3ra-156/20 — Contestarea actului adminsitrativ

3ra-156/20 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-156/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Sîrbu, A.Minciună, V.Mihaila)

Î N C H E I E R E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Orhei-Vit”, reprezentată de avocatul Aurel Lefter,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” împotriva Serviciului Fiscal

de Stat cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 6 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 22 noiembrie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin cererea din 31 iulie 2018, s-a adresat către

Serviciul Fiscal de Stat cu solicitarea restituirii din buget a sumei TVA în mărime de

4 000 000 de lei, pentru perioada fiscală mai-iunie 2018, aferentă livrărilor de mărfuri

și servicii scutite de TVA cu drept de deducere, impozitate cu TVA la cota „zero”.

Pârâtul a inițiat un control fiscal efectuat prin metoda verificării tematice privind

corectitudinea calculării și plenitudinea transferării la bugetul de stat a TVA pentru

perioadele fiscale septembrie 2017 - iunie 2018 cu determinarea spre restituire din

buget a sumei TVA pentru perioadele fiscale mai - iunie 2018 și calcularea sumelor

TVA restituite fără efectuarea controlului fiscal pentru perioadele fiscale septembrie

2017 - februarie 2018 aferente livrărilor de mărfuri scutite de TVA cu drept de

deducere.

Totodată, a fost efectuat controlul fiscal repetat pentru perioadele fiscale iulie

2016 - august 2017, privind recalcularea sumelor TVA restituite din buget și TVA

spre trecere în cont, reieșind din rezultatele controlului fiscal, prin metoda verificării

totale efectuat la Societatea cu Răspundere Limitată „KLM Fruct”.

În rezultatul controlului a fost întocmit Actul de control nr. 5-688794 din 10

august 2018 și s-a propus spre restituire din buget, parțial, suma TVA în mărime de

1

3 702 582 de lei, pentru perioada fiscală mai - iunie 2018, aferentă livrărilor de mărfuri

și servicii scutite de TVA cu drept de deducere, impozitate cu TVA la cota „zero”,

conform art.104 lit. a) Cod fiscal, mai puțin cu 297 417 lei decât suma solicitată.

Serviciul Fiscal de Stat a conchis că, reclamanta a beneficiat de restituire în plus

a TVA din buget pentru perioada fiscală februarie 2017 în sumă de 500 000 de lei.

A specificat că, în rezultatul examinării materialelor controlului, generalizate

prin Actul de control nr.5-688794 din 10 august 2018, Serviciul Fiscal de Stat a

adoptat decizia 18/517/T/317 din 22 august 2018 privind restituirea taxei pe valoare

adăugată prin care s-a decis: de a constata la buget suma TVA restituită în plus pentru

luna februarie 2017 în mărime de 500 000 de lei, care urmează a fi calculată la buget,

a confirma TVA restituită din buget în temeiul prevederilor pct.13 din Regulamentul

privind restituirea taxei pe valoare adăugată, conform deciziilor Serviciului Fiscal de

Stat, pentru perioadele septembrie 2017 - februarie 2018 în sumă de 14 200 000 de

lei, inclusiv pentru perioadele fiscale septembrie - octombrie 2017 în sumă de 8 500

000 de lei, pentru perioada fiscală noiembrie 2017 - 3 700 000 de lei, pentru perioadele

fiscale ianuarie - februarie 2018 - 2 000 000 de lei; a accepta TVA spre restituire din

buget pentru perioadele fiscale mai - iunie 2018 în sumă de 3 702 583 de lei, inclusiv

pentru perioada fiscală mai 2018 în sumă de 585 528 de lei și pentru perioada fiscală

iunie 2018 în sumă de 2 843 755 de lei, cu 297 417 lei mai puțin decât suma solicitată.

Suma deducerii TVA pentru perioada ulterioară, luna iulie 2018 constituie 2 360 762

de lei, care reprezintă TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii a căror

proveniență nu poate fi confirmată după principiul până la producător sau importator,

pentru perioada de după septembrie 2016.

Ulterior, prin decizia nr. 263 din 12 septembrie 2018 asupra cazului de încălcare

a legislației s-a decis: calcularea și încasarea la buget 500 000 de lei TVA aferentă

bugetului restituită în plus; majorarea de întârziere 94 939,50 de lei, conform

prevederilor art. 228 alin. (10) din Codul fiscal pentru restituirea în plus a TVA; suma

TVA spre deducere în perioada ulterioară L/07/2018 constituie 2 360 762 de lei, care

reprezintă TVA aferentă procurării mărfurilor și serviciilor a căror proveniență nu

poate fi confirmată după principiul până la producător sau importator.

Prin decizia nr. 350 din 25 octombrie 2018 pe marginea contestației înaintate

împotriva deciziei nr.18/517/T/317 din 22 august 2018 a Direcției generală

administrare contribuabili mari și împotriva deciziei nr. 263 din 12 septembrie 2018

a Direcției examinarea cazurilor de încălcare fiscală a Serviciului Fiscal de Stat.

A menționat că, în susținerea soluției de respingere a contestației și menținerii

deciziei nr.18/517/T/317 din 22 august 2018 și deciziei nr.236 din 12 septembrie

2018, Serviciul Fiscal de Stat a invocat prevederile art. 267 alin. (3) din Codul fiscal,

iar argumentele contribuabilului nu pot servi drept temei pentru absolvirea de

răspundere pentru încălcarea legislației fiscale.

A considerat că, concluziile expuse în Actul de control nr.5-688794 din 10

august 2018, decizia nr. 18/517/T/317 din 22 august 2018, decizia nr.263 din 12

septembrie 2018, decizia 350 din 25 octombrie 2018 ca fiind contrare normelor legale

din domeniul legislației fiscale și care urmează a fi anulate ca ilicite.

La 28 august 2018 a înaintat dezacordul nr. 134 asupra Actului de control nr.5-

688794 din 10 august 2018, în temeiul art. 216 alin. (8) Cod fiscal,

La 21 septembrie 2018, în temeiul art. 268 alin. (1) Cod fiscal, a depus

contestația nr.134-OV împotriva deciziei nr.18/517/T/317 din 22 august 2018 și

decizia nr.263 din 12 septembrie 2018.

2

În rezultat Serviciul Fiscal de Stat a adoptat decizia nr.350 din 25 octombrie

2018, prin care a considerat neîntemeiată contestația Societății cu Răspundere

Limitată „Orhei-Vit” și a menținut decizia nr.18/517/T/317 din 22 august 2018 și

decizia nr.263 din 12 septembrie 2018. Decizia nr.350 din 25 octombrie 2018 a fost

recepționată de la data de 26 octombrie 2018.

A relatat că, potrivit deciziei privind inițierea controlului nr. DICF - 27274 din

6 august 2018 s-a dispus efectuarea controlului planificat la Societatea cu Răspundere

Limitată „Orhei-Vit” pe perioadele fiscale 1 septembrie 2017 – 30 iunie 2018, fiind

indicat drept temei al inițierii controlului, cererea agentului economic pentru

restituirea TVA. Perioada efectuării controlului a fost stabilită cu începere de la 6

august 2018 până la 10 august 2018.

Decizia privind inițierea controlului nr. DICF -27274 din 6 august 2018 a fost

emisă cu încălcarea prevederilor Legii privind controlul de stat asupra activității de

întreprinzător nr.131 din 8 iunie 2012. Organul de control a prezentat actul care atesta

împuternicirile de control și anume decizia privind inițierea controlului nr. DICF -

27274/06 din 6 august 2018, la data de 6 august 2018, adică concomitent cu inițierea

controlului.

Ulterior la data de 9 septembrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a prezentat la

aceeași decizie privind inițierea controlului cu același număr DICF27274/06 din 6

august 2018 și date privind inițierea controlului, însă, ilegal a schimbat perioadele

fiscale de control 1 iulie 2016 – 30 iunie 2018 și 1 septembrie 2017 – 30 iunie 2018,

incluzând astfel ilicit în control perioada 1 iulie 2016 – 1 septembrie 2017 care de

facto nu era preconizată prin decizia de control prezentată inițial.

Anterior, potrivit Actului de control nr.5-679442 din 9 decembrie 2016 a fost

efectuată verificarea corectitudinii trecerii în cont a TVA pe perioada fiscală iulie

2016 - octombrie 2016, iar conform Actului de control nr.5-683208 din 11 octombrie

2017 a fost realizat controlul pe perioada fiscală noiembrie 2016 - august 2017.

În Decizia privind inițierea controlului nr.DICF-27274/06 din 6 august 2018,

organul de control nu a indicat expres că efectuează repetat controale fiscale la fața

locului asupra unora și acelorași impozite și taxe pentru o perioadă fiscală care

anterior a fost supusă controlului și nici nu a indicat care este motivul petrecerii

controlului repetat.

Perioada fiscală iulie 2016 - august 2017, cu referire la sumele TVA trecute în

cont, organul de control fiscal a menționat că în această perioadă Societatea cu

Răspundere Limitată „Orhei-Vit” a procurat materie primă (mere) de la Societatea cu

Răspundere Limitată „KLM Fruct”, în valoare totală de 10 837 179 de lei, inclusiv

TVA aferent în sumă de 802 754 de lei, fapt confirmat prin facturile fiscale prezentate

conform Registrului facturilor fiscale. Pentru perioada iulie 2016 - august 2017,

organul de control a confirmat Societății cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” TVA

spre restituire în sumă de 19 000 000 de lei. S-a menționat că, TVA în sumă de

802 754 lei aferentă procurărilor de materie primă (mere), nu va participa la aprecierea

sumei TVA spre restituire.

Totodată, pentru perioada fiscală februarie 2017 nu s-a confirmat spre restituire

Societății cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” suma de 500 000 de lei. Pentru

perioada fiscală septembrie 2017 - iunie 2018, organul de control a confirmat spre

restituire suma de 14 200 000 de lei și a propus spre restituire din buget pentru

perioadele fiscale mai - iunie 2018 TVA în sumă de 3 702 583 de lei, cu 297 417 de

lei mai puțin decât suma de 4 000 000 de lei solicitată în cererea depusă.

3

Pentru perioada ulterioară lunii iulie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a indicat că,

suma deducerii TVA pentru perioada ulterioară lunii iulie 2018 constituie 2 360 762

de lei, care reprezintă TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii a căror

proveniență nu poate fi confirmată după principiul până la producător sau importator,

pentru perioada după septembrie 2016.

Organul de control nu a depistat nici o încălcare în evidența și primirea facturilor

fiscale de către Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” și nu a indicat

existența neregulilor în evidența contabilă a contribuabilului, ci dimpotrivă a constatat

cu certitudine că evidența contabilă a întreprinderii corespunde integral prevederilor

legii.

A declarat că, originalele facturilor fiscale eliberate de furnizorul Societatea cu

Răspundere Limitată „KLM Fruct”, care au fost prezentate în original Serviciului

Fiscal de Stat, au fost ridicate de la Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”

de către organul de urmărire penală în temeiul cauzei penale nr.2017670340, fapt

confirmat prin procesul-verbal de ridicare din 28 martie 2018.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” declararea nulității

Actului de control nr. 5-688794 din 10 august 2018; anularea parțială a deciziei

Serviciului Fiscal de Stat nr. 18/517/T/317 din 22 august 2018 privind restituirea TVA

în partea ce ține de pct. 1,3,4; anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 263 din

12 septembrie 2018; anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 350 din 25

octombrie 2018; restituirea din bugetul de stat în contul Societății cu Răspundere

Limitată „Orhei-Vit” a sumei de 500 000 de lei și a majorărilor de întârziere achitate

prin compensare în sumă de 100 862 de lei; confirmarea restituirii TVA în sumă de

4 000 000 lei pentru perioada mai - iunie 2018; restabilirea sumei de 2 360 762 de lei

în soldul total al TVA ce urmează a fi luată în calcul pentru perioada ulterioară lunii

iulie 2018 în vederea determinării sumei ce urmează a fi restituită din buget.

Prin hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 6 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” împotriva hotărârii

din 23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au indicat că, în

rezultatul controalelor de contrapunere la furnizorii materiei prime (mere) efectuate

în cadrul controlului fiscal efectuat la Societatea cu Răspundere Limitată „KLM

Fruct”, nu s-a confirmat achitarea TVA aferentă livrărilor de producție agricolă

(mere), iar în urma recalculărilor efectuate s-a constatat că agentul economic a

beneficiat în plus de restituirea TVA în sumă de 500 000 de lei pentru luna februarie

2017, restituită prin decizia nr.17/578/T/11 din 28 martie 2017.

TVA nu a fost achitată de către agenții economici cu care Societatea cu

Răspundere Limitată „Orhei-Vit” a avut raporturi contractuale, respectiv nu era în

drept să atribuie la deduceri TVA.

Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” fiind plătitor de TVA și respectiv

optând pentru restituirea în viitor al acestor sume de la buget, urma să verifice cu

diligență respectarea de către agenții economici a condițiilor impuse de legislația

fiscală în vigoare, pentru a beneficia ulterior de acest drept.

La data de 2 decembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”,

reprezentată de avocatul Aurel Lefter, a depus cerere de recurs, completată prin

4

cererea din 17 ianuarie 2020, împotriva deciziei din 6 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanțele de judecată au interpretat

eronat legea, circumstanțele cauzei au fost stabilite eronat și nu a fost aplicată legea

care trebuia să fie aplicată.

A menționat că, prin menținerea deciziilor organului fiscal a fost încălcat dreptul

său de proprietate, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”, reprezentată de

avocatul Aurel Lefter, admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 6 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin referința depusă de serviciul Fiscal de Stat s-a solicitat respingerea cererii

de recurs cu menținerea deciziei din 6 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 10 decembrie 2019, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia din 6 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost contestată cu

recurs de către Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”, reprezentată de

avocatul Aurel Lefter, la data de 2 decembrie 2019. Respectiv, recursul este depus în

termen.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

5

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-

Vit”, reprezentată de avocatul Aurel Lefter, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

6

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă

în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de

Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”, reprezentată de avocatul Aurel

Lefter, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”, reprezentată de avocatul

Aurel Lefter, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”, reprezentată

de avocatul Aurel Lefter, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7