2rc-5/20 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2rc-5/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – A. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

DECIZIE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de SRL „Glamis”, prin intermediul

administratorului Constantin Ichizli și a avocatului Alexandr Tabarcea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Glamis”

împotriva SRL ,,Casa Comercială Bulgară” cu privire la repararea prejudiciului,

împotriva încheierii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de SRL „Glamis”, prin intermediul avocatului

Alexandr Tabarcea, împotriva hotărârii din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

con st ată:

La 14 noiembrie 2018, SRL ,,Glamis” a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva SRL ,,Casa Comercială Bulgară” cu privire la repararea prejudiciului.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 26 iulie 2019, cererea de

chemare în judecată înaintată de SRL ,,Glamis” împotriva SRL ,,Casa Comercială

Bulgară” cu privire la repararea prejudiciului, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 28 august 2019, avocatul Alexandr

Tabarcea, în interesele apelantei SRL ,,Glamis”, a contestat hotărârea Judecătoriei

Bălți, sediul Central din data de 26 iulie 2019, solicitând casarea acesteia și emiterea

unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă admiterea integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea

de apel depusă de SRL „Glamis”, prin intermediul avocatului Alexandr Tabarcea,

împotriva hotărârii din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul

art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 15 noiembrie 2019, SRL „Glamis”, prin intermediul administratorului

Constantin Ichizli și a avocatului Alexandr Tabarcea, a contestat cu recurs încheierea

din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea cererii de recurs a indicat că încheierea instanței de apel urmează a

fi casată, dat fiind faptul că apelanta a depus cererea de apel în termenul prevăzut de

lege, iar instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia de a restitui cererea de apel.

1

Astfel, recurenta a solicitat casarea încheierii din 24 octombrie 2019 a Curții de

Apel Bălți, soluționarea problemei în fond prin constatarea depunerii în termen a

cererii de apel, și remiterea cauzei la Curtea de Apel Bălți pentru examinarea cererii

de apel.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Glamis”,

prin intermediul administratorului Constantin Ichizli și a avocatului Alexandr

Tabarcea, este întemeiat și necesită a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel

Bălți a fost expediată recurentei și avocatului acesteia prin poștă la 29 octombrie

2019 (f.d. 157, vol. II), fiind recepționată la 01 noiembrie 2019 de către recurentă

(f.d. 158, vol. II) și la 05 noiembrie de către avocatul Alexandr Tabarcea (f.d 159,

vol. II). Dat fiind faptul că recursul a fost înregistrat la 15 noiembrie 2019, Colegiul

consideră că acesta a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel

Bălți, s-a restituit cererea de apel depusă de SRL „Glamis”, prin intermediul

avocatului Alexandr Tabarcea, împotriva hotărârii din 26 iulie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus

în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța

de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței

de apel, prin care s-a restituit cererea de apel, este unul neîntemeiat și urmează a fi

casat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii

cererii de apel. În această ordine de idei, este de menționat faptul că instanța de apel

a ignorat faptul că la 28 august 2019, ora 10.46, SRL „Glamis” a înregistrat cererea

de apel nemotivată (f.d. 147, vol. II).

Cu referire la cele menționate supra, Colegiul consideră pripită soluția Curții de

Apel Bălți de a restitui cererea de apel, făcând trimitere la faptul că termenul de

contestare a hotărârii primei instanțe a expirat la 26 august 2019, or, data de 26

august 2019 a fost declarată zi de odihnă prin Hotărârea Guvernului nr. 1163 din 28

noiembrie 2018 cu privire la transferul unor zile de odihnă în anul 2019. Astfel,

potrivit pct. 1 din hotărârea menționată, zilele de 30 aprilie, 10 mai și 26 august 2019

se consideră zile de odihnă, iar zilele de 13 aprilie, 18 mai și 17 august 2019 – zile

lucrătoare.

2

În conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi

lucrătoare.

Astfel, ultima zi în care apelanta a fost în drept să depună cererea de apel

împotriva hotărârii primei instanțe, a fost ziua de 28 august 2019, dat fiind faptul că

ziua de 26 august 2019 a fost declarată zi de odihnă prin Hotărârea Guvernului nr.

1163 din 28 noiembrie 2018, iar în ziua de 27 august 2019 a fost sărbătorită Ziua

Independenței, potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. h) din Codul muncii. În așa

mod, înregistrând cererea de apel nemotivată la 28 august 2019, ora 10.46, apelanta

s-a încadrat în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În circumstanțele constatate și ținând cont de prevederile normelor citate,

Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel a dat dovadă de un formalism

excesiv, iar apelantei i-au fost lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din

Codul de procedură civilă, fiind lipsită de posibilitatea de a-și apăra drepturile

încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime. Colegiul reiterează, că

dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor

procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea

Britanie din 25.02.1982).

În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea

acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este

ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt

pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a

unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia

de acces la justiție.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea

pe care o deține partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a

exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite

aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

În circumstanțele enunțate și având în vedere faptul că s-au constatat într-o

manieră certă omisiuni judiciare care nu pot fi corectate în cadrul examinării cauzei

în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral încheierea din 24

octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea

de Apel Bălți la etapa primirii cererii de apel. La rejudecare, instanța de apel urmează

să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza să emită o decizie legală și

întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de SRL „Glamis”, prin intermediul

administratorului Constantin Ichizli și a avocatului Alexandr Tabarcea.

3

Se casează încheierea 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Glamis” împotriva SRL ,,Casa

Comercială Bulgară” cu privire la repararea prejudiciului, cu remiterea pricinii spre

rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4