520 din motivul lipsei în acțiunile sale ale elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal, cu clasarea

cauzei penale din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

2

Revizuentul a opinat că unicul temei ce a servit la destituirea sa din funcția de

lichidator al SA „Crasmed” a fost decizia organului de urmărire penală privind pornirea

urmăririi penale, punerea sa sub învinuire și solicitarea adresată instanței de a fi destituit

din funcție. Motivarea redată în decizia contestată cu revizuire precum că în

circumstanțele descrise apare un conflict de interese între lichidatorul Timoșin Maxim

și debitorul SA „Crasmed”, iar argumentul recurentului precum că persoana acuzată de

săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atât timp cât vinovăția nu-i va fi

dovedită, nu poate constitui temei pentru admiterea recursului, suscită dubii rezonabile

referitor la legalitatea și temeinicia deciziei. Or, în funcția deținută și-a executat

atribuțiile cu diligența unui bun profesionist, fapt reținut de organul de urmărire penală.

Având în vedere aducerea la cunoștință la 27 septembrie 2019 a ordonanței Procuraturii

Anticorupție din 05 august 2019, a opinat că revizuirea este depusă în termenul prevăzut

de art. 450 Cod de procedură civilă.

La 02 martie 2020, Olga Cornițcaia a depus referință la cererea de revizuire,

solicitând respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire.

La 02 martie 2020, Ludmila Iurașco a depus referință la cererea de revizuire,

solicitând respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă din următoarele motive.

Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul

de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

În temeiul art.446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile,

ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în

condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art.452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

Colegiul relevă că, prin decizia din 28 septembrie 2016 a Curții Supreme de

Justiție s-a respins recursul declarat de către lichidatorul destituit al SA „Crasmed”,

Maxim Timoșin și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2016,

prin care a fost destituit Maxim Timoșin din funcția de lichidator al debitorului

insolvabil și numit un alt lichidator (Vol.I, f.d.129-133).

Deși, la caz s-a menționat că decizia din 28 septembrie 2016 a Curții Supreme de

Justiție nu se supune niciunei căi de atac, în condițiile art.428 alin. (1) Cod de procedură

civilă, decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii

rămâne irevocabilă din momentul emiterii.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că această dispoziție cade sub incidența

prevederilor art. 446 Cod de procedură civilă, adică poate fi contestată cu revizuire.

Colegiul reiterează că revizuirea a fost declarată în temeiul art. 449 lit. b), e) Cod

de procedură civilă, care statuează că revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut

3

fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; e) s-a

anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au

servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Totodată, Colegiul precizează că revizuentul pretinde, în esență, că motivarea

redată în decizia instanței de recurs s-a axat pe sesizarea Procuraturii Anticorupție din

22 februarie 2016 prin care s-a indicat precum că Maxim Timoșin a fost pus sub

învinuire la 11 februarie 2016, fiindu-i încriminată comiterea unei infracțiuni și

respectiv nu poate deține funcția de administrator. Respectiv, ordonanța Procuraturii

Anticorupție din 05 august 2019 prin care s-a dispus scoaterea lui Maxim Timoșin de

sub urmărire penală în cauza penală nr. 2015970520, având în vedere că s-a constatat

că și-a exercitat atribuțiile cu diligența unui bun profesionist, justifică casarea deciziei

revizuite.

Prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este important ca

circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să

fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Or, circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu

au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă,

și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele

și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

De altfel, în virtutea acestui temei de drept la declararea revizuirii se condiționează

ca circumstanțele să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii, însă să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, precum și că

revizuentul să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale.

La caz, deși, revizuentul Maxim Timoșin invocă și prevederile art. 449 lit.b) Cod

de procedură civilă, care determină niște condiții exprese pentru a fi incidente speței, în

cererea de revizuire se referă la ordonanța de scoatere sa de sub urmărire penală la 05

august 2019, precum și că la emiterea deciziei din 28 septembrie 2016 unicul temei de

destituire din funcție a servit decizia organului care a dispus pornirea urmăriri penale.

În această ordine de idei, este cert determinat că ordonanța Procuraturii

Anticorupție este emisă la 05 august 2019, respectiv ea nu exista la data pronunțării

deciziei instanței de recurs contestate cu revizuire și astfel circumstanțele reliefate în ea

nu pot fi reținute ca temei de revizuire prin prisma art. 449 lit.b) Cod de procedură

civilă.

Totodată, Colegiul reiterează că drept condiție esențială de redeschidere a

procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi existat obiectiv până la data

4

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Mai mult, un aspect relevant care s-a evidențiat la judecarea cauzei atât în instanța

de insolvabilitate, cât și în recurs, a fost obligațiile lichidatorului ce decurg din

atribuțiile reglementate în art. 66 alin.(1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012 despre informarea instanței de insolvabilitate despre pornirea procesului penal,

care s-a soldat cu punerea sub învinuire la 11 februarie 2016. Or, în temeiul art. 66

alin.(1) lit. x) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, una dintre atribuțiile

principale ale lichidatorului este sesizarea instanței de insolvabilitate despre orice alte

probleme care apar pe parcursul exercitării atribuțiilor sale.

În consecință, Colegiul conchide că motivele invocate de revizuent nu cad sub

incidența prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În ceea ce vizează al doilea temei de revizuire, art. 449 lit.e) Cod de procedură

civilă, adică revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea,

sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea

hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Colegiul reiterează că revizuentul Maxim Timoșin se referă la ordonanța

Procuraturii Anticorupție din 05 august 2019 prin care s-a dispus scoaterea sa de sub

urmărire penală în cauza penală nr. 2015970520 din motivul lipsei în acțiunile sale ale

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), art.327 alin.(2) lit.c) Cod penal,

cu clasarea cauzei penale din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

Invocând art. 449 lit.e) Cod de procedură civilă ca temei de revizuire, este

important ca actul de dispoziție în cauză să devină irevocabil și ca acest act să fi stat la

baza emiterii hotărârii supuse revizuirii.

De altfel, la baza deciziei a cărei revizuire se cere nu a stat un act de dispoziție

judecătoresc în sensul art. 449 lit.e) Cod de procedură civilă care ar fi servit drept temei

pentru emiterea deciziei contestate cu revizuire.

Respectivul temei de revizuire este inoperabil în speță și va constitui o ingerință

asupra securității raportului juridic, în caz de admitere a cererii de revizuire în baza

acestui temei.

Subsidiar, Colegiul precizează că, deși, instanța de recurs s-a referit la sesizarea

Procuraturii Anticorupție din care rezultă că Maxim Timoșin a fost pus sub învinuire,

motivarea instanței atestă că nu acesta a fost temeiul destituirii din funcție, însă, în

esență, a vizat obligațiile lichidatorului în cadrul procesului de insolvabilitate acordate

prin lege în virtutea art. 66, 68 al Legii insolvabilității. Or, lichidatorul își exercită

atribuțiile sub supravegherea instanței de insolvabilitate care examinează cauza de

insolvabilitate și cu diligența unui bun profesionist, acționând pe propria răspundere.

Adițional, Colegiul menționează că procesul de insolvabilitate este un proces

complex, care constă dintr-o multitudine de acțiuni procesuale întreprinse de către

instanța de insolvabilitate, iar instanța de judecată trebuia să întreprindă toate măsurile

necesare pentru desfășurarea cu celeritate a acestuia și nu să acționeze în vederea

tergiversării procesului.

Concomitent, Colegiul învederează că, revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege,

5

iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

La fel, aceasta nu necesită rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al

admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens, în caz

contrar poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

La fel, se accentuează că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Instanța de revizuire accentuează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă,

între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca

c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor

juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest principiu insistă

asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei

hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată

și o nouă soluționare a cauzei. Or, existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu

poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție, se face în cazul în care reexaminarea

este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii. Astfel, admiterea

cererii de revizuire în circumstanțele detaliate va constitui incontestabil o încălcare a

principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs

Moldovei ș.a).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maxim Timoșin

împotriva deciziei din 28 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată la

recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Crasmed”, Maxim Timoșin

împotriva încheierii din 02 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău privind destituirea lui

Maxim Timoșin din funcția de lichidator al Societății pe Acțiuni „Crasmed”, în

procesul de insolvabilitate al Societății pe Acțiuni „Crasmed”.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Galina Stratulat

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6