2ra-216/20 — încasarea datoriei, declararea nulității contractului d evînzare-cumpărare

Dosarul nr. 2ra-2427/2019 nr. 2ra-216/2020 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Cerbu) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 29 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Zastavischi Mihai, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnac Galina împotriva lui Zastavschi Mihai și Silîș Anatoli cu privire la încasarea sumei și revendicarea bunului aflat în posesie nelegitimă și cererea de chemare în judecată depusă de Zastavschi Mihai împotriva lui Loț Veaceslav și Rusnac Galina, intervenient accesoriu Silîș Anatoli cu privire la declararea nulității actului juridic și repunerea părților în poziția inițială, încasarea sumei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 13 mai 2015, Rusnac Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Silîș Anatoli cu privire la revendicarea bunului aflat în posesie nelegitimă.

La 16 iulie 2015, Zastavschi Mihai a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Loț Veaceslav, Rusnac Galina, intervenient accesoriu Silîș Anatoli cu privire la recunoașterea tranzacției de vânzare-cumpărare valabilă. Prin încheierea din 03 noiembrie 2015 a Judecătoriei Bălți, cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rusnac Galina împotriva lui Silîș Anatoli cu privire la revendicarea bunului aflat în posesie nelegitimă și cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zastavschi Mihai împotriva lui Loț Veaceslav, Rusnac Galina, intervenient accesoriu Silîș Anatoli cu privire la recunoașterea tranzacției de vânzare-cumpărare valabilă, au fost conexate pentru a fi examinate într-un singur proces (f.d.

64 Vol. I). La 10 decembrie 2015 și 30 iunie 2016, Rusnac Galina a depus cereri de modificare a temeiurilor acțiunii (f.d. 67-69, 102-105 Vol. I). În motivarea cererilor de concretizare, Rusnac Galina a menționat că este proprietara automobilului de model ”Volkswagen Caravel”. 1 A specificat reclamanta că nu a încheiat o tranzacție de vânzare-cumpărare a automobilului cu Zastavschi Mihai. Reclamanta a invocat că la 16 iulie 2012, la propunerea lui Silîș Anatoli, sub pretextul că ultimul v-a folosi automobilul pentru transportul de pasageri în schimbul plății pentru locațiunea automobilului, în baza unei procuri, i-a încredințat lui Silîș Anatoli să vândă, să doneze, să schimbe, să încheie contracte de gaj, comodat, locațiune, mandat și folosință a mijlocului de transport.

Începând cu luna octombrie 2012, Silîș Anatoli nu a mai achitat plata pentru locațiunea automobilului, motiv din care i-a solicitat restituirea acestuia, însă a refuzat să restituie automobilul, astfel la 05 noiembrie 2012 a fost anulată procura eliberată la 16 iulie 2012 de notarul public Anton Tereza pe numele lui Silîș Anatoli. Rusnac Galina a menționat că până la achitarea deplină a prețului automobilului, Silîș Anatoli și Zastavschi Mihai nu pot fi considerați proprietari ai automobilului, deoarece nu și-au îndeplinit integral obligația de achitare a prețului.

A solicitat Rusnac Galina admiterea renunțului de la cerințele cu privire la revendicarea automobilului din posesia nelegitimă a lui Silîș Anatoli și Zastavschi Mihai, admiterea cererii reconvenționale depusă de Zastavschi Mihai în partea ce ține de recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, cu încasarea de la Zastavschi Mihai a datoriei la prețul automobilului în sumă de 1 600 euro și încasarea de la pârâți a cheltuielilor de judecată. La 30 iunie 2016, Silîș Anatoli a depus cerere reconvențională împotriva Galinei Rusnac și Loț Veaceslav cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare- cumpărare și repunerea părților în poziția inițială (f.d. 106-108 Vol. I). În motivarea cererii reconvenționale, Silîș Anatoli a menționat că în luna iulie 2012, împreună cu Zastavschi Mihai, au hotărât să procure un automobil pentru desfășurarea activității de transport a pasagerilor.

Tranzacția de vânzare-cumpărare a avut loc între Silîș Anatoli și Loț Veaceslav, reprezentantul Galinei Rusnac, care poseda și folosea automobilul ce a constituit obiectul contractului, înregistrat pe numele Galinei Rusnac. A specificat că împreună cu Loț Veaceslav, prețul de vânzare-cumpărarea a automobilului a fost stabilit la suma de 6 500 euro în cazul în care costul era achitat integral în ziua încheierii contractului de vânzare-cumpărare, iar în cazul în care contractul este cu executare succesivă, prețul a fost stabilit la suma de 8 500 euro, acesta urmând a fi achitat în rate, fapt care și a avut loc.

Silîș Anatoli a menționat că inițial, a fost achitată suma de 4 500 euro la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, iar ulterior au fost achitate două rate câte 1 000 euro și ulterior suma de 400 euro, iar în luna aprilie 2015 a fost achitată ultima rată de 1 600 euro, iar întru confirmarea faptului încheierii contractului de vânzare-cumpărare și manifestarea de voință a ambelor părți în acest sens, a servit întocmirea și eliberarea procurii de către Rusnac Galina la data de 16 iulie 2012 pe numele lui Silîș Anatoli. Astfel prin plata prețului pentru automobil în rate, în sumă totală de 8 500 euro, a executat integral obligațiile rezultate din contractul de vânzare-cumpărare, însă pe perioada executării contractului, a fost anulată procura ce conferea drepturi 2 de proprietar și posesor, iar în rezultatul anulării procurii, a stabilit un venit nerealizat din suma de 8 500 euro.

A solicitat Silîș Anatoli rezoluțiunea contractului încheiat cu Rusnac Galina în temeiul procurii din 16 iulie 2012, repunerea părților în poziția inițială, prin care să-i fie restituită suma de 8 500 euro cu transmiterea mijlocului de transport Galinei Rusnac, încasarea de la Rusnac Galina și Loț Veaceslav a sumei de 3 912,36 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și încasarea cheltuielilor de judecată. La 27 septembrie 2016, Zastavschi Mihai a depus cerere de modificare a temeiurilor acțiunii (f.d. 90-91 Vol. I). În motivarea cererii, Zastavschi Mihai a menționat că la începutul lunii iulie 2012 împreună cu Silîș Anatoli, în vederea procurării automobilului de model ”Volkswagen Caravel”, au discutat condițiile vânzării acestuia cu Loț Veaceslav, care s-a prezentat ca proprietar al automobilului, care este înregistrat după fiica sa, Rusnac Galina, de la care are eliberat mandat.

A relevat că prețul automobilului a fost stabilit la suma de 6 500 euro, însă deoarece nu aveau suma dată, au convenit asupra achitării prețului automobilului în rate, însă deja la suma de 8 500 euro, iar un termen fix de achitare a costului automobilului nu a fost stabilit. Zastavschi Mihai a specificat că împreună cu Silîș Anatoli au achitat integral prețul stabilit pentru automobil, însă dreptul de proprietate asupra acestuia nu a fost înregistrat, deoarece la momentul încheierii tranzacției de vânzare-cumpărare, Loț Veaceslav nu era proprietarul automobilului și nu a avut careva împuterniciri de înstrăinare a acestuia.

A solicitat Zastavschi Mihai declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model ”Volkswagen Caravel”, repunerea părților în poziția anterioară cu restituirea de la Rusnac Galin și Loț Veaceslav a sumei de 8 500 euro cu transmiterea mijlocului de transport Galinei Rusnac, încasarea de la Rusnac Galina și Loț Veaceslav a sumei de 2 633,4 euro cu titlu de dobândă de întârziere, încasarea de la Rusnac Galina și Loț Veaceslav a sumei de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, încasarea sumei de 820 de lei cu titlu de cheltuieli legate cu plasarea automobilului la parcarea cu plată ca măsură asiguratorie și încasarea sumei de 5 321,85 de lei cu titlu de taxă de stat.

La 10 decembrie 2015, Zastavschi Mihai a depus cerere, prin care a solicitat admiterea renunțului la pretențiile înaintate față de Silîș Anatoli (f.d.166-167 Vol.I). Prin încheierea din 10 decembrie 2015, s-a admis renunțul lui Zastavschi Mihai la pretențiile față de Silîș Anatoli, cu încetarea procesului în această parte (f.d. 166 Vol. I). Prin încheierea din 19 ianuarie 2016 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a restituit cererea reconvențională depusă de Silîș Anatolie împotriva Galinei Rusnac și Loț Veaceslav cu privire la rezoluțiunea contractului și repunerea părților în poziția inițială (f.d. 171 Vol. I). Prin hotărârea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Rusnac Galina împotriva lui Zastavschi Mihai și Silîș Anatoli cu privire la încasarea sumei de 1 600 euro și a cheltuielilor de judecată.

3 S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Zastavschi Mihai împotriva Galinei Rusnac și Loț Veaceslav, intervenient accesoriu Silîș Anatoli. S-a constatat nulitatea absolută a tranzacției de vânzare-cumpărare a automobilului de model ”Volkswagen Caravel”, încheiată între Loț Veaceslav și Zastavschi Mihai. S-au repus părțile în situația anterioară, cu restituirea Galinei Rusnac de către Zastavschi Mihai a automobilului de model ”Volkswagen Caravel”, și restituirea de către Loț Veaceslav și Rusnac Galina în beneficiul lui Zastavschi Mihai a sumei de 6 900 euro. În rest, pretențiile s-au respins. S-a încasat în mod solidar de la Loț Veaceslav și Rusnac Galina în beneficiul lui Zastavschi Mihai suma de 2 032,84 de euro cu titlu de dobândă de întârziere.

În rest, pretențiile s-au respins. S-a încasat în mod solidar de la Loț Veaceslav și Rusnac Galina în beneficiul lui Zastavschi Mihai suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 5 611,75 de lei cu titlu de taxă de stat. În rest, pretențiile s-au respins. La 25 august 2017, Rusnac Galina și Loț Veaceslav, reprezentați de avocatul Ceornea Eduard, au declarat apel împotriva hotărârii din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. La 17 februarie 2018, Loț Veaceslav a decedat (f.d. 32 Vol. II). Prin încheierea din 01 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a suspendat procesul până la determinarea succesorului în drepturi a lui Loț Veaceslav (f.d. 44- 46 Vol. II).

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a reluat procesul civil, prin înlocuirea apelantului Loț Veaceslav, decedat la 17 februarie 2018, cu succesorii în drepturi Loț Olga și Rusnac Galina (f.d. 85-87 Vol. II). Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Rusnac Galina și Loț Veaceslav și s-a menținut hotărârea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 08 mai 2019, Rusnac Galina și Loț Olga au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă admiterea recunoașterii parțiale de către Rusnac Galina a cererii reconvenționale depusă de Zastavschi Mihai cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare, recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare a automobilului, înregistrarea dreptului de proprietate asupra automobilului după Zastavschi Mihai, încasarea de la Zastavschi Mihai în beneficiul Galinei Rusnac a sumei de 1 600 euro cu titlu de datorie la prețul automobilului în litigiu și respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Zastavschi Mihai.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Rusnac Galina și Loț Olga, casată integral decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată judecată depusă de Rusnac Galina împotriva lui Zastavschi Mihai și Silîș Anatoli cu privire la încasarea sumei și revendicarea bunului aflat în posesie nelegitimă și cererea de chemare în 4 judecată depusă de Zastavschi Mihai împotriva lui Loț Veaceslav și Rusnac Galina, intervenient accesoriu Silîș Anatoli cu privire la declararea nulității actului juridic și repunerea părților în poziția inițială încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată (f.d.

151-159, Vol. II). Prin decizia din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Rusnac Galina și Loț Veaceslav, prin intermediul avocatului Ciornea Eduard, casată hotărârea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central și pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost admis renunțul reclamantei Rusnac Galina la acțiunea inițială privind revendicarea bunului aflat în posesie nelegitimă, cu încetarea procesului în partea dată, a fost admisă parțial acțiunea de modificare a pretențiilor depusă de Rusnac Galina și Loț Veaceslav împotriva lui Zastavschi Mihail și Siliș Anatoli și s-a încasat de la Zastavschi Mihai în beneficiul Galinei Rusnac suma de 1 600 de euro pentru procurarea automobilului de model ”Volkswagen Caravel”.

În rest pretențiile Galinei Rusnac privind încasarea sumei, au fost respinse. A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Zastavschi Mihai împotriva lui Loț Veaceslav și Rusnac Galina, intervenient accesoriu Silîș Anatoli cu privire la declararea nulității actului juridic și repunerea părților în poziția inițială, încasarea sumei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. A fost încasat din contul lui Zastavschi Mihai în beneficiul lui Rusnac Galina suma de 5 870,26 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d. 179-180, 181-196, Vol. II). La 05 decembrie 2019, Zastavischi Mihai, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărâri primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat și încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, au fost apreciate arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, pe când prima instanță a dat o apreciere corectă materialului probator în coroborare cu actele cauzei. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 05 septembrie 2019. Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei motivate prin scrisoarea de însoțire din 10 octombrie 2019 (f.d.

197, vol. II), iar la 14 octombrie 2019, reprezentantul recurentului, avocatul Guțu Tatiana, a recepționat decizia motivată a instanței de apel (f.d. 198, Vol. II). Astfel, recursul declarat de Zastavischi Mihai, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana, la 05 decembrie 2019, se consideră depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului declarat de Zastavischi Mihai, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. 5 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Zastavischi Mihai, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, 6 întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Zastavischi Mihai, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Zastavischi Mihai, prin intermediul avocatului Guțu Tatiana, împotriva deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 7