2ra-128/20 — încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-2339/19

2ra-128/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E.Grumeza, N. Chircu, St. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Adrian Podgurschi,

reprezentat de avocatul Andrei Leșanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inna Podgurschi

împotriva lui Adrian Podgurschi cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru

copiii minori,

împotriva deciziei din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 28 mai 2018, Inna Podgurschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Adrian Podgurschi solicitând încasarea pensiei de întreținere pentru

copiii minori: XXXXX în mărime de 1500 de lei lunar și pentru XXXXX în mărime

de 1500 de lei lunar, din data înaintării acțiunii până la atingerea majoratului

copiilor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că s-a aflat în căsătorie cu Adrian

Podgurschi, care a fost înregistrată la 27 februarie 2009 la Primăria sat. Heciul Nou,

r-nul Sîngerei și a fost desfăcută la 25 mai 2015.

Totodată, a menționat că au împreună doi copii minori XXXXX, și XXXXX,.

Prin hotărârea din 22 aprilie 2015 a Judecătoriei Sîngerei s-a dispus stabilirea

domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX cu ea. A precizat că are toate

condițiile necesare pentru educația, dezvoltarea și locul de trai al copiilor minori. La

fel, a opinat că pârâtul Adrian Podgurschi trebuie să-i ajute material, însă benevol

nu dorește să o facă. Prin prisma art. 76 alin. (1) Codul familiei, având în vedere

lipsa unui venit oficial al pârâtului, reclamanta a pretins încasarea pensiei de

întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă plătită lunar.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Inna Podgurschi și s-a încasat

de la Adrian Podgurschi în beneficiul Innei Podgurschi pensia de întreținere pentru

copiii minori: XXXXX, și XXXXX, în sumă a câte 1300 de lei lunar pentru fiecare

până la atingerea majoratului de către copii, începând cu data de 28 mai 2018;

totodată, s-a indicat că hotărârea privind încasarea pensiei de întreținere se execută

1

imediat; s-a încasat de la Adrian Podgurschi în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 936 de lei.

Prin decizia din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de Adrian Podgurschi și s-a menținut hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a punctat că datele Biroului Național de

Statistică, site-ul statistica-md atestă că minimul de existență în mediu pentru un

copil cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani în primul semestru al anului 2018 a constituit

2234,10 lei.

Adrian Podgurschi, conform înscrisurilor anexate la dosar, activează în cadrul

Cooperativei de Consum din sat. Alexandrei, r-nul Sîngerei, având un salariu de

funcție în mărime de 50% în sumă de 1780, 02 lei. Apelantul Adrian Podgurschi a

solicitat stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime

de 750 de lei pentru fiecare, totodată cu aplicarea prevederilor art. 75 Codul familiei

și nu art. 76 Codul familiei. Datele Biroului Național de Statistică la capitolul

minimul de existență atestă că fiecare părinte ar trebui să contribuie pentru

întreținerea copiilor minori Stanislav și Arsenie cu nu mai puțin de ½ din 2234,10

lei pentru fiicare, adică minim -1117,05 lei.

Astfel, instanța de apel nu a considerat exagerat cuantumul pensiei de

întreținere a copiilor minori, stabilit de instanța de fond, în mărime de 1300 de lei și

care ar asigura copiilor minimul de existență. Mai mult, apelantul nu a prezentat

probe precum că contribuie material la întreținerea copiilor și astfel pensia de

întreținere nu poate fi mai mică decât jumătate din minimul de existență, ceea ce nu

înseamnă că aceasta nu poate fi mai mare.

Totodată, instanța de apel a remarcat că nu poate constitui temei de a diminua

cuantumul pensiei de întreținere nici faptul că salariul apelantului este de 1800 de

lei. Or, Adrian Podgurschi este apt de muncă și activând jumătate de program

dispune de posibilitatea de a desfășura și alte activități pentru a asigura un trai decent

copiilor.

În acest sens, instanța de apel a conchis că va lua în considerare interesul

superior al minorilor și faptul că cuantumul lunar al pensiei de întreținere trebuie

stabilit astfel încât să asigure nevoile de întreținere a copilului, iar aceste împrejurări

atestă că suma de 1300 de lei lunar, stabilită de prima instanță, este indispensabilă

necesităților de asigurare materială a minorului. Astfel, instanța de fond întemeiat a

încasat pensia de întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă de 1300 lei

lunar, cu aplicarea dispozițiilor art. 76 Codul familiei, întrucât la caz nu este posibilă

aplicarea prevederilor art. 75 Codul familiei, ceea ce ar fi în detrimentul minorilor.

La 15 noiembrie 2019, Adrian Podgurschi, reprezentat de avocatul Andrei

Leșanu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 august 2019 a Curții de

Apel Bălți solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu soluționarea pricinii în fond și emiterea unei

noi soluții de încasare a pensiei de întreținere în cuantum de 1/3 din salariu.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. La fel, a menționat că

poziția instanțelor este unilaterală, nu s-a luat în considerare starea sa materială și

alte obligații ale sale, având în vedere înființarea unei noi familii și existența unui

copil minor la întreținere.

2

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 20 august 2019, iar Adrian

Podgurschi, reprezentat de avocatul Andrei Leșanu, a declarat recurs la 15 noiembrie

2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

instanței de apel integrale la 12 septembrie 2019, prin scrisoarea de însoțire ( f.d.86)

și a fost recepționată de către recurent și avocatul Andrei Leșanu la 17 septembrie

2019, conform avizelor de recepție (f.d.87,88). Astfel, recursul declarat la 15

noiembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Adrian Podgurschi, reprezentat de

avocatul Andrei Leșanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Adrian Podgurschi, reprezentat

de avocatul Andrei Leșanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Adrian Podgurschi, reprezentat de

avocatul Andrei Leșanu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Adrian Podgurschi, reprezentat

de avocatul Andrei Leșanu, împotriva deciziei din 20 august 2019 a Curții de Apel

Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4