3ra-190/20 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-190/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V.Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Negru, A.Malîi, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Ion Cobîșenco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ion Cobîșenco împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la

anularea parțială a actului administrativ cu obligarea admiterii la proba verbală a

examenului de calificare în profesia de avocat,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 9 ianuarie 2019, Ion Cobîșenco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea parțială a

actului administrativ cu obligarea admiterii la proba verbală a examenului de calificare

în profesia de avocat.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat, a fost admis la susținerea examenului de calificare

în avocatură, sesiunea toamnă 2018.

Prin hotărârea din 3 decembrie 2018, Comisia de licențiere i-a acordat

calificativul „respins”.

Nefiind de acord cu această hotărâre, a contestat-o în termenul legal de 72 ore,

care prin hotărârea din 7 decembrie 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat,

contestația a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, fiindu-i eliberat extrasul din fișa de

examinare.

A considerat că, pct. 2 a hotărârii din 3 decembrie 2018 a Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat, prin care au fost aprobate rezultatele primei etape a examenului de

calificare în profesia de avocat (proba scrisă) organizat la 29 noiembrie 2018, în partea

respingerii candidaturii lui Ion Cobîșenco și pct. 5 din hotărârea Comisiei de licențiere

a profesiei de avocat din 7 decembrie 2018 în partea respingerii contestației, urmează

a fi anulate din considerentul admiterii abaterilor la procedura de examinare a lucrării

scrise, fiind apreciată în condiții de subiectivitate excesivă.

Cerințele spețelor și spețele propriu-zise a examenului au fost formulate într-o

manieră neclară și care permit candidaților să-și expună o varietate de opinii prin

1

prisma normelor legale, fără a se evidenția o problematică clară și concisă de care să

țină cont Comisia de licențiere.

La pct.7 al hotărârii din 7 decembrie 2018 s-a indicat că, nu există un barem de

apreciere a probei scrise și nici un Regulament de apreciere, fapt care-i afectează direct

drepturile sale, iar în lipsa criteriilor de apreciere transparente și clare este afectată

obiectivitatea evaluării și creează membrilor Comisiei o marjă de apreciere extrem de

vastă.

La 4 decembrie 2018 a solicitat Comisiei de licențiere a profesiei de avocat

eliberarea copiei a răspunsurilor date la proba scrisă, a spețelor de la varianta I și o

copie a fișei de examinare în vederea formulării unei contestații întemeiate, însă,

această cerere a fost soluționată de comisie odată cu contestația depusă prin hotărârea

din 7 decembrie 2018.

A menționat că, anterior în baza hotărârii din 31 mai 2018 a Comisiei de licențiere,

a fost admis la proba scrisă și promovat la proba verbală. Din acest motiv acordarea

calificativului „respins” este unul prematur și se impune anularea acestuia.

A relevat că, a răspuns la toate spețele, dând o soluție aplicabilă în fiecare caz

concret, iar în cadrul examenului de calificare în profesia de avocat, sesiunea toamnă

2018, au fost admise încălcări ce vizează normele de drept material referitoare la fond,

cât și aspecte procedurale, motive din care actul administrativ contestat urmează a fi

anulat, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii și este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Calificativul „respins” a fost acordat subiectiv, fără a se examina obiectiv și în

ansamblu toate temeiurile de fapt și de drept invocate de reclamant.

Conform rezultatelor examenului de calificare în profesia de avocat (proba scrisă)

din 29 noiembrie 2018 se atestă că, la evaluarea candidaturii sale au participat 10

membri, contrar dispozițiilor legale. Însă, contestația depusă la 4 decembrie 2018 a fost

examinată doar de 9 membri din 11.

Adoptarea unei hotărâri privind examenul desfășurat de către 10 din cei 11

membri, nu poate corespunde cerinței impuse la art. 2 al Legii contenciosului

administrativ și urmează a fi obligată Comisia de licențiere a profesiei de avocat de

a-l repune în drepturile încălcate, cu emiterea unei decizii privind admiterea

candidaturii sale la a II-a etapă, proba verbală a examenului de calificare în profesia de

avocat.

A solicitat Ion Cobîșenco anularea parțială a pct. 2 a hotărârii din 3 decembrie

2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat prin care au fost aprobate rezultatele

primei etape a examenului de calificare în profesia de avocat (proba scrisă) organizat

la 29 noiembrie 2018, în partea respingerii candidatului Ion Cobîșenco; anularea pct. 5

al hotărârii din 7 decembrie 2018 a Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat în

partea respingerii contestației depuse de către Ion Cobîșenco; obligarea Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat să repună în drepturile încălcate candidatul Ion

Cobîșenco cu emiterea unei decizii privind admiterea la a II-a etapă, proba verbală a

examenului de calificare în profesia de avocat.

Prin hotărârea din 25 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

a fost admisă integral. S-a anulat parțial pct. 2 al hotărârii Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat din 3 decembrie 2018 prin care au fost aprobate rezultatele primei

etape a examenului de calificare în profesia de avocat (proba scrisă) organizat la 29

noiembrie 2018 în partea respingerii candidatului Ion Cobîșenco. S-a anulat pct. 5 al

hotărârii din 7 decembrie 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat prin care

2

a fost respinsă ca neîntemeiată contestația lui Ion Cobîșenco nr. 2734/1 din 5 decembrie

2018 împotriva hotărârii din 3 decembrie 2018 a Comisiei de licențiere. S-a obligat

Comisia de licențiere a profesiei de avocat să-l repună în drepturile încălcate pe

candidatul Ion Cobîșenco, cu emiterea hotărârii privind admiterea la etapa a II-a, proba

verbală a examenului de calificare în profesia de avocat.

Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 25 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă

decizie prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

În favoarea acestei concluzii instanța de apel a indicat că, Ion Cobîșenco a

contestat procedura de organizare a examenului invocând alcătuirea defectuoasă a

spețelor de la proba scrisă a examenului de avocat. Instanța de fond și-a asumat rolul

de examinator la capitolul întocmirii spețelor de către Comisia de licențiere, dar nu

rezonabilitatea baremului stabilit și punctajul acordat de comisie, fapt care este

inadmisibil. Ion Cobîșenco nu a demonstrat că hotărârea este una nerezonabilă,

neregăsindu-se careva motive pentru anularea hotărârii. Dezacordul candidatului la

funcția de avocat și cu calificativul „respins”, nu poate servi drept temei pentru

anularea hotărârii contestate.

La data de 14 noiembrie 2019, Ion Cobîșenco a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, cerințele spețelor propriu-zise au fost

formulate într-o manieră neclară și care permit candidaților să-și expună o varietate de

opinii prin prisma normelor legale, fără a se evidenția o problematică clară și concisă.

Comisia de licențiere nu a menționat care erau răspunsurile corecte la spețe sau

care soluții le consideră ca fiind corecte.

A menționat că, în componența comisiei există cadre didactice care nu dețin postul

didactic de profesor universitar, motiv din care comisia nu a fost constituită în mod

legal.

A solicitat Ion Cobîșenco admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 25

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 25 martie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 17 decembrie 2019 în adresa Uniunii Avocaților a fost expediată copia

recursului depus de Ion Cobîșenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

3

Decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la data de 2 decembrie 2019

(f.d.151-152). Respectiv, recursul depus de Ion Cobîșenco, este în termen.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Ion Cobîșenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Ion Cobîșenco,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Ion Cobîșenco, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ion Cobîșenco, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5