3ra-94/20 — contestarea actului administrativ

3ra-94/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-94/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Alina Dănilă, reprezentată de avocatul Andrei

Mațco,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Dănilă Alina împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice

„Institutul Mamei și Copilului” și Comisiei de concurs pentru selectarea

candidaților la posturile vacante de șefi secții/Departamente din cadrul Instituției

Medico-Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului”, persoane terțe Ion Negru,

Marcel Bejan, Stela Mocanu, Aliona Lupașcu, Victor Rașcov, Nicolae Doni,

Andrei Donea, Tatiana Pasicovschi și Sergiu Postolachi cu privire la constatarea

nesoluționării în termenul legal a cererii prealabile, contestarea actului

administrativ, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de Alina Dănilă și s-a menținut hotărârea din 28 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

constată:

La 07 decembrie 2017, Dănilă Alina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului” (în

continuare IMSP „Institutul Mamei și Copilului”) și Comisiei de concurs pentru

selectarea candidaților la posturile vacante de șefi de secții/Departamente din

cadrul IMPS „Institutul Mamei și Copilului”, intervenient accesoriu Ion Negru cu

privire la constatarea nesoluționării în termenul legal a cererii prealabile,

contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în baza ordinului nr. 01-19/166 din 15

septembrie 2017, pe pagina oficială web a IMSP „Institutul Mamei și Copilului”

(http://mama-copilul.md) a fost publicat anunțul privind organizarea, începând cu

15 septembrie 2017, a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante pentru

1

ocuparea funcțiilor de șefi de subdiviziuni/Departamente în cadrul IMSP„Institutul

Mamei și Copilului”.

Activând în funcție de medic chirurg în secția chirurgie generală (toraco-

abdominală) în cadrul IMSP „Institutul Mamei și Copilului”, la 04 octombrie

2017, a depus cerere de admitere pentru a participa la concurs pentru funcția

vacantă de șef secție chirurgie septică, anexând la aceasta actele necesare.

La 18 octombrie 2017, s-a desfășurat concursul pentru ocuparea posturilor

vacante de șefi de secție/Departamente la care a participat și ea.

La 23 octombrie 2017, prezentându-se la serviciu, a aflat de la colegi că

câștigător al concursului din 18 octombrie 2017 pentru ocuparea funcției de șef

secție chirurgie septică în cadrul IMSP „Institutul Mamei și Copilului” a fost

desemnat contracandidatul, Ion Negru.

Având în vedere că, timp de 5 zile nu a fost anunțată despre rezultatele

concursului, a contactat telefonic șefa secției resurse umane, care a fost și

secretarul Comisiei de concurs, pentru a i se da explicații pe faptul dat.

La 23 octombrie 2017, ora 11.08, a recepționat prin intermediul poștei

electronice mesajul șefei secției resurse umane, din care rezultă că în urma

susținerii interviului pentru ocuparea funcției vacante de șef secție chirurgie septică

a acumulat 23,06 puncte, clasând-o pe locul doi la concurs și că, această funcție a

fost ocupată de o altă persoană care a obținut un punctaj mai mare. Însă, la mesajul

electronic nu a fost atașat procesul-verbal al ședinței Comisiei de concurs din 18

octombrie 2017 sau extrasul din acesta.

Nefiind de acord cu rezultatele desfășurării concursului din 18 octombrie

2017, cu respectarea termenului de 24 de ore de depunere a contestației din

momentul afișării rezultatelor expuse în extrasul din procesul-verbal al ședinței

plasate pe pagina web a instituției, la 23 octombrie 2017, ora 13.26, a depus în

cancelaria IMSP „Institutul Mamei și Copilului” cerere prealabilă (nemotivată)

„Cu privire la contestarea rezultatului concursului privind ocuparea funcției șef

secție chirurgie septică”, înregistrată sub nr. 01-11/333.

Suplimentar, comunicând că cerere argumentată va fi depusă după ce i se vor

prezenta rezultatele concursului.

Necunoscând numărul, data întocmirii și denumirea procesului-verbal al

Comisiei de concurs, la 23 octombrie 2017, a depus în cancelaria IMSP „Institutul

Mamei și Copilului” cerere privind accesul la informație, solicitând eliberarea

copiilor unor acte, inclusiv a procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs

privind selectarea prin concurs a postului de șef de secție și a fișelor de evaluare a

candidaților.

La 31 octombrie 2017, a fost invitată la ședința Comisiei de contestare, care a

fost amânată din motiv că până la această dată nu a primit actele solicitate și nici

procesul-verbal al Comisiei de contestare.

La 09 noiembrie 2017, din documentele solicitate, i-a fost prezentat doar

extrasul din procesul-verbal al Comisiei de concurs nr. 28 din 18 octombrie 2017,

fără să i se elibereze fișele de evaluare a candidaților, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire nr. 01-13/1192 din 07 noiembrie 2017.

Tot la 09 noiembrie 2017 i s-a adus la cunoștință răspunsul nr. 01-13/1206,

prin care a fost informată că cererea sa (nemotivată) înregistrată sub nr. 01-11/333

din 23 octombrie 2017 cu privire la contestarea rezultatelor concursului nu poate fi

considerată ca cerere de contestare a rezultatelor concursului privind ocuparea

2

funcției de șef secție chirurgie septică din 18 octombrie 2017, din motiv că a fost

perfectată și depusă incorect.

La 16 noiembrie 2017, a depus la cancelaria IMSP „Institutul Mamei și

Copilului” cerere prealabilă (motivată) înregistrată sub nr. 01-11/366, solicitând

anularea procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 „Privind rezultatele

obținute în urma susținerii interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante a

personalului cu studii medicale superioare”, în partea ce ține de rezultatele obținute

pentru funcția de șef secție chirurgie septică, ca ilegală și cu încălcarea procedurii

stabilite.

Până în prezent nu a fost informată despre rezultatul examinării cererii

prealabile motivate și nici nu a primit răspuns.

Consideră că, organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea șefului

secție chirurgie septică din cadrul IMSP „Institutul Mamei și Copilului” din 18

octombrie 2017, în rezultatul căruia învingător a fot desemnat Ion Negru, a avut

loc cu încălcarea procedurii stabilite de lege, în special art. 11 alin. (1) și (2) din

Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017; pct. 2 din Ordinul Ministerului Sănătății

nr. 139 P§3 din 15 octombrie 2015 „Cu privire la Regulamentul privind angajarea

prin concurs a personalului medical din sistemul sănătății”; Ordinul

directorului IMSP „Institutul Mamei și Copilului” nr. 01-19/90 din 18 mai 2017

„Cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea în baza de concurs a

posturilor de șefi de Departamente, subdiviziuni în IMSP „Institutul Mamei și

Copilului”; Ordinul directorului IMPS „Institutul Mamei și Copilului” nr. 01-19/91

din 18 mai 2017 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a candidaților

pentru ocuparea funcției de șef Departament sau șef de subdiviziune al Instituției

Medico-Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului”; Regulamentului privind

numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-

sanitare publice și a Contractului-tip de management al instituției, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 01 septembrie 2016; pct. 6, 13, 35 și 36 din

Regulamentul privind angajarea prin concurs a personalului medical din sistemul

sănătății, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 139 P§3 din 15 octombrie

2015.

La emiterea ordinului nr. 01-19/166 din 15 septembrie 2017 al

IMSP „Institutul Mamei și Copilului” nu s-a ținut cont de prevederile

Regulamentului privind angajarea prin concurs a personalului medical din sistemul

sănătății, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 139 P§3 din 15 octombrie

2015, fiind ignorate pct. 6 și 13, ca urmare anunțul privind organizarea concursului

pentru ocuparea funcțiilor vacante nu a conținut condițiile generale și specifice

postului și fișa postului scos la concurs pentru funcția de șef secție chirurgie

septică.

Secretarul Comisiei de concurs și șefa secției resurse umane au ignorat

prevederile pct. 10 și 13, astfel încât participanților la concurs nu li s-a adus la

cunoștință condițiile specifice fișei postului și în special pentru chirurgia septică.

Lipsa informației privind aplicarea criteriilor de evaluare obiectivă a

candidaților în cadrul concursului, omiterea procedurii de vot (date care nu sunt

reflectate în extrasul procesului-verbal al Comisiei de concurs contestat nr. 28 din

18 octombrie 2017) constituie încălcări procedurale la organizarea concursului.

Președintele Comisiei de contestare a încălcat prevederile pct. 35 din

Regulamentul privind angajarea prin concurs a personalului medical din sistemul

3

sănătății, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 139 P§3 din 15 octombrie

2015, și anume organizarea informării candidaților în cazul nepromovării

interviului, neprezentând participanților la concurs extrasul din procesul-verbal al

Comisiei de concurs nr. 28 din 18 octombrie 2017.

Au fost încălcate și prevederile pct. 18 din Regulamentul privind selectarea în

baza de concurs a posturilor de șefi de Departamente, subdiviziuni în

IMSP „Institutul Mamei și Copilului”, aprobat prin Ordinul IMSP „Institutul

Mamei și Copilului” nr. 01-19/90 din 18 mai 2017, care stipulează că rezultatele

concursului se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii Comisiei

prezenți la ședință, se comunică personal candidaților în termen de 24 de ore de la

finalizarea concursului, se afișează pe avizierul și se plasează pe pagina web a

instituției.

Or, despre finalizarea concursului din 18 octombrie 2017 a fost informată abia

după 5 zile de la desfășurarea acestuia, la 23 octombrie 2017, iar rezultatul

concursului i-a fost comunicat prin poștă electronică, fără a fi atașat procesul-

verbal, comunicându-i-se doar că informațiile suplimentare sunt publicate pe

pagina web a instituției.

Însă, nici la 23 octombrie 2017, nici ulterior pe pagina web a pârâtului nu a

fost publicat anunțul cu privire la rezultatul concursului și procesul-verbal nr. 28

din 18 octombrie 2017.

La ședința Comisiei de concurs din 18 octombrie 2017 au fost prezente doar 7

persoane, pe când procesul-verbal a fost semnat de 9 persoane, fiind astfel

încălcate prevederile Regulamentul privind selectarea în baza de concurs a

posturilor de șefi de Departamente, subdiviziuni în Instituției Medico-Sanitare

Publice „Institutul Mamei și Copilului”, aprobat prin Ordinul IMSP „Institutul

Mamei și Copilului”nr. 01-19/90 din 18 mai 2017, care stabilește că Comisia este

deliberativă în cazul prezenței a tuturor membrilor, inclusiv președintele.

Alina Dănilă a solicitat instanței de judecată:

-admiterea acțiunii;

-constatarea nesoluționării în termenul legal a cererii prealabile nr. 01-11/366

din 16 noiembrie 2017, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 28 din

18 octombrie 2017 a Comisiei de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de

șefi de secții/Departamente „privind rezultatele obținute în urma susținerii

interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante a personalului cu studii medicale

superioare”, în partea ce ține de rezultatele obținute pentru funcția de șef secția

chirurgie septică;

-anularea procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 a Comisiei de

concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefi de secții/Departamente „Privind

rezultatele obținute în urma susținerii interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante

a personalului cu studii medicale superioare”, în partea ce ține de rezultatele

obținute pentru funcția de șef secție chirurgie septică în cadrul IMSP „Institutul

Mamei și Copilului”, ca fiind emis ilegal și cu încălcarea procedurii stabilite;

-încasarea în mod solidar din contul pârâților a sumei de 15 000 de lei, cu

titlu de reparare a prejudiciului moral;

-compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-au atras în proces în calitate de intervenienții accesorii Marcel Bejan,

4

Stela Mocanu, Aliona Lupașcu, Victor Rașcov, Nicolae Doni, Andrei Donea,

Tatiana Pasicovschi și Sergiu Postolachi.

Prin hotărârea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alina Dănilă.

Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Alina Dănilă și s-a menținut hotărârea din 28 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, prin ordinul nr. 60 din 03

aprilie 2018 al Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului”

a fost anulat concursul desfășurat la 18 octombrie 2017 pentru ocuparea funcției de

șef al secției chirurgie septică din cadrul instituției date, în urma solicitărilor

instituțiilor de resort și în temeiul pct. 48 lit. n) din Regulamentul Instituției

Medico-Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului”, aprobat prin Ordinul

Ministerului Sănătății nr. 1077 din 30 decembrie 2016 (f.d. 58).

Odată cu anularea concursului pentru funcția de șef secție chirurgie septică ca

efect au devenit caduce și actele juridice ulterioare legate de concursul pentru

funcția dată, acestea neavând forță juridică.

Prin prisma Legii contenciosului administrativ, actele contestate de Alina

Dănilă au devenit caduce și nu mai produc efecte juridice, iar drept consecință

decade necesitatea juridică la verificarea legalității acestora.

Referitor la argumentul Alinei Dănilă privind ilegalitatea actelor, instanțele de

judecată au menționat că actele contestate nu-i afectează careva drepturi sau

interese legitime ale reclamantei, deoarece nu produc efecte juridice.

La caz, lipsește interesul legitim al acțiunii în anulare.

La 21 noiembrie 2019, Alina Dănilă reprezentată de avocatul Andrei Mațco a

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este bazată pe o

apreciere arbitrară a probelor, fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei și a

fost emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material.

La 26 noiembrie 2019, în adresa Instituției Medico-Sanitare Publice

„Institutul Mamei și Copilului”, Comisiei de concurs pentru selectarea candidaților

la posturile vacante de șefi de secții/Departamente din cadrul Instituției Medico-

Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului”, lui Negru Ion, Bejan Marcel,

Mocanu Stela, Lupașcu Aliona, Rașcov Victor, Doni Nicolae, Donea Andrei,

Pasicovschi Tatiana și Postolachi Sergiu a fost expediată copia recursului depus de

Dănilă Alina reprezentată de avocatul Andrei Mațco, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, însă intimații nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv (f.d. 226, 228-237).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

5

Din materialele cauzei rezultă că decizia integrală din 23 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată Alinei Dănilă la 18 noiembrie 2019, iar

reprezentantului acestuia, avocatului Andrei Mațco la 13 noiembrie 2019 (f.d. 209,

212).

Prin urmare, la depunerea cererii de recurs la 21 noiembrie 2019 a fost

respectat termenul prevăzut de lege (f.d. 213-216).

Prin încheierea din 15 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Alina Dănilă reprezentată de avocatul Andrei Mațco împotriva deciziei

din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite, cu casarea integrală a deciziei din 23

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi, din următoarele

motive.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Potrivit articolului 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Prin legalitatea hotărârii se înțelege aplicarea corectă a normelor de drept

material și procedural de către instanța de judecată care a pronunțat hotărârea.

Hotărârea este legală, dacă a fost adoptată în strictă conformitate cu normele de

drept material care reglementează raportul material litigios.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții, trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

În sensul articolului 240 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, la

deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importantă pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admisibilitatea acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărârea în

limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Potrivit articolului 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform articolului 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice persoană care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

6

obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a

fost cauzată.

Din materialele cauzei rezultă că, prin ordinul nr. 01-19/166 din 15.09.17 „Cu

privire la organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de șefi de subdiviziuni

în IMSP „Institutul Mamei și Copilului” a fost anunțat concursul pentru ocuparea

următoarelor funcții de șefi de subdiviziuni/Departamente:

- șef secție chirurgie septică;

- șef secție endoscopie;

- șef secție patologia gravidității și urgențe obstetricale;

- șef secție obstetrică N2, Șef secție radiologie și radio imagistică;

- șef secție reanimare și radio- imagistică;

- șef secție reanimare chirurgicală;

- șef lăuzie N1, începând cu data de 15 septembrie 2017 (f.d.6-7).

La 04 octombrie 2017, Alina Dănilă a solicitat să fie admisă pentru

participare la concursul privind funcția vacantă de șef secția chirurgie septică

(f.d. 8).

La 18 octombrie 2017, s-a desfășurat concursul, în cadrul căruia au participat

2 candidați pentru funcția de șef secția chirurgie septică, și anume Alina Dănilă și

Ion Negru.

Prin extrasul din procesul-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 privind

rezultatele obținute în urma susținerii interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante

a personalului cu studii medicale superioare, se atestă că inter alia Comisia de

concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefii de secții/Departamente,

constituită prin ordinul Directorului IMSP IMC nr. 01-19/1987 din 16 octombrie

2017, după susținerea interviului de către candidații înscriși, desfășurat la 18

octombrie 2017, a decis evaluarea pentru funcția de șef secție, chirurgie septică a

candidatului Alina Dănilă cu nota 23,06, rezultatul „respins” și a candidatului Ion

Negru cu nota 27,26, rezultatul „admis” (f.d. 25).

La 23 octombrie 2017, Alina Dănilă a depus la IMSP „Institutul Mamei și

Copilului” cerere cu privire la accesul de informație, care a fost înregistrată cu

numărul de intrare 01-11/332, prin care a solicitat eliberarea copiilor autentificate a

următoarelor acte:

secție, chirurgie septică,

concursului de selecție,

umane,

Negru și Alina Dănilă,

concursului de selecție, chirurgie septică,

rezultatul concursului,

Departamente, șefilor de subdiviziuni în IMSP IM și C,

I.Negru,

7

secție, chirurgie septică I. Negru,

șef secție, chirurgie septică (f.d. 16).

La 23 octombrie 2017, Alina Dănilă a depus cererea prealabilă, înregistrată cu

numărul de intrare 01-11/333, princ care și-a manifestat dezacordul cu rezultatele

desfășurării concursului pentru ocuparea funcției de șef secție chirurgie septică.

Totodată, a menționat că cererea argumentată va fi depusă după ce-i vor fi

prezentate rezultatele concursului (f.d. 10).

Prin răspunsul IMSP „Institutul Mamei și Copilului” nr. 01-13/1192 din 07

noiembrie 2017, Alinei Dănilă i-a fost comunicat că administrația Institutului a

examinat cererea cu privire la accesul la informație și a remis actele solicitate.

În partea ce ține de actele menționate în pct. 4 și pct. 8 din cerere s-a

menționat că, nu pot fi prezentate, deoarece conțin informație cu caracter personal,

conform Legii nr. 133 din 08 iulie 2011; pct. 9 se referă la dreptul de autor,

conform Legii nr. 139 din 02 iulie 2010, în baza căreia, autorul beneficiază de

protecția dreptului de autor; iar în privința pct. 10 s-a comunicat că alte acte

pertinente la organizarea și petrecerea concursului nu există (f.d. 18).

Potrivit răspunsului IMSP „Institutul Mamei și Copilului” nr. 01-13/1203 din

09 noiembrie 2017, cererea depusă de Alina Dănilă nu poate fi considerată ca

cerere de contestare a concursului privind ocuparea funcției șef secție, chirurgie

septică, deoarece a fost perfectată și depus incorect (f.d. 19).

La 16 noiembrie 2017, Alina Dănilă a depus cerere prealabilă (motivată), prin

care a contestat procesul-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 „cu privire la

rezultatele obținute în urma susținerii interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante

a personalului cu studii medicale superioare”, înregistrată cu nr. 01-11/366 (f.d. 26-

31).

Invocând că nu a primit răspuns la cererea prealabilă din 16 noiembrie 2017,

înregistrată cu nr. 01-11/366, Alina Dănilă s-a adresat cu prezenta cerere de

chemare în judecată.

Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, prin hotărârea din 28 februarie 2019 a respins acțiunea depusă de

Alina Dănilă, ca neîntemeiată (f.d. 151, 155-161 recto-verso).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 23 octombrie 2019 a respins apelul

depus de Alina Dănilă și a menținut hotărârea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 202, 203-207 recto-verso).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și al hotărârii din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, instanța de recurs constată că instanțele inferioare nu au elucidat toate

circumstanțele importante speței, iar drept consecință a emis o hotărâre

neîntemeiată, nemotivată, bazată pe interpretarea eronată a legii materiale ce

guvernează litigiul.

Obiectele materiale ale prezentei acțiuni le formează nesoluționarea în

termenul legal de autoritate publică IMSP „Institutul Mamei și Copilului” a cererii

prealabile depuse de Alina Dănilă la 16 noiembrie 2017, înregistrată cu numărul de

intrare 01-11/366, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 28 din 18

octombrie 2017 a Comisiei de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefi

de secții/Departamente „privind rezultatele obținute în urma susținerii interviului

8

pentru ocuparea funcțiilor vacante a personalului cu studii medicale superioare”, în

partea ce ține de rezultatele obținute pentru funcția de șef secția chirurgie septică;

anularea procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 a Comisiei de concurs

pentru ocuparea posturilor vacante de șefi de secții/Departamente „Privind

rezultatele obținute în urma susținerii interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante

a personalului cu studii medicale superioare”, în partea ce ține de rezultatele

obținute pentru funcția de șef secție chirurgie septică în cadrul IMSP „Institutul

Mamei și Copilului”, ca fiind emis ilegal și cu încălcarea procedurii stabilite;

repararea prejudiciului moral; și compensarea cheltuielilor de judecată.

Articolul 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019) prevede că, nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri – refuzul de a primi o cerere sau faptul de a nu răspunde

petiționarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de către o

autoritate publică, în cazul în care legea nu dispune altfel.

În sensul articolului 14 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În cazul în care organul emitent

are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea

petiționarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior dacă legislația

nu prevede altfel.

Potrivit articolului 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), cererea prealabilă se

examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile

de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului

dacă legislația nu prevede altfel. Organul emitent este în drept: a) să respingă

cererea prealabilă; b) să admită cererea prealabilă și, după caz, să revoce sau să

modifice actul administrativ. Organul ierarhic superior este în drept: a) să respingă

cererea prealabilă; b) să admită cererea prealabilă și să anuleze actul administrativ

în tot sau în parte, să oblige organul ierarhic inferior să repună în drepturi persoana

respectivă ori, după caz, să revoce actul administrativ emis cu acordul său.

Conform articolului 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri

referitoare la un drept recunoscut de lege.

Articolul 258 alin. (3) din Codul administrativ stipulează că, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Potrivit articolului 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

9

condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)-e).

Din materialele cauzei rezultă indubitabil că, la 16 noiembrie 2017, Alina

Dănilă a depus la IMSP „Institutul Mamei și Copilului” cerere prealabilă

(motivată), înregistrată cu nr. 01-11/366, solicitând anularea procesului-verbal

nr. 28 din 18 octombrie 2017 „privind rezultatele obținute în urma susținerii

interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante a personalului cu studii medicale

superioare”, în partea ce ține de rezultatele obținute pentru funcția de șef secție

chirurgie septică, ca fiind ilegal și cu încălcarea procedurii stabilite (f.d. 26-31).

Adresânsu-de în instanța de contencios adminsitrativ, Alina Dănilă a invocat

că, deși, la 16 noiembrie 2017, a depus cerere prealabilă, până la momentul

depunerii cererii de chemare în judecată nu a fost informată despre rezultatul

examinării cererii prealabile și nu a primit răspuns.

Conform articolului 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), la examinarea în

instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este

pusă pe seama pârâtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine

ambelor părți.

Prin prisma articolului 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), IMSP „Institutul

Mamei și Copilului” avea obligația pozitivă de a proba că, a respectat procedura

administrativă, a examinat cererea prealabilă depusă de Alina Dănilă la 16

noiembrie 2017, înregistrată cu nr. 01-11/366 și a finalizat-o prin emiterea unui act

administrativ sau a unui răspuns, care să fie notificat petiționarei.

Distinct obligațiilor sale procedurale, IMSP „Institutul Mamei și Copilului”

nu a demonstrat, prin înscrisuri pertinente și concludente că, a examinat cererea

prealabilă depusă de Alina Dănilă la 16 noiembrie 2017, înregistrată cu nr. 01-

11/366 și i-a adus la cunoștință petiționarei finalitatea procedurii administrative.

În acest sens Colegiul constată că, instanța de apel a făcut referire în decizia

recurată, într-un mod general că, Alina Dănilă a depus la 16 noiembrie 2017 cerere

prealabilă (motivată) împotriva procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 și

nu a primit niciun răspuns.

Însă, deși a constatat acest fapt, nu a verificat și nu s-a pronunțat dacă cererea

prealabilă din 16 noiembrie 2017 a fost soluționată de către IMPS „Institutul

Mamei și Copilului” în ordinea și termenii prevăzuți de legislația în vigoare.

Colegiul consideră juste alegațiile, precum că până în prezent recurenta Alina

Dănilă nu cunoaște opinia IMPS „Institutul Mamei și Copilului” referitor la

argumentele și solicitările sale formulate în cererea prealabilă nr. 01-11/366 din 16

noiembrie 2017 în privința ilegalității desfășurării concursului din 18 octombrie

2017 pentru ocuparea funcției de șef secție chirurgie septică în cadrul Instituției

Medico-Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului”, la care a participat și ea.

Or, din răspunsul nr. 01-13/1206 din 09 noiembrie 2017 al IMSP „Institutul

Mamei și Copilului” eliberat la cererea prealabilă (nemotivată) a Alinei Dănilă

nr. 01-11/333 din 23 octombrie 2017, nu este certă poziția intimatei față de

dezacordul recurentei în privința rezultatelor desfășurării concursului din 18

octombrie 2017 pentru ocuparea funcției de șef secție chirurgie septică în cadrul

Institutului.

În atare circumstanțe, Colegiul constată că cererea prealabilă depusă de Alina

Dănilă la 16 noiembrie 2017, înregistrată cu numărul de intrare 01-11/366 nu a fost

10

soluționată prin emiterea unui act administrativ sau a unui răspuns, care să fie

notificat petiționarei.

Prin urmare, se constată că este temeinică revendicarea Alinei Dănilă cu

privire la constatarea nesoluționării în termenul legal a cererii prealabile nr. 01-

11/366 din 16 noiembrie 2017, prin care a solicitat anularea în parte a procesului-

verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 a Comisiei de concurs pentru ocuparea

posturilor vacante de șefi de secții/Departamente în cadrul IMSP „Institutul Mamei

și Copilului”, iar instențele inferioare neîntemeiat au respins acest capăt de cerere.

Reieșind din această ipoteză, Colegiul consideră eronată concluzia instanței

de apel, precum că actele contestate de Alina Dănilă nu mai produc efecte juridice,

deoarece prin ordinul nr. 60 din 03 aprilie 2018 al Instituției Medico-Sanitare

Publice „Institutul Mamei și Copilului” a fost anulat concursul pentru ocuparea

funcției șef secție chirurgie septică desfășurat la 18 octombrie 2017, respectiv

decade necesitatea juridică la verificarea legalității unor acte juridice devenite

caduce, deoarece ordinul respectiv a fost emis după ce recurenta-reclamantă s-a

adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune.

Or, prin Ordinul IMSP „Institutul Mamei și Copilului” nr. 60 din 03 aprilie

2018, în urma solicitărilor instituțiilor de resort și în baza art. 48 lit. n) din

Regulamentul IMSP „Institutul Mamei și Copilului”, aprobat prin Ordinul

Ministerului Sănătății nr. 1077 din 30 decembrie 2016, s-a anulat concursul pentru

ocuparea funcției de șef secția chirurgie septică desfășurat la 18 octombrie 2017

(f.d. 58).

La aspectul dat este important și faptul că, Alina Dănilă atât în cererea de

chemare în judecată, cât și în cererea de apel și în cadrul ședințelor de judecată a

susținut integral argumentele și pretențiile din acțiune, insistând asupra faptului ca

instanța de judecată să judece cauza și să se expună în privința fiecărui argument.

Prin anularea concursului desfășurat la 18 octombrie 2017 pentru ocuparea

funcției de șef secție chirurgie septică, într-adevăr au devenit nule de drept toate

actele administrative subsecvente acestuia și nu mai produc efecte juridice.

Însă, odată cu acest incident nu a decăzut și necesitatea exercitării controlului

judecătoresc al legalității actelor administrative ce formează obiectul material al

prezentei acțiuni de contencios administrativ.

Or, deși autoritatea publică a anulat concursul desfășurat la 18 octombrie

2017 pentru ocuparea funcției de șef secție chirurgie septică, reclamantă Alina

Dănilă nu a renunțat la acțiune, instanța de judecată urmând să examineze fondul

cauzei și să emită o hotărâre legală și întemeiată, bazată pe o cercetare

multiaspectuală a tuturor circumstanțelor.

În acest sens este de remarcat că jurisprudența națională constantă în acest

domeniu vădește că, în situația în care în cursul judecării cauzei, pârâtul autoritate

publică a satisfăcut acțiunea reclamantului, iar acesta nu renunță la acțiune,

instanța este obligată să examineze fondul cauzei și să emită o hotărâre de admitere

a acțiunii, indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în executare.

În speță, este în afara oricărui dubiu că, în cursul judecării cauzei în prima

instanță, prin Ordinul nr. 60 din 03 aprilie 2018, pârâtul IMSP „Institutul Mamei și

Copilului” a satisfăcut acțiunea Alinei Dănilă în partea capătului de cerere cu

privire la anularea procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 a Comisiei de

concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefi de secții/Departamente, în

11

partea ce ține de rezultatele obținute pentru funcția de șef secție chirurgie septică în

cadrul IMSP „Institutul Mamei și Copilului”.

La capitolul dat, însă, instanețele inferioare nu au ținut cont de o circumstanță

foarte importantă, că reclamanta Alina Dănilă nu a renunțat la acțiune, ci

dimpotrivă a pledat pentru examinarea cauzei fond.

Astfel, instanțele inferioare trebuiau să examineze în fond pretenția cu privire

la anularea procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017, să-l anuleze în partea

contestată de reclamantă și să dispună neexecutarea hotărârii în această parte, din

motiv că până la judecarea cauzei pârâtul autoritate publică a satisfăcut benevol

acțiunea reclamantei.

În această orinde de idei se atestă că, instanțele de judecată inferioare au

preluat în exclusivitate poziția pârâtului IMSP „Institutul Mamei și Copilului”,

care a cerut respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, făcând trimitere la ordinul nr. 60

din 03 aprilie 2018. Respectiv, recurenta-reclamantă Alina Dănilă a fost plasată pe

o poziție dezavantajoasă, prin faptul că nu i s-a oferit un răspuns motivat, cert și

explicit la argumentele și pretențiile invocate în cererea sa de chemare în judecată.

Conform articolului 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;

b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței;

c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În conjunctura circumstanțelor constatate și expuse supra, Colegiul ajunge la

concluzia necesității admiterii, în temeiul articolului 224 alin. (1) lit. f) din Codul

administrativ, capătul de cerere privind anularea procesului-verbal nr. 28 din 18

octombrie 2017 a Comisiei de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefi

de secții/Departamente „Privind rezultatele obținute în urma susținerii interviului

pentru ocuparea funcțiilor vacante a personalului cu studii medicale superioare”, în

partea ce ține de rezultatele obținute pentru funcția de șef secție chirurgie septică în

cadrul IMSP „Institutul Mamei și Copilului”, ca fiind emis ilegal și cu încălcarea

procedurii stabilite, și a-l lăsă fără executare din motiv că a fost satisfăcut benevol

de autoritatea publică pârâtă.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de

recurs decelează că, aceasta este subsecventă pretențiilor principale cu pirivre la

constatarea neexaminării în termen a cererii prealabile și anularea parțială a

procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017.

Potrivit articolului 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), în cazul admiterii

acțiunii, instanța de contencios administrativ se pronunță, la cerere, și asupra

reparării prejudiciului material și moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau

prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile.

Alineatul (4) al aceluiași articol prevede că, mărimea prejudiciului moral se

stabilește de instanța de contencios administrativ, independent de prejudiciul

material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate, de gradul de vinovăție a pîrîtului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, luându-se în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

12

Conform articolului 1422 din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01

martie 2019), (1) în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral

(suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată

are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei

ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere

ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației

scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

administrativă a arestului , muncii neremunerate în folosul comunității și în alte

cazuri prevăzute de lege.

Potrivit articolului 1423 din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01

martie 2019), (1) mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de

către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța

de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Colegiul evocă faptul că, evaluarea prejudiciului moral, al suferințelor fizice

și/sau psihice implică aprecierea consecințelor negative ale prejudiciului pe toate

planurile vieții sociale ale persoanei vătămate. Astfel, la determinarea compensației

pentru prejudiciul moral trebuie să se țină cont de importanța valorii morale lezate

pentru persoana vătămată.

Reieșind din această ipoteză, persoana vătămată trebuie să exteriorizeze ce a

pierdut, în urma acțiunilor săvârșite de autorul prejudiciului pe plan fizic, psihic,

social, profesional și familial atât pentru moment, cât și pentru viitor.

La aspectul dat, este notabil că, Alina Dănilă nu a expus în cererea de

chemare în judecată motive verosimile întru argumentarea acestei pretenții și nu a

indicat ce suferințe fizice și/sau psihice (morale) a suportat în urma acțiunilor și

inacțiunilor ilicite săvârșite de autorul prejudiciului – autoritatea publică pârâtă.

În atare circumstanțe, Colegiul consideră că însăși restabilirea drepturilor

reclamantei Alina Dănilă, prin admiterea acțiunii, constatării faptului neexaminării

în termen a cererii prealabile nr. 01-11/366 din 16 noiembrie 2017 și anulării

procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 deja constituie o satisfacție efectivă

și echitabilă.

La capitolul dat urmează a fi reliefat faptul că, argumentele reprezentantului

Alinei Dănilă suprinse în pledoarii pe marginea pretenției privind repararea

prejudiciului moral nu pot fi reținute de instanță. Or, din structura logico-juridică a

normei articolului 233 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pledoariile, în

esență, constituie concluziile participaților la proces expuse pe marginea

circumstanțelor cauzei și care, în opinia lor, justifică sau nu revendicările înaintate

de reclamant, prin prisma probelor administrate, precum și aplicabilitatea normelor

de drept pertinente speței. Respectiv, pledoariilor, ca etapă procedurală trebuie să

13

aibă loc în limitele pretențiilor formulate în acțiune și în a temeiurilor de fapt

indicate în cererea de chemare în judecată.

Cu titlu subsecvent, Colegiul constată că, deși Alina Dănilă a formulat o

pretenție, prin care solicită „compensarea cheltuielilor de judecată”, nu a expus-o

într-un mod cert și nu concretizat până la finalizarea examinării cauzei în fond în

din ce sunt compuse cheltuielile suportate de aceasta și care urmează a fi

compensate din contul părților care nu au avut câștig de cauză.

Prin urmare, instanța de judecată este în imposibilitate de a aprecia

rezonabilitatea compensării cheltuielilor de judecată suportate de Alina Dănilă în

legătură cu judecarea prezentei cauze.

Luând în considerare caracterul încălcărilor săvârșite de prima instanță și

instanța de apel, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea integrală a

deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi,

prin care să fie admisă parțial acțiunea depusă de Alina Dănilă.

Din considerentele constatate și menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul depus de Alina Dănilă, reprezentată de avocatul

Andrei Mațco, de a casa integral decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă parțial acțiunea depusă de

Alina Dănilă.

Conform articolelor, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. c) și 224 alin. (1)

lit. f) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Alina Dănilă, reprezentată de avocatul Andrei

Mațco.

Se casează integral decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și se emite o decizie nouă, prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alina Dănilă

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului” și

Comisiei de concurs pentru selectarea candidaților la posturile vacante de șefi

secții/Departamente din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul

Mamei și Copilului”, persoane terțe Ion Negru, Marcel Bejan, Stela Mocanu,

Aliona Lupașcu, Victor Rașcov, Nicolae Doni, Andrei Donea, Tatiana Pasicovschi

și Sergiu Postolachi cu privire la constatarea nesoluționării în termenul legal a

cererii prealabile, contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Se constată nesoluționarea în termenul legal a cererii prealabile depusă de

Aliona Dănilă la 16 noiembrie 2017, înregistrată cu numărul de intrare nr. 01-

11/366, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie

2017 a Comisiei de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefi de

secții/Departamente „privind rezultatele obținute în urma susținerii interviului

14

pentru ocuparea funcțiilor vacante a personalului cu studii medicale superioare”, în

partea ce ține de rezultatele obținute pentru funcția de șef secția chirurgie septică.

Se anulează procesul-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 a Comisiei de

concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefi de secții/Departamente „privind

rezultatele obținute în urma susținerii interviului pentru ocuparea funcțiilor vacante

a personalului cu studii medicale superioare”, în partea ce ține de rezultatele

obținute pentru funcția de șef secție chirurgie septică în cadrul Instituției Medico-

Sanitare Publice „Institutul Mamei și Copilului”, ca fiind emis ilegal.

Se constată că, însăși restabilirea drepturilor Alinei Dănilă, prin admiterea

acțiunii, constatării faptului neexaminării în termen a cererii prealabile nr. 01-

11/366 din 16 noiembrie 2017 și anulării procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie

2017, constituie o satisfacție efectivă și echitabilă.

În rest, acțiunea se respinge ca neîntemeiată.

În partea anulării procesului-verbal nr. 28 din 18 octombrie 2017 a Comisiei

de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de șefi de secții/Departamente,

hotărârea judecătorească nu se pune în executare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

15