2ra-295/20 — cu privire la demolarea haznalei, înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului de pământ ș.a.

2ra-295/20 — cu privire la demolarea haznalei, înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului de pământ ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-295/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul central (jud. R. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Cotorobai, A. Panov)

DECIZIE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Ivan Coberman și Ana Coberman, reprezentați

de avocatul Silvia Ursu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Coberman și Ivan

Coberman împotriva lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic cu privire la demolarea

haznalei, înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului de pământ și încasarea

cheltuielilor de judecată și

la cererea reconvențională a lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic

împotriva Anei Coberman și Ivan Coberman cu privire la înlăturarea obstacolelor la

folosirea terenului de pământ, repararea pagubei morale și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Ana Coberman și Ivan Coberman, reprezentați de

avocatul Silvia Ursu și menținută hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei

Criuleni sediul central

constată:

La 6 martie 2013, Ana Coberman a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Simion Sadovnic cu privire la demolarea haznalei, înlăturarea

obstacolelor la folosirea terenului de pământ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin decizia Primăriei com. Ișnovăț r-nul

Criuleni nr. 2 din 10 martie 1992, i-a fost repartizat în proprietate privată terenul de

pământ cu o suprafață totală de 0,2145 ha pentru construcții în sat. XXXXX r-nul

XXXXX, care a fost îngrădit și de care s-a folosit până în luna ianuarie 2013.

A relatat că în luna ianuarie 2013, pârâtul samavolnic a mutat gardul și a

început să construiască canalizare pe terenul care-i aparține ei, dar la rugămintea de

1

a înceta acțiunile ilegale, Simion Sadovnic nu a reacționat și a prelungit construcția

canalizației.

A remarcat că pârâtul, prin acțiunile sale ilegale, a luat din terenul ei 10 m2,

prin ce i-a încălcat dreptul de proprietate.

A învederat că s-a adresat la diferite instituții, însă nu au fost întreprinse

măsurile necesare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 46 din Constituția RM,

art. 374 Cod civil, art. 89, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului să demoleze construcția și

eliberarea a 10 m2 a terenului ce-i aparține ei, returnarea acestui teren în stare inițială

și mutarea gardului.

La 9 decembrie 2013, Simion Sadovnic, reprezentat de avocatul Gheorghe

Susarenco a depus cerere reconvențională împotriva Anei Coberman cu privire la

obligarea de a deplasa hotarul gospodăriei.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că terenul amplasat în r-nul

XXXXX sat. XXXXX, cu o suprafață totală de 0,3055 ha, înregistrat la OCT

Criuleni cu nr. cadastral XXXXX, îi aparține cu drept de proprietate în baza titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren și deciziei Primăriei com. Ișnovăț

r-nul Criuleni nr. 2 din 10 martie 1992.

A evidențiat că Ana Coberman, acționând ilegal și fără permisiunea lui, a

ocupat samavolnic 3 m2 din teritoriul ce-i aparține, iar la solicitarea lui de a înceta

tulburarea de posesie, pârâta nu a reacționat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol

Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 9 din Constituția RM,

art. 309, 316, 377 Cod civil, art. 166, 167, 172, 173 alin. (1) lit. b) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtei să deplaseze hotarul

gospodăriei sale între punctele 75-81 cu 3 m2.

Prin cererea suplimentară din 28 martie 2014, Simion Sadovnic a solicitat

repararea pagubei morale pentru lezarea onoarei și demnității persoanele în sumă de

10 000 de lei, încasarea cheltuielilor de judecată formate din suma de 3 100 de lei

pentru efectuarea expertizei geodezice, suma de 206 de lei pentru solicitarea unei

expertize juridice la Centrul Național de Expertiză Judiciară de pe lângă Ministerul

Justiției al RM, suma de 370,98 lei pentru consultarea OCT Criuleni, suma de 500

de lei pentru interpelarea Inspectoratului Ecologic de Stat, suma de 859,02 de lei

pentru interpelarea OCT Criuleni și suma de 3 000 de lei pentru asistență juridică.

A invocat că pe parcursul perioadei din 3 martie 3013, când Ana Coberman

s-a adresat în instanța de judecată și până la data depunerii prezentei cereri, dânsul a

suportat suferințe morale, dat fiind faptul că pârâta l-a înjurat, i-a stricat gardul, l-a

defăimat în fața tuturor cetățenilor precum că el i-ar fi acaparat o porțiune din

teritoriul deținut de ea, ceea ce i-a adus atingere imaginii lui și a familiei sale în

societate, dar și i-a lezat onoarea și demnitatea personală.

În ședința de judecată, la 30 iunie 2014, prin discursul făcut, Ana Coberman

a solicitat suplimentar încasarea din contul lui Simion Sadovnic a cheltuielilor

judiciare pentru îndeplinirea măsurărilor de către ÎS „Cadastru” în sumă de 1 600,51

de lei, pentru îndeplinirea măsurărilor de către SRL „Arcgedoat” în sumă de 1

2

992,75 de lei, pentru asistență juridică în sumă de 2 500 de lei și a cheltuielilor de

transport în sumă de 294 de lei.

Prin hotărârea din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Criuleni, a fost respinsă

acțiunea Anei Coberman ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea reconvențională a lui Simion Sadovnic ca

neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 23 iulie 2014 a Judecătoriei Criuleni, au fost

încasate de la Ana Coberman în beneficiul lui Simion Sadovnic cheltuielile de

judecată în sumă de 4 564 de lei.

Au fost încasate de la Simion Sadovnic în beneficiul Anei Coberman

cheltuielile de judecată în sumă de 1 000 de lei.

Prin decizia din 6 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ana Coberman, casată hotărârea din 30 iunie 2014 a Judecătoriei

Criuleni și hotărârea suplimentară din 23 iulie 2014 a Judecătoriei Criuleni, cu

restituirea pricinii spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători.

Prin încheierea din 22 iunie 2015 a Judecătoriei Criuleni, au fost atrași în

proces în calitate de coreclamanți/copârâți Ivan Coberman și Maria Sadovnic.

La 12 august 2015, Ana Coberman și Ivan Coberman, reprezentați de avocatul

Silvia Ursu au depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva lui Simion

Sadovnic și Mariei Sadovnic, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată din

6 martie 2013 și a celei de concretizare, obligarea pârâților să demoleze construcția

- haznaua, să elibereze terenul cu suprafața de 10 m2 din terenul, care le aparține în

proprietate și să schimbe gardul la locul inițial, respingerea cererii reconvenționale

și încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată în sumă de 15 167,76 de

lei.

În susținerea acesteia, au precizat că, în baza titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 4 octombrie 2006 și a extrasului din Registrul

bunurilor imobile pentru terenul cu nr. cadastral XXXXX, sunt titularii de drepturi,

adică proprietarii terenului cu suprafața de 0,2145 ha, amplasat în sat. XXXXX r-

nul XXXXX.

Au specificat că încălcarea dreptului lor, în calitate de proprietari, a început

din momentul când pârâții au început construcția unei haznale (groapă de canalizare)

pe porțiunea de teren de unde au strămutat gardul, fiindu-le îngrădit astfel dreptul la

proprietatea sa, ceea ce a dus la imposibilitatea lor să-și realizeze dreptul de posesie,

folosință și dispoziție asupra acestei porțiuni de teren, care a fost parte integră a

gospodăriei lor pe parcursul a mai mulți ani.

Având în vedere prevederile art. 315 și 316 Cod civil, au accentuat că prin

ocuparea abuzivă a suprafeței de teren litigioase și construcția unei haznale (gropi

de canalizare), nu pot să-și realizeze drepturile sale de proprietate, dreptul bunei

vecinătăți.

Au comunicat reclamanții că pe parcursul anilor au achitat impozitele pentru

suprafața indicată în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din anul

2006 și până în prezent achită impozitul funciar pe suprafața deținută legal, în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren - 0,2145 ha.

3

Așadar, prin avizele de plată și chitanțele de recepție a plăților fiscale se

confirmă achitarea impozitului funciar în aceeași sumă, pentru anii precedenți și

inclusiv, pentru anul 2014 (50 de lei).

Totodată, au obiectat că nu au fost respectate cerințele sanitare, ecologice față

de construcția care a fost efectuată de către pârâții Simion Sadovnic și Maria

Sadovnic pe terenul acaparat de aceștia după ce au mutat gardul.

Construcția edificată este neautorizată și aduce atingere proprietății învecinate

prin încălcarea zonei de protecție, nerespectarea distanței de la imobilele amplasate

pe terenul învecinat.

Au relatat că prin hotărârea irevocabilă din 10 septembrie 2014 a Judecătoriei

Criuleni, emisă pe dosarul contravențional nr. 5r-53/14, se atestă deteriorarea

gardului, ocuparea samavolnică de către pârâți a terenului învecinat și totodată se

combat afirmațiile despre deteriorarea gardului de către proprietarul de drept al

terenului Ana Coberman.

La 25 iunie 2018, Ana Coberman și Ivan Coberman au depus în instanța de

judecată o cerere, prin care au solicitat cercetarea la fața locului în satul XXXXX

r-nul XXXXX, a hotarului (gardul) dintre proprietățile învecinate: terenul cu

nr. cadastral XXXXX ce aparține cu drept de proprietate Anei Coberman și lui Ivan

Coberman și a terenului cu nr. cadastral XXXXX ce aparține cu drept de proprietate

lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic, cu concursul participanților la proces, în

prezența specialiștilor din cadrul Agenției Servicii Publice și Departamentului

Cadastru și a experților.

Prin încheierea protocolară din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul

central, a fost respinsă cererea Anei Coberman și Ivan Coberman privind cercetarea

la fața locului a terenului litigios.

Prin încheierea protocolară din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul

central, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Primăria

com. Rîșcova r-nul Criuleni.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul central,

au fost respinse cererea de chemare în judecată a Anei Coberman și Ivan Coberman

și cererea reconvențională a lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic ca

neîntemeiate.

Prin decizia din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ana Coberman și Ivan Coberman, reprezentați de avocatul Silvia

Ursu și menținută hotărârea primei instanțe.

La 13 decembrie 2019, Ivan Coberman și Ana Coberman, reprezentați de

avocatul Silvia Ursu au declarat recurs împotriva deciziei din 5 septembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

primei instanțe și anume, în partea prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de ei, a încheierii protocolare din 25 iunie 2018 a

Judecătoriei Criuleni sediul central și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a cererii lor de chemare în judecată și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

4

Au evidențiat că au contestat și încheierea protocolară din 25 iunie 2018 a

Judecătoriei Criuleni sediul central, prin care a fost respinsă cererea lor privind

cercetarea la fața locului a gardului litigios (hotar) în prezența specialiștilor de la

ÎS „Cadastru” și a reprezentanților Primăriei com. Rîșcova r-nul Criuleni, cerință

care însă nu a fost examinată de instanța de apel.

Au precizat că Simion Sadovnic și Maria Sadovnic în instanța de apel nu au

contestat respingerea cerințelor înaintate, nu au depus referință, iar avocatul Natalia

Crîșmari în instanță a participat și a dat explicații fără a avea împuternicirile

prevăzute de lege.

Prin urmare, la emiterea deciziei contestate instanța de apel s-a bazat pe

declarațiile unei persoane, care era fără împuterniciri.

Instanța de apel a redat în considerentele deciziei exact și întru totul

argumentele intimaților și fără a analiza în niciun fel motivele invocate de dânșii

asupra acelorași aspecte.

Totodată, pricina a fost examinată fără a se expune asupra tuturor cerințelor

invocate în cererea de apel, fără a fi motivate soluțiile și concluziile, fiind încălcat

astfel Principiul nr. 6 din Recomandarea nr. (84) 5 privind principiile de procedură

civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptate de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei la 28 februarie 1984.

La 17 ianuarie 2020, în adresa intimaților Dimion Sadovnic, Maria Sadovnic,

avocatul Natalia Crășmari și Primăriei Rășcova r-nul Criuleni a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Ivan Coberman și Ana Coberman, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 106 vol. III), fiind recepționată de către

intimați la data de 22 ianuarie 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat

la actele cauzei (f. d. 107-110 vol. III).

La 6 februarie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Simion Sadovnic și

Maria Sadovnic, reprezentați de avocatul Natalia Crîșmari au depus referință la

recursul declarat de Ivan Coberman și Ana Coberman, solicitând respingerea

recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care Primăria Rîșcova r-nul Criuleni să-și

expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 4 octombrie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 88 vol. III), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 13 decembrie 2019 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

5

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Ana Coberman și Ivan Coberman înaintând

acțiunea în judecată împotriva lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic, cu

ulterioarele concretizări, au solicitat obligarea pârâților să demoleze construcția -

haznaua, să elibereze terenul cu suprafața de 10 m2 din terenul, care le aparține în

proprietate și să schimbe gardul la locul inițial, încasarea din contul pârâților a

cheltuielilor de judecată în sumă de 15167,76 de lei.

La rândul său Simion Sadovnic și Maria Sadovnic înaintând acțiune

reconvențională împotriva Anei Coberman și lui Ivan Coberman, cu ulterioarele

concretizări, a solicitat obligarea pârâtei să deplaseze hotarul gospodăriei sale între

punctele 75-81 cu 3 m2, repararea pagubei morale pentru lezarea onoarei și

demnității persoanele în sumă de 10 000 de lei, încasarea cheltuielilor de judecată

formate din suma de 3 100 de lei pentru efectuarea expertizei geodezice, suma de

206 de lei pentru solicitarea unei expertize juridice la Centrul Național de Expertiză

Judiciară de pe lângă Ministerul Justiției al RM, suma de 370,98 lei pentru

consultarea OCT Criuleni, suma de 500 de lei pentru interpelarea Inspectoratului

Ecologic de Stat, suma de 859,02 de lei pentru interpelarea OCT Criuleni și suma de

3 000 de lei pentru asistență juridică.

La 25 iunie 2018, Ana Coberman și Ivan Coberman au depus în instanța de

judecată o cerere, prin care au solicitat cercetarea la fața locului în satul XXXXX

r-nul XXXXX, a hotarului (gardul) dintre proprietățile învecinate: terenul cu

nr. cadastral XXXXX ce aparține cu drept de proprietate Anei Coberman și lui Ivan

Coberman și a terenului cu nr. cadastral XXXXX ce aparține cu drept de proprietate

lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic, cu concursul participanților la proces, în

prezența specialiștilor din cadrul Agenției Servicii Publice și Departamentului

Cadastru și a experților (f. d. 224 vol. II).

Iar prin încheierea protocolară din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul

central, a fost respinsă cererea Anei Coberman și Ivan Coberman privind cercetarea

la fața locului a terenului litigios (f. d. 228 vol. II).

Judecând cauza, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii

inițiale a Anei Coberman și lui Ivan Coberman și a acțiunii reconvenționale a lui

Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic, pe care le-a respins.

6

Judecând apelul declarat de către Ana Coberman și Ivan Coberman,

reprezentați de avocatul Silvia Ursu, instanța de apel a respins apelul și a menținut

hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs conchide însă că decizia instanței

de apel din 5 septembrie 2019 este adoptată cu încălcarea legislației procedurale,

respectiv nu poate fi menținută.

Astfel, la caz se constată că, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ana

Coberman și Ivan Coberman, reprezentați de avocatul Silvia Ursu au contestat

parțial hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul central,

precum și încheierea protocolară din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul

central, prin care a fost respinsă cererea Anei Coberman și Ivan Coberman privind

cercetarea la fața locului a terenului litigios (f. d. 228 vol. II).

Instanța de apel, însă, judecând apelul declarat de către Ana Coberman și Ivan

Coberman, reprezentați de avocatul Silvia Ursu, nu s-a expus și asupra argumentului

indicat de apelanți în cererea de apel cu referire la ilegalitatea încheierii protocolare

din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul central, prin care a fost respinsă

cererea acestora privind cercetarea la fața locului a terenului litigios, și care, de altfel,

potrivit art. 423 și 359 CPC, se contestă odată cu fondul cauzei.

Or, în virtutea principiului disponibilității, având în vedere că părțile

determină sfera controlului judiciar efectuat de către instanța de apel, aceasta din

urmă era obligată să se expună și asupra cerinței Anei Coberman și Ivan Coberman

cu privire la contestarea încheierii protocolare din 25 iunie 2018 a Judecătoriei

Criuleni sediul central, care a rămas însă fără examinare.

Drept urmare, întru evitarea încălcării prevederilor art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest

motiv din recurs este apreciat de instanța de recurs ca unul care duce la admiterea

recursului cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare, fiind

evident că instanța de apel la judecarea cauzei a admis încălcarea normelor de drept

procedural, eroarea judiciară care nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În consecință, analiza celorlalte critici formulate în recurs nu mai este

necesară, acestea urmând a fi avute în vedere de către instanța de apel la rejudecarea

cauzei.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Ivan Coberman și Ana Coberman, reprezentați

de avocatul Silvia Ursu.

Se casează decizia din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Coberman și Ivan Coberman

7

împotriva lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic cu privire la demolarea haznalei,

înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului de pământ și încasarea cheltuielilor de

judecată și la cererea reconvențională a lui Simion Sadovnic și Mariei Sadovnic

împotriva Anei Coberman și Ivan Coberman cu privire la înlăturarea obstacolelor la

folosirea terenului de pământ, repararea pagubei morale și încasarea cheltuielilor de

judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt

complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

8