3ra-202/20 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei

Dosarul nr. 3ra-202/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Uncuța Nicolae,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Uncuța Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial

Bălți, intervenient accesoriu Centrul Militar Teritorial Bălți cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată integral

hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o

decizie nouă, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă :

La data de 28 februarie 2019 Uncuța Nicolae a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Bălți cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Bălți nr. 02/2017/34449 din 13 septembrie 2017 i-

a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă.

A susținut că la stabilirea pensiei, i-a fost calculată incorect perioada serviciului

militar prin contract în intervalul 20 august 1980 - 03 septembrie 1982. În acest sens,

la 17 decembrie 2018, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă

pentru soluționarea amiabilă a divergențelor pentru corectarea erorilor comise.

A menționat că, prin răspunsul nr. U-2977/18 din 25 ianuarie 2019, Casa

Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă cu privire la recalcularea

pensiei pentru limită de vârstă, din motivul că nu există temei legal de a fi aplicate la

caz prevederile art. 8 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998.

Reclamantul a susținut că, conform prevederilor legale, dacă nu este posibilă

stabilirea pensiei în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23

iunie 1993, atunci se aplică Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.156-

XIV din 14 octombrie 1998.

1

Astfel, Uncuța Nicolae consideră că în circumstanțele create, cadrul legal

prevede expres modul de calculare a perioadei date, conform Legii privind pensiile de

asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998. Pentru perioadele

specificate la art. 5 alin. (2) lit. a1) și f), la determinarea venitului mediu lunar asigurat,

începând cu 01 ianuarie 1999, se ia în considerare salariul mediu lunar pe țară la data

calculării pensiei. Iar, pentru determinarea venitului mediu asigurat pentru lucrul

prestat până la 01 ianuarie 1999, legiuitorul a găsit o singură soluție - salariu minim

sau mediu pe țară.

A solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul

Teritorial Bălți nr. 02/2017/34449 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea pensiei,

emiterea unei noi decizii cu includerea sumei de 145 600 de lei și recalcularea pensiei

conform prevederilor legale.

Prin încheierea din 04 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

atras în calitate de intervenient accesoriu Centrul Militar Teritorial Bălți (f.d. 23).

Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

depusă de către Uncuța Nicolae a fost admisă parțial. A fost anulată decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2017/34449 din 13 septembrie 2017

privind stabilirea pensiei lui Uncuța Nicolae și a fost obligată Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Bălți să emită decizie privind stabilirea pensiei lui Uncuța Nicolae,

cu includerea în calculul pensiei a perioadei de îndeplinire a serviciului militar prin

contract din 21 august 1980 până la 03 septembrie 1982. În rest, acțiunea a fost

respinsă (f.d. 55-56).

Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată integral hotărârea din 26

martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o decizie nouă, prin

care acțiunea depusă de către Uncuța Nicolae a fost respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea opiniei sale, instanța de apel a reținut că perioada 21 august 1980-

03 septembrie 1982 de îndeplinire de către asiguratul Nicolae Uncuța a serviciului

militar prin contract, constituie perioadă necontributivă a asiguratului asimilată

stagiului de cotizare, adică perioadă pentru care nu s-au plătit contribuții de asigurări

sociale, însă care, potrivit Legii privind sistemului public de pensii nr. 156 din 14

octombrie 1998, se include în stagiul de cotizare.

Instanța de apel a stabilit că potrivit art. 53 alin. (2) din Legea privind

sistemului public de pensii, modificat prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în

vigoare la 01 ianuarie 2017, pensia pentru limită de vârstă se calculează, conform

prevederilor art. 16, din venitul mediu lunar asigurat valorizat, realizat după 01

ianuarie 1999, luându-se în considerare stagiul de cotizare total.

Astfel, instanța de apel a conchis că perioada necontributivă 21 august 1980 -

03 septembrie 1982 de satisfacere a serviciului militar prin contract de către Uncuța

Nicolae a fost inclusă în stagiul total de cotizare, însă potrivit normei legale modificate

prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017, această

perioadă nu se include la calculul pensiei.

La data de 06 decembrie 2019 Uncuța Nicolae a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei instanței de apel (f.d.122).

La data de 19 decembrie 2019, recursul nemotivat a fost notificat intimaților

Casa Națională de Asigurări Sociale și Centrul Militar Teritorial Bălți (f.d. 126, 132-

133), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

2

La 09 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință,

prin care a solicitat respingerea recursului.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii

de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate

alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată.

Din materialele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia

contestată la data de 12 noiembrie 2019.

3

La data de 06 decembrie 2019, în termenul prevăzut de art. 245 alin. (1) din

Codul administrativ, Uncuța Nicolae a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

instanței de apel (f.d. 122).

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la data de 12 decembrie

2019 în adresa lui Uncuța Nicolae, prin poștă cu scrisoare recomandată, la adresa

indicată de acesta în cererea de chemare în judecată (f.d. 124).

La 03 ianuarie 2020, plicul expediat în adresa lui Uncuța Nicolae a fost returnat

Curții de Apel Bălți cu mențiunea „Nereclamat” (f.d. 131).

Potrivit pct. 82 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016

pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, în lipsa destinatarului,

în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în

unitatea poștală.

Pct. 101 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 prevede că,

trimiterile poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de

15 zile calendaristice pentru trimiterile poștale interne și timp de 30 de zile

calendaristice pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de

sosire a acestora la oficiul poștal de destinație.

Iar pct. 102 din aceeași Hotărâre stipulează că trimiterile poștale, care nu au

putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în următoarele situații: 1)

la expirarea termenelor de păstrare; 2) la cererea expeditorului; 3) destinatarul refuză

să primească trimiterea; 4) destinatarul nu este la adresa indicată; 5) adresatul căsuței

poștale de abonament nu este indicat sau este indicat incorect; 6) adresa destinatarului

indicată pe trimitere este ștearsă sau ruptă; 7) destinatarul este decedat.

Materialele cauzei atestă că, în temeiul normelor indicate supra, la 16

decembrie 2019 oficiul poștal a lăsat la domiciliul recurentului aviz de sosire pentru

primirea trimiterii poștale în unitatea poștală (f.d. 131, conform adeverinței lipită pe

plic), însă Uncuța Nicolae nu s-a prezentat pentru a recepționa scrisoarea expediată și

respectiv, aceasta a fost restituită expeditorului, la caz Curții de apel Bălți, după

expirarea termenului de păstrare de 15 zile calendaristice.

În circumstanțele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că Uncuța Nicolae, având calitatea de recurent,

urma să depună diligența necesară și să se prezinte la oficiul poștal de la locul de

domiciliu pentru primirea trimiterii poștale, or, decizia motivată a Curții de Apel Bălți

a fost expediată pe adresa indicată de către însuși Uncuța Nicolae în cererea de

chemare în judecată, precum și în cererea de recurs - mun. Bălți, str. Bulgară, 128, ap.

6.

Astfel, în termenul stabilit de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, Uncuța

Nicolae nu a depus motivarea recursului, fapt ce condiționează declararea recursului

inadmisibil în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007). De altfel, Curtea a relatat în practica judiciară

constantă și faptul că, dreptul la o instanță nu este absolut.

4

Este cert că recurentul Uncuța Nicolae, fiind interesat de soluționarea

prezentului litigiu în ordine de recurs, urma să întreprindă măsurile necesare pentru a

proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea motivării recursului, cu

indicarea esenței și temeiurilor acestuia în termenul prevăzut de lege, fapt însă ignorat

de către ultimul.

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de către Uncuța Nicolae.

În conformitate cu art. 245 alin. (2) și 246 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Uncuța Nicolae se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5