2ra-82/20 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-82/20 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central, judecător: V. Severin Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: E. Clim, O. Cojocaru, S. Iorgov ÎNCHEIERE 26 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolai Buzu, reprezentat de avocatul Angela Murzac-Bou, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai Buzu către Svetlana Stratan, intervenienți accesorii Zinaida Stratan, Paulina Balițchi (Stratan) cu privire la încasarea datoriei, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Nicolai Buzu și menținută hotărârea din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 23.05.2012, Nicolai Buzu a depus cerere de chemare în judecată către Svetlana Stratan cu privire la încasarea sumei de 17000,00 de lei, 600,00 de dolari SUA, 2600,00 de euro – în valută națională, la cursul leului față de dolarul SUA și euro, la data executării hotărârii; încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 50 000,00 de lei și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la începutul anului 2011, reclamanta Stratan Svetlana l-a rugat să-i împrumute o sumă de bani pe o perioadă mică de timp. El a acceptat să o ajute, deoarece sunt consăteni, o cunoștea atât pe ea, cât și pe părinții ei, în special pe mama ei – Stratan Zinaida, care a garantat rambursarea împrumutului. La 30.03.2011, Stratan Svetlana a împrumutat de la el suma de 17000,00 de lei și 600,00 de dolari SUA, în legătură cu care fapt a eliberat o recipisă, prin care s-a obligat să-i restituie suma împrumutată în timp de două luni. La eliberarea banilor și întocmirea recipisei a participat și mama ei – Stratan Zinaida, care de asemenea a consemnat recipisa. 1 De asemenea, a mai menționat că, peste o lună de zile, Stratan Svetlana din nou l-a rugat să-i mai împrumute bani.

Ca să fie sigur că banii vor fi întorși la timp, i-a zis că martor va fi mama ei – Stratan Zinaida și sora ei Balițchi (Stratan) Paulina. Astfel, la 21.04.2011, ele toate s-au apropiat de el și el i-a împrumutat bani în sumă de 1300,00 de euro, însă recipisa a fost scrisă de Balițchi (Stratan) Paulina, convingându-l că banii îi va lua Stratan Svetlana, și că ele pun cuvântul pentru ea, dar și că banii vot fi restituiți la timp. La 30.05.2011, Stratan Svetlana, împreună cu mama sa Stratan Zinaida, au venit la el și cu mari promisiuni și rugăminți, au cerut să-i mai împrumute Svetlanei Stratan încă 1400,00 de dolari SUA, ambele îl convingeau că banii pe care i-a împrumutat îi vor fi întorși la timp, că ele nu-l mint și nu au de gând să se eschiveze de la restituirea acestor bani împrumutați.

Astfel, el și-a dat acordul și i-a mai împrumutat pârâtei Stratan Svetlana suma de 1300,00 de euro, ultima eliberându-i o recipisă pe care Stratan Zinaida a contrasemnat-o în calitate de martor. În afară de aceasta, reclamantul a mai indicat că, la multiplele adresări față de reclamantă să-i întoarcă banii împrumutați, pârâta sub diverse pretexte se eschiva de la un răspuns. Astfel, în circumstanțele date a ajuns la concluzia că, reclamanta Stratan Svetlana refuză să execute angajamentul asumat, punându-l în situația să se adreseze cu acțiune în instanța de judecată privind încasarea forțată a sumei împrumutate. Ca urmare, în rezultatul acțiunilor pârâtei i-au fost cauzate suferințe morale manifestate prin înjosirea demnității lui ca persoană, a fost umilit și desconsiderat, prin ce i-a fost cauzată stare de frustrare și suferințe emoționale.

Fiind o persoană cunoscută printre săteni, a fost pus în discuții privitor la atitudinea batjocoritoare a pârâtei. De asemenea, a mai indicat că, manifestările de aroganță și indiferență, nerecunoașterea vinovăției și neconștientizarea acțiunilor sale de către pârâtă pe parcursul timpului, îl plasează într-o stare de inferioritate față de pârâtă, ce-l face să sufere profund. În fine, a menționat reclamantul că, ținând cont de atitudinea reclamantei, pentru faptul că nu i-a întors banii în timp, el nu a putut să-și rezolve propriile întrebări și anume celor intervenite ca efect al acțiunilor ei asupra stării sănătății lui, din care fapt consideră că Stratan Svetlana urmează să-i achite 50000,00 de lei, cu titlu de reparații pentru prejudiciul moral care i l-a cauzat.

În cadrul procesului de judecată, reclamantul și-a concretizat cerințele solicitând încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2970,00 de lei, formate din – taxa de stat – 500,00 de lei, onorariul avocatului – 1300,00 de lei, costul expertizei – 1170,00 de lei. Ulterior, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul a solicitat încasarea în beneficiul său a cheltuielilor de asistență de judecată în sumă de 9000,00 de lei. 2 Prin hotărârea din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, menținută prin decizia din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată. În justificarea soluției, instanțele de judecată ierarhic inferioare, au indicat că după cum denotă materialele cauzei, Nicolai Buzu nu a prezentat instanței de judecată niciun înscris cu titlu de probă din care să rezulte cert faptul că, dânsul i-ar fi împrumutat Svetlanei Stratan oricare sume de bani.

Totodată, instanțele de judecată au concluzionat, precum că din cererile anexate la dosar ca probe, nu rezultă că acestea ar fi fost adresate lui Buzu Nicolai, iar ultimul nu a putut proba faptul de unde a făcut rost de aceste cereri, în special, ținând seama de faptul că Stratan Svetlana nu a confirmat faptul că aceste cereri i-au fost eliberate lui Buzu Nicolai, dar nici faptul primirii împrumutului de la ultimul. La 25.10.2019, Nicolai Buzu, reprezentat de avocatul Angela Murzac-Bou, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că, prin hotărârea primei instanțe și a instanței de apel nu au fost constatate și elucidate toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 09 iulie 2019 și comunicată participanților la proces la 23 septembrie 2019 (f. d. 78, vol. II), iar recursul a fost declarat la 26 noiembrie 2019. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Nicolai Buzu, reprezentat de avocatul Angela Murzac-Bou, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 3 inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Nicolai Buzu, reprezentat de avocatul Angela Murzac-Bou, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Nicolai Buzu, reprezentat de avocatul Angela Murzac-Bou. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale 4 Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nicolai Buzu, reprezentat de avocatul Angela Murzac-Bou. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 5