3r-60/20 — cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încălcarea dreptului de acces la informaţie, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- termenul depunerii cererii de apel motivate
3r-60/20 — cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r-60/20
Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – I. Rusu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș
DECIZIE
19 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Iurie Grecu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Iurie Grecu împotriva Primăriei satului Ciuciulea r-nul Glodeni,
consilierului local Ciuciulea r-nul Glodeni Nicolae Lefter cu privire la constatarea
încălcării dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din data de 14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin
care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Iurie Grecu, din motivul
neprezentării apelului motivat în modul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul
administrativ,
constată:
La 31 mai 2019 Iurie Grecu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, consilierului local Ciuciulea,
raionul Glodeni, Lefter Nicolae, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului
de acces la informație, repararea prejudiciului moral în cuantum de 9 000 lei.
Prin hotărârea din data de 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul
Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu,
s-a obligat deținătorul de informație Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni să
readreseze în termen de 5 zile lucrătoare cererea de furnizare a informației solicitată
de Iurie Grecu din 03 mai 2019 cu nr. 40, în adresa deținătorului de informație
solicitate Autorității Naționale de Integritate. În rest cerințele s-au respins ca
neîntemeiate. (f.d.24)
La 08 octombrie 2019 Iurie Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii
din data de 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. (f.d.38)
Prin încheierea din data de 14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a
considerat inadmisibil apelul depus de către Iurie Grecu din motivul neprezentării
apelului motivat în modul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ. ( f.d.
45-46)
Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 28 ianuarie 2020
Iurie Grecu a depus recurs motivat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri și remiterea cauzei la Curtea de
Apel Bălți. ( f.d. 53)
1
În motivarea recursului Iurie Grecu a indicat că instanța de apel la calcularea
termenului nu a luat în calcul prevederile Hotărârii Guvernului, prin care au fost
declarate zile de odihnă 25 decembrie 2019, 01 ianuarie 2020, 06 ianuarie 2020, 07
ianuarie 2020 și 08 ianuarie 2020. În opinia recurentului calculul incorect al
termenului de depunere a apelului îi îngrădește dreptul de acces la instanță.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis
încheierea contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 14 ianuarie 2020.
Recursul, declarat la 28 ianuarie 2020, se încadrează în termenul prevăzut de
lege.
Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Din materialele cauzei rezultă că Iurie Grecu la 08 octombrie 2019 a depus apel
nemotivat împotriva hotărârii din data de 18 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia,
sediul Central. (f.d 38)
Prin încheierea din data de 14 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a
considerat inadmisibil apelul declarat de către Iurie Grecu din motivul neprezentării
apelului motivat în modul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ.
(f.d.45-46)
Conform art. 232, alin. (2) din Codul administrativ motivarea apelului se
prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
La caz, se atestă că hotărârea motivată din data de 18 septembrie 2019 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost notificată lui Iurie Grecu la data de 11
decembrie 2019. (f.d. 44)
Prin urmare, termenul de depunere a apelului motivat începe a curge de la data
de 12 decembrie 2019 și expiră la data de 10 ianuarie 2020. În acest interval de timp
Iurie Grecu nu a depus apel motivat.
În acest context completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind corectă concluzia instanța de apel privind
declararea apelului inadmisibil, ori Iurie Grecu nu s-a conformat prevederilor legale
și nu a depus apelul motivat în decurs de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate.
Aici, instanța de recurs reamintește lui Iurie Grecu, că importanța termenelor
procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru
2
realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte
contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor
procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la
proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
Iurie Grecu în recurs a indicat că instanța de apel nu a luat în considerație că
prin Hotărârea Guvernului zilele de 01 ianuarie 2020, 06 ianuarie - 08 ianuarie 2020
au fost declarate zile de odihnă. Acest argument nu poate fi reținut de instanța de
recurs din considerentele ce preced.
În conformitate cu prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ
calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu
prevederile art.259–266 din Codul civil.
Conform art. 389 din Codul civil republicat la 01 martie 2019, dacă ultima zi a
termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea
în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în
următoarea zi lucrătoare.
La caz, ultima zi de declarare a apelului motivat a fost 10 ianuarie 2020, care
este zi lucrătoare, astfel argumentul invocat de către Iurie Grecu este neîntemeiat,
ori ultima zi de depunere a apelului nu a fost o zi de odihnă.
În urma celor constatate Colegiul menționează că exercitarea oricărei căi de
atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea
din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a
fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea
în termen.
Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul
de a mai exercita această cale de atac.
Astfel, se constată drept temeinică încheierea instanței de apel, deoarece Iurie
Grecu nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232, alin. (2) din
Codul administrativ, fapt ce a atras consecințele dispozițiilor art. 236, alin. (2), lit.
e) din Codul administrativ.
De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat
apelantul nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de
a proteja drepturile sale de acces la instanță.
Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind
proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență
derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție subliniază că neprezentând apelul motivat în termenul
3
stabilit de lege, Iurie Grecu, a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale,
prin urmare instanța nu poate accepta o asemenea omisiune, or, ea contravine
legislației naționale și internaționale.
Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția
Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având
în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar
împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii
judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității
raporturilor juridice.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței
de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.
În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de către Iurie Grecu.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
4